ELABORAREA METODICĂ Nr.

14

TEMA: Proba şi cimentarea punţilor dentare

metalo-acrilice şi metalo-compozite.

A elaborat- Butnaru Tatiana S1706

Profesor-Paulescu Natalia
Proba carcasului metalic a punţii dentare metalo-acrilice şi metalo-
compozite în cavitatea bucală.

 Carcasul metalic al punţii dentare metale acrilice sau metalo-

compozite în timpul probei trebuie să se aplice pe câmpul protetic fără
obstacole.
 Pentru corecţia părţilor interne a coroanelor de sprijin se utilizează
spray-ul de corecţie, stratul de corecţie a amprentelor duble.
 Marginile coroanelor de sprijin trebuie să cuprindă intim bontul dentar la
colet.
 Între carcasul metalic al punţii dentare şi dinţii antagonişti trebuie să fie
spaţiu suficient pentru materialul fizionomic, iar Între corpul părţii
intermediare şi creasta alveolară să fie asigurat un spaţiu liber, care
să asigure igienizarea cavităţii bucale.
Prima proba se efectuzeaza pe modelul de lucru. Puntea
se aseaza pe bonturile modelului, observandu-se cum
patrunde pe model si pozitia finala. Se incearca daca
basculeaza prin apasare alternativa cu begetele pe
suprafetele ocluzale ale elementelor de agregare.

In continuare se constata raportul corpului de punte cu

creasta alveolara, cu papila si cu dintii antagonisti la
nivelul fetelor ocluzale. Dupa care puntea este trimisa in
cabinet pentru proba in cavitatea bucala.
Metodele de corecţie a carcasului metalic. Instrumentariu şi
materiale utilizate.

Pentru corecţia părţilor interne a coroanelor de

sprijin se utilizează spray-ul de corecţie,
stratul de corecţie a amprentelor duble.
 Determinarea culorii materialului fizionomic.

La finele probei carcasul punţii dentare metalo-acrilice, metalo-

compozite se va determina culoarea materialului fizionomic.

Se alege din cheia de culori nuanta care se aseamana cel mai bine
cu restul dintilor prezenti in cavitatea bucala. Daca dintii ramasi au
nuante diferite, este indicat ca lucrarea protetica sa aiba o culoare
asemanatoare cu dintii din imediata apropiere a restaurarii.
In imagine este prezentata o harta de culori. Observati ca, in
partea dinspre gingie s-a notat culoarea C2 ; in partea din mijloc a
dintelui va fi aplicata o nuanta mai deschisa ( C1 ) iar la varful
dintelui se va aplica ceramica transparenta ( T ).
Se noteaza nuantele prezente in diferitele parti ale dintilor. Apoi
se poate trasa "o harta" de culori, stabilind ce nuante se vor pune
in fiecare zona a dintilor artificiali.
Proba definitivă a punţii dentare metalo-acrilice, metalo-compozite
în cavitatea bucală.

 Înaintea probei definitive a punţii dentare metalo-acrilice şi metalo-

compozite se va aprecia calitatea lucrării confecţionate.
 La proba definitivă a punţii dentare metalo-acrilice şi metalo-compozite în
cavitatea bucală se va determina:
• raportul elementelor de agregare cu parodontul marginal al dinţilor stâlpi, cu
dinţii vecini şi antagonişti.
• se va determina raportul dintre puntea dentară şi dinţii antagonişti în
ocluzia centrică şi funcţionale.
Proba lucrarilor dentare se realizeaza inainte de cimentarea
acestora. In aceasta sedinta, medicul verifica toate detaliile
importante (insertie, culoare, aspect estetic, ocluzia) facand si
adaptarile necesare.

Adaptarea lucrarii protetice pe dintii slefuiti

 Insertia coroanei sau a puntii dentare trebuie sa fie lina, fara
obstacole pana in pozitia finala. Lucrarea trebuie sa aiba o
anumita frictiune pe dintii de sub ea pentru a-i creste stabilitatea.
 Lucrarea dentara trebuie sa patrunda si usor subgingival (1-2 mm)
pentru a ascunde marginea inestetica sub gingie.
Forma, marimea si incadrarea in arcada dentara
* Dintii artificiali vor trebui sa se incadreze ca forma si marime cu ceilalti
dinti aflati pe arcada.
* In primul rand, trebuie sa se incadreze intre dintii vecini. Sa nu aiba o
marime disproportionata si sa pastreze linia normala a arcadei dentare.
Daca unul sau mai multi dinti artificiali s-ar situa cu mult in interiorul
sau in exteriorul liniei arcadei, ar crea un aspect inestetic.
* Este bine ca dintii artificiali sa se asemene cu dintii omologi lor. Este
extrem de inestetic sa se execute, de exemplu, o coroana pe un canin
superior drept care sa aiba o forma si o marime total diferita de caninul
superior stang.
* In situatii mai dificile, se poate apela la amprente de studiu, poze sau
filme cu aspectul dintilor pacientului inainte de slefuire. In aceasta
etapa se verifica corectitudinea restaurarilor in functie de aceste probe.
* Retusurile mici se pot efectua la cabinetul stomatologic, pentru cele
mai mari fiind nevoie de trimiterea lucrarii la laboratorul dentar. Exista
si situatii mai rare cand lucrarea dentara va trebui refacuta.
Culoarea
* In cazul acrilatului nu se pot emite pretentii foarte mari.
Materialele nu au o gama de culori foarte bogata,
posibilitatile de combinare a nuantelor sunt reduse, iar
transluciditatea lipseste.
* Unele compozite moderne, pe de alta parte, au avantajul
unei game foarte bogate de nuante care pot imita cele mai
mici detalii de pe suprafata dintilor. Zone diferite ale aceluiasi
dinte vor beneficia de nuante diferite in scopul de a realiza o
lucrare care sa se asemene cat mai bine cu dintii vecini.
Adaptarea in ocluzie
* Adaptarea in ocluzie este extrem de importanta pentru confortul
si evolutia in timp a lucrarii. De aceea, daca aveti lucrari dentare
care "deranjeaza" in timpul masticatiei, este indicat sa apelati la
medicul stomatolog.
* Adaptarea se face atat in ocluzie statica (pacientul inchide
arcadele dentare in ocluzia corecta) cat si in timpul
diverselor miscari ale mandibulei. Pentru verificare se
folosesc hartii de articulatiecolorate care ii dau medicului
stomatolog indicatii precise asupra locurilor unde lucrarile
dentare sunt mai "inalte".
* Hartiile de articulatie se plaseaza intre dinti apoi pacientul este
invitat sa inchida arcadele sau sa efectueze diverse miscari ale
mandibulei. Zonele de trebuie retusate apar sub forma de puncte
sau linii colorate.
* Retusurile se fac cu freze de turbina diamantate sau extradure,
apoi lucrarea este trimisa la laborator pentru finisare.
 Metodele de corecţie a punţii dentare finite metalo-acrilice şi
metalo-compozite. Instrumentariu şi materiale utilizate.

 Pentru corecţiile finite se va utiliza

• hârtia de articulaţie.
• în caz de necesitate, se va repeta lustruirea punţii dentare.
Avantajele punţii dentare mixte metalo-acrilice şi metalo-
compozite.

• Transmiterea presiunii ocluzale pe cale fiziologică prin axul lung al

dinților stâlpi.
• Restabilirea totală a funcției masticatorii
• Restabilirea funcției fonetice
• Restabilirea aspectului fizionomic și asigurarea unei retenții suficiente
dintre acrilat și metal
• Sunt integrate în scurt timp în funcționalitatea sistemului stomatognat
• Costul mai redus decât la lucrările ceramice
• Necesită o șlefuiere ușoară a dinților stâlpi
• Din punct de vedere chimic,polimetilmetacrilatul este foarte
stabil,solubil în solvenți organici și e solid la temperatura
camerei,devenind plastic la temperaturi de peste 1250 grade Celsius
  Avantajele.
• Este o constructive usoara comparativ cu ceramica
• Nu este dur la fel ca ceramic,
• abraziunea este mai mare decit la metal si ceramic,
• iar in caz de ocluzie incorecta, dintii naturali nu sunt supusi
eroziunii
Slefuirea profunda a dintilor-stilpi numai din partea
vestibulara,
*Caracterul fizionomic partial,
*Suspendarea vizitei suplimentare a pacientului pentru
adaptarea elementelor de agregare,
*PD m/a fizionomice restabilesc aspectul fizionomic si
asigura o retentie suficienta dintre metal si acrilat
 Dezavantajele punţii dentare combinate metalo-acrilice
şi metalo-compozite întreg turnate.

 Poate avea loc dezlipirea corpului de punte de elementele de

agregare și oxidarea locului de joncțiune
 Folosirea aliajelor de lipire pot conduce la apariția diferenței de
potențial și a curenților galvanici
 Restabilirea parțială a indicilor fizionomici
 Posibilitatea desprinderii acrilatului
 Modificarea culorii și necesitatea refacerii după 2-3 ani
  Dezavantajele punţii dentare metalo-compozite întreg
turnate.
• Punțile metalo-compozite pot provoca reacție alergică și
iritarea gingiei din cauza monomerului
• Nu are o adeziune atât de bună a compozitului cu metalul,
intrucât se fixează doar în retenția mecanică, pe când ceramica
se fixează chimic de metal
• Cu timpul iși poate pierde culoarea din cauza componentei
chimice a salivei
 Fixarea punţii dentare metalo-acrilice în cavitatea bucală.
Materiale utilizate.
Tehnica cimentarii lucrarilor dentare
• Se spala si se degreseaza interiorul coroanelor
dentare. Se monteaza aspiratorul de saliva in
cavitatea bucala a pacientului, se izoleaza dintii
( cu diga sau cu rulouri de vata ) apoi se usuca cu
atentie toti dintii slefuiti.
• Se pregateste cimentul de lipire respectand cu
strictete atat cantitatile de praf si lichid cat si
timpul de pregatire. Acestea difera in functie de
firma producatoare, fiind specificate in prospect.
• Cand cimentul ajunge la consistenta optima, se
introduce in interiorul coroanelor, cu grija, astfel
incat sa se acopere toti peretii interiori.
*Se introduce lucrarea in cavitatea bucala si se insera pe
dintii stalpi, aplicand presiuni usoare. Lucrarea dentara
trebuie sa intre pana in pozitia finala. Orice mica
greseala poate compromite intreaga restaurare,
deoarece, dupa priza cimentului definitiv, lucrarea este
foarte greu de indepartat.
*Se invita pacientul sa inchida in pozitia corecta
doar dupa ce lucrarea a intrat in pozitia finala. Altfel se
risca fractura coroanelor. Se verifica ocluzia ; aceasta
trebuie sa fie 100% corecta.
*Dupa priza primara, se indeparteaza cimentul ramas in
jurul coroanelor dentare.
* La final i se transmit pacientului precautiile ce trebuie
luate in primele zile dupa cimentare.
-sa protejeze la masticatie pe cat posibil partea respectiva
-sa pastreze o igiena riguroasa
-sa semnaleze medicului stomatolog orice durere sau
disconfort ce ar putea aparea

* De asemenea, pacientul va fi informat despre detaliile

privind ingrijirea in timp a lucrarilor, datele controalelor
periodice si alte informatii de interes.