Teste de evaluare la disciplina Afecțiunile mucoasei bucale

1. Stratul submucos este mai pronunțat în regiunea mucoasei:

A. Buzelor D. Palatului dur
B. Jugală E. Limbii
C. Gingivală
2. Dupa aspectul lor, elementele patologice pot fi confundate cu papilele
linguale:
A. Filiforme D. Circumvalate
B. Fungiforme E. Toate răspunsurile sunt corecte
C. Foliate
3. Menționați elementele lezante primare:
A. Nodulul, macula, vezicula D. Crusta, cicatricea
B. Eroziunea, ulcerația, fisura E. Pigmentația, afta
C. Pustula, papula, chistul
4. Elemente lezante secundare sunt:
A. Nodulul, bula D. Eroziunea, crusta
B. Vezicula, macula E. Pustula, nodozitatea
C. Afta, ulcerul
5. La care din elementele menționate diametrul depășește 1,5 cm:
A. Cicatricea D. Nodozitatea
B. Papula E. Urticaria
C. Eritemul
6. Se disting macule de natură:
A. Inflamatoare D. Acantolitică
B. Hemoragică E. Toate cele menționate
C. Spongioasă
7. Ca leziune elementară scuama prezintă o formațiune a :
A. Stratului epitelial D. Mucoasei în întregime
B. Tunicii propria E. Unui proces fiziologic
C. Stratului submucos
8. Dacă dimensiunile papulelor depășesc 5mm se formează:
A. Urticarii D. Plăci
B. Macule E. Cicatrice
C. Ulcerații
9. Elementele lezante sunt clasificate în :
A. Primare
B. Secundare D. Combinate
 C. Terțiare E. Complexe
10. Diagnosticul alergiei medicamentoase se realizează prin:
A. Probe cutanate D. Anamneză alergologică
B. Probe de provocație E. Radiografie
C. Metode de laborator
11. Leucoplazia este o afecțiune cronică a mucoasei și se manifestă prin:
A. Hiperkeratinizarea epiteliului D. Eritem
B. Apariția veziculelor E. Prezența cicatricelor
C. Apariția bulelor
12. Leucoplazia afectează numai:
A. Pielea D. Mucoasa bucală și alte mucoase
B. Pielea și mucoasa bucală E. Pielea și alte mucoase
C. Mucoasa bucală
13. Din ce grup de afecțiuni ale mucoasei bucale face parte leucoplazia :
A. Leziuni infecțioase D. Leziuni alergice
B. Leziuni precanceroase E. Leziuni independente
C. Leziuni traumatice
14. Menționați grupa afecțiunilor mucoasei bucale din care face parte stomatita
herpetică acută:
A. Leziuni traumatice
B. Leziuni alergice
C. Modificări ale mucoasei în intoxicațiile exogene
D. Leziuni infecțioase
E. Modificări în dermatoze
15. În cazul stomatitei herpetice acute gingia este afectată mai pronunțat în :
A. Partea vestibulară D. Partea palatinală
B. Zona dinților frontali E. Zona retroalveolară
C. Partea orală a premolarilor
16. În cazul stomatitei herpetice acute limba este:
A. Romboidă D. Plicată
B. Viloasă E. Acoperită cu depozite
C. Lăcuită
17. În cazuri tipice infecția herpetică cronică se manifestă prin vezicule
localizate:
A. Separat
B. Diseminate pe toată mucoasa bucală
C. Numai pe buza inferioară
D. Numai pe limbă
E. În grupuri
18. În urma spargerii veziculelor în stomatita herpetică cronică recidivantă, pe
mucoasă se formează:
A. Ulcere D. Eroziuni
B. Friteme E. Cruste
C. Cicatrici
19. Herpesul Zoster este provocat de virusul:
A. HIV D. Gripei
B. Herpesul simplu E.Varicelei
C. Varicela zoster
20. Menționați ce tipuri de dureri sunt caracteristice pentru zona Zoster :
A. Nevralgice D. Lancenante
B. Pulsative E. Mate
C. Sâcâitoare
21. Febra aftoasă este o afecțiune infecțioasă acută de etiologie:
A. Traumatică D. Microbiană
B. Alergică E. Virotică
C. Micotică
22. Rolul decisiv în declanșarea stomatitei ulcero-necrotice Vincent se atribuie:
A. Traumatizării mucoasei bucale
B. Periodontitelor apicale
C. Igienei cavității bucale
D. Salivației
E. Scăderii rezistenței organismului față de infecție
23. Stomatita ulcero-necrotică face parte din grupa leziunilor :
A. Traumatice D. De sistem
B. Infecțioase E. Precanceroase
C. Alergice
24. În stomatita Vincent, ulcerațiile sunt acoperite cu depuneri necrotice masive
de culoare:
A. Gri –vierzuie D. Galbenă
B. Gri –gălbuie E. Alb- cenușie
C. Cenușie
25. Menționați compartimentul din care face parte tuberculoza conform
clasificării leziunilor mucoasei bucale :
A. Leziuni traumatice D. Infecții bacteriene
B. Leziuni alergice E. Leziuni virotice
C. Modificări de sistem
26. Care formă de tuberculoză afectează mai frecvent cavitatea bucală:
A. Forma colicativă D. Lupusul vulgar
B. Forma miliară E. Toate cele menționate
C. Forma ulceroasă
27. Elementul primar al lupusului vulgar este:
A. Placa cornificată D. Urticaria
B. Nodulul E. Pustula
C. Vezicula
28. În lupusul tuberculos focarul are aspectul unui ulcer superficial, acoperit cu
excrescențe papilomatoase asemănătoare cu:
A. Hematoamele
B. Fibroamele
C. Grăuncioarele de zmeură
D. Verucile
E. Toate cele menționate
29. Elementul lezional primar al tuberculozei miliare ulceroase este:
A. Tuberculul D. Papula
B. Macula E. Vezicula
C. Eritemul
30. Care este cea mai frcventă formă de manifestare a luesului secundar în cazul
afectării mucoasei bucale:
A. Sifilida maculoasă D. Sifilida ulceroasă
B. Sifilida papuloasă E. Sifilida erozivă
C. Sifilidele pustuloase
31. Menționați care agent patogen a condiționat dezvoltarea candidomicozei
bucale:
A. Candida tropicalis D. Candida krusei
B. Candida guilliermondii E. Toate cele menționate
C. Candida albicans
32.Candidoza bucală are următoarele forme clinico-morfologice:
A. Nodulară
B. Pseudomembranoasă
C. Eritematoasă (atrofică)
D. Hiperplazică
E. Ulcero- erozivă
33. Leziunea alergică cu cel mai grav prognostic este :
A. Edemul angioneurotic Quincke
 B. Sindromul Melkersson-Rosenthal
C. Șocul anafilactic
D. Stomatita catarală-hemoragică
E. Alergia medicamentoasă
34. Eritemul exudativ polimorf lezează :
A. Preponderent mucoasa bucală
B. Mucoasa bucală și a genitaliilor
C. Mucoasa ochilor
D. Epiteliul cutanat al feței
E. Epiteliul cutanat al corpului
35. Acuze în cazul eritemului exudativ polimorf sunt:
A. Erupțiile pe mucoasă și piele
B. Pruritul ușor
C. Durerile în cavitatea bucală
D. Slăbiciunea
E. Nici un răspuns nu este corect
36. Caracteristic pentru eritemul exudativ polimorf pe piele este desenul:
A. Dantelat D. Liniar
B. Semilună E. Plasă
C. Cocardă
37. Caracterul leziunilor bucale în eritemul exudativ polimorf este:
A. Indolor
B. Foarte dureros atât în stare de liniște, cât și sub acțiunea
mișcărilor
C. Dureros numai la acțiunea factorilor termici
D. Dureros numai la acțiunea factorilor mecanici
E. Puțin dureros
38. Menționați regiunile mucoasei cavității bucale mai frecvent afectate în cazul
eritemului exudativ polimorf:
A. Retromolară
B. Vălul palatin
C. Anterioare
D. Mucoasa pe linia de angrenare a dinților
E. Toată mucoasa bucală
39. În eritemul exudativ polimorf pe buzele tumefiate și hiperemiate eroziunile se
acoperă cu un strat dens de:
A. Depuneri albicioase D. Cruste brun-negre
B. Depuneri brune E. Toate cele menționate
C. Depuneri dense verzui
 40. Formei toxico-alergice a eritemului exudativ polimorf îi este caracteristică
recidiva cauzată de:
A. Răceală D. Administrarea medicamentelor
B. Alcoolemie E. Administrarea medicamentului-
alergen
C. Insolație

41. În care din grupele menționate este inclusă stomatita aftoasă cronică
recidivantă:
A. Leziuni precanceroase D. Dermatoze
B. Leziuni infecțioase E. Leziuni alergice
C. Leziuni traumatice
42. Carența vitaminei C dezvoltă :
A. Boala beriberi D. Anemia Vaquez
B. Scorbutul E. Pelagra
C. Anemia pernicioasă
43.La o insuficiență cardio-vasculară mucoasa bucală și a buzelor se colorează în :
A. Roșu-aprins D. Slab maroniu
B. Roz pal E. Cianotic
C. Cenușiu
44. Se consideră ca la baza dezvoltării glosalgiei sunt:
A. Patologiile tractului digestiv
B. Bolile vasculare
C. Endocrinopatiile
D. Bolile sistemului nervos central și periferic
E. Mai mulți factori etiologici
45. Pemfigusul veritabil se caracterizează prin acantoliza celulelor din:
A. Stratul cornos al epiteliului
B. Zona laminei bazale
C. Stratul tunicii proprii a mucoasei
D. Stratul submucos
E. Stratul Malpighi
46. În care formă clinică pemfigusul lezează mai frecvent mucoasa bucală:
A. Vegetantă D. Seboreică
B. Vulgară E. În toate formele
C. Foliacee
47. O particularitate a pemfigusului vulgar în cavitatea bucală este evaluarea lui:
A. Cu bule D. Concomitent cu vezicule și cu pustule
 B. Cu pustule E. Concomitent cu vezicule, bule și
pustule
C. Fără vezicule
48. Menționați simptomul principal caracteristic în diagnosticarea pemfigusului:
A. Simptomul Pospeloc D.Simptomul Moller
B. Simptomul Nikolski E. Simptomul geleului de
mere
C. Simptomul Hunter

49. Care este simptomul comun ce necesită efectuarea diagnosticului diferențial

al pemfigusului cu pemfigoidul, eritemul exudativ polimorf, alergia
medicamentoasă, stomatita, forma buloasă a lichenului roșu plan:
A. Veziculele D. Ulcerele
B. Eroziunile E. Vegetațiile
C. Cicatricele
50. Lupusul eritematos cronic afectează epiteliul cutanat sub formă de:
A. Disc D. Fluture
B. Semilună E. Albină
C. Con
51. Elementul morfologic de bază al lichenului roșu plan este:
A. Eritemul D. Papula cornificată
B. Tuberculul E. Macula pigmentată
C. Crusta
52. Care formă de lichen roșu plan bucal se întâlnește foarte rar?
A. Tipică
B. Exsudativ-hiperemiată
C. Eroziv-ulceroasă
D. Buloasă
E. Hiperkeratozică
53. Cea mai gravă formă clinică a lichenului roșu plan este considerată:
A. Forma tipică
B. Forma exudativ-hiperemică
C. Forma eroziv-ulceroasă
D. Forma buloasă
E. Forma hiperkeratozică
54. Prezența îndelungată a eroziunilor și ulcerelor în lichenul plan bucal poate să
ducă la:
A. Keratinizarea suprafeței lezate
B. Formarea verucelor hiperkeratozice
 C. Formarea crustelor
D. Atrofierea mucoasei și formarea vegetațiilor
E. Cicatrizarea superficială a mucoasei

55. De regulă lichenul roșu plan în cavitatea bucală se complică cu:

A. Limba descuamată
B. Reacția alergică
C. Stomatita ulcero-necrotică Vincent
D. Candidoză
E. Gingivita erozivă
56. Limba plicată poate fi un simptom al sindromului:
A. Behcet D. Melkerson-Rosenthal
B. Sjogren E. Toate cele enumerate
C. Stevens-Johnson
57. Localizarea glositei descuamative la nivelul mucoasei linguale este pe:
A. Fața dorsală a limbii
B. Suprafața ventrală a limbii
C. Suprafețele laterale ale limbii
D. Toate suprafețele mucoasei linguale
E. Apexul limbii
58. Glosita rombică are localizare pe linia mediană a limbii:
A. Anterior de papilele circumvalate
B. Lateral de papilele circumvalate
C. Posterior de papilele circumvalate
D. Pe vârful limbii
E. Mai aproape de rădăcina limbii
59. Cheilita exfoliativă se manifestă prin:
A. Descuamare D. Apariția ragadelor
B. Erodare E. Hiperkeratinizare
C. Ulcerație
60. Menționați simptomul caracteristic pentru cheilita glandulară:
A. Sângerarea
B. Prezența plăcilor keratozice
C. Deprimarea unor sectoare
D. Picături sub formă de rouă
E. Depuneri albe spumoase
61. Cheilita actinică este o maladie inflamatorie care apare:
A. La acțiunea îndelungată a razelor solare
 B. La acțiunea razelor X
C. La acțiunea razelor ultraviolete ( cu o sensibilitate sporită
față de insolație)
D. La toate persoanele în condiții de insolație
E. Numai la insolație
62. În etiologia cheilitei atopice o mare însemnătate se acordă factorilor:
A. Genetici D. Chimici
B. Traumatici E. Mecanici
C. Termici

63. Cheilita eczematoasă se consideră un simptom al eczemei la baza căreia se

află inflamația pielii de caracter:
A. Alergic D. Neuro-alergic
B. Neurogen E. Bacterian
C. Toxic
64. Leucoplazia este o leziune cronică a mucoasei ce se caracterizează prin:
A. Apariția veziculelor
B. Apariția bulelor
C. Hiperkeratinizarea epiteliului
D. Inflamația corionului
E. Prezența cicatricelor atrofice
65. Sediul de predilecție al leucoplaziei este:
A. Marginea roșie a buzei de jos
B. Marginea roșie a buzei de sus
C. Mucoasa din regiunea comisurii bucale
D. Mucoasa regiunii jugale retromolare
E. Mucoasa vălului palatin
66. Manifestările clinice ale leucoplaziei pot fi sub formă de:
A. Eriteme D. Plăci
B. Macule E. Eroziuni
C. Veruci
67. Diagnosticul diferențial al leucoplaziei se face cu:
A. Lichenul plan bucal
B. Lupusul eritematos
C. Candidoza cronică hipertrofică
D. Luesul secundar recidivant
E. Boala Bowen
68. Tratamentul leucoplaziei include:
A. Asanarea cavității bucale
B. Administrarea sol. uleioase de vitamine A și E
C. Metode chirurgicale
D. Criochirurgia
E. Dispensarizarea activă a pacienților
69. În stomatita herpetică acută pe mucoasa bucală afectată se pot observa:
A. Bule D. Eroziuni
B. Vezicule E. Ulcerații superficiale
C. Afte

70. Elementele lezante în stomatita herpetică acută se localizează pe:

A. Roșul buzelor D. Mucoasa jugală
B. Palat E. Plica jugală
C. Limbă
71. Diagnosticul diferențial al stomatitei herpetice acute se face cu:
A. Febra aftoasă
B. Angina herpetică
C. Eritemul exudativ polimorf
D. Afecțiunile alergice
E. Pemfigusul
72. Simptomele clinice principale ale zonei Zoster sunt:
A. Febra
B. Inflamația ganglionilor unor nervi cerebrali
C. Inflamația ganglionilor intervertebrali
D. Eriteme și vezicule pe piele
E. Leziuni eritematoase și veziculoase pe traiectul nervilor
senzitivi
73. Simptomele generale ale zonei Zoster sunt:
A. Indispoziție D. Febra până la 38-390 C
B. Cefalee E. Xerostomie
C. Frisoane
 74. Diagnosticul diferențial al zonei Zoster se face cu :
A. Stomatita aftoasă cronică recidivantă
B. Pemfigoidul
C. Pemfigusul
D. Leziunile alergice
E. Stomatita herpetică acută
75. În tratamentul zonei Zoster este necesar de administrat:
A. Hiposensibilizante D. Ganglionoblocante
B. Analgezice E. Vitaminele B1, B2, B12
C. Preparate antivirale
76. Precizați microorganismele ce favorizează evoluția stomatitei ulcero-
necrotice Vincent:
A. Treponema denticolă
B. Fuzobacterium nucleatum
C. Prevotella intermedia
D. Porphyromonas gingivalis
E. Spirocheta Vincent
77. Stomatita ulcero-necrotică Vincent poate apărea ca o complicație a:
A. Infecțiilor virotice
B. Stomatitelor erozive alergice
C. Eritemului exudativ polimorf
D. Ulcerațiilor trofice în afecțiunile cardiovasculare
E. Leucemiilor
78. Simptome clinice ale gingivo-stomatitei ulcero-nectrotice pot fi:
A. Xerostomia D. Durerile în deglutiție
B. Trismusul E. Asimetria feței
C. Hemoragiile gingivale
79. Diagnosticul diferențial al stomatitei ulcero-necrotice Vincent se face
preponderent cu:
A. Erupțiile luetice secundare D. Agranulocitoza
B. Leziunile cardiovasculare E. Scorbutul
C. Leucemiile
80. Diagnosticul diferențial al lupusului tuberculos se face cu:
A. Stomatita herpetică
 B. Luesul terțiar
C. Stomatita aftoasă cronică recidivantă
D. Lepra
E. Lupusul eritematos
81. Șancrul dur pe mucoasă debutează prin hiperemie și indurație a unui sector
delimitat pe care ulterior apare:
A. O eroziune D. O aftă
B. Un ulcer E. Un tubercul
C. O ragadă
82. Diagnosticul diferențial al șancrului dur se face cu:
A. Ulcerele traumatice cronice
B. Ulcerele trofice
C. Ulcerul canceros
D. Ulcerul traumatic acut
E. Ulcerul tuberculos
83. Candidoza acută decurge sub formă:
A. Hiperplazică D. Ulceroasă
B. Pseudomembranoasă E. Atrofică
C. Erozivă
84. Candidoza cronică hiperplazică se caracterizează prin apariția pe mucoasa
bucală a unor:
A. Macule albe D. Depozite albe
B. Plăci E. Desene arborescente
C. Hiperplazii papilare
85. Diagnosticul diferențial al candidozei bucale se face cu:
A. Leucoplazia D. Lupusul vulgar
B. Lichenul roșu plan E. Leucemia
C. Lupusul eritematos
86. Pentru confirmarea diagnosticului de candidoză este necesar de efectuat
analiza fungilor:
A. Cantitativă D. Fluorescentă
B. Calitativă E. Luminiscentă
C. Biochimică
87. În tratamentul local al candidozei bucale pot fi indicate creme cu:
A. Micoheptină D. Terbinafină
B. Nistatină E. Levorină
C. Clotrimazol
 88. Profilaxia caandidozelor prevede:
A. Igienizarea cavității bucale
B. Igienzarea protezelor
C. Administrarea antibioticelor și citostaticelor sub protecția
antimicoticelor
D. Administrarea vitaminelor B,C
E. Igienizarea veselei pacienților cu candidoză
89. Precizați fazele de evoluție a reacțiilor alergice:
A. Patofiziologică D. Patochimică
B. Patomorfologică E. Citochimică
C. Imunologică
90. Diagnosticul diferențial al șocului anafilactic se face cu:
A. Insuficiența renală
B. Insuficiența cardiacă
C. Epilepsia
D. Edemul angioneurotic Quincke
E. Infarctul miocardic
91. Care sunt măsurile de extremă urgentă în tratamentul șocului anafilactic?
A. Reducerea absorbției alergenului
B. Normalizarea tensiunii arteriale
C. Combaterea spasmelor
D. Combaterea asfixiei
E. Întreruperea pătrunderii alergenului
92. Precizați simptomele clinice ale edemului angioneurotic Quincke:
A. Debut inopinat
B. Cefalee
C. Vomă
D. Tumefierea buzelor, limbii, palatului moale
E. Tumefierea pleoapelor și obrajilor
93. După gradul de expresivitate a reacțiilor de inflamație în alergia
medicamentoasă distingem:
A. Stomatite cataral-hemoragice
B. Stomatite erozive
C. Stomatite ulcero-necrotice
 D. Stomatite hiperplazice
E. Cheilite atrofice

94. Debutul eritemului exudativ polimorf are ca element lezant în cavitatea

bucală:
A. Macula D. Plaga urticariană
B. Papula E. Vezicula și bula
C. Papula hiperkeratozică
95. Menționați formele eritemului exudativ polimorf:
A. Alergică
B. Infecțioasă
C. Alergico-infecțioasă
D. Eritem exudativ polimorf adevărat
E. Toxico-alergică
96. Localizarea cutanată a elementelor lezante în eritemul exudativ polimorf este
caracteristică cu predilecție pentru:
A. Față D. Picioare
B. Gât E. Antebrațe
C. Mâini
97. În eritemul exudativ polimorf mai frecvent este afectată mucoasa:
A. Obrajilor D. Limbii
B. Buzelor E. Palatului dur
C. Palatului moale
98. În eritemul exudativ polimorf pe mucoasa buzelor și cavității bucale se
observă:
A. Plăci urticariene
B. Bule cu conținut seros sau hemoragic
C. Multiple eroziuni
D. Depuneri dense de culoare gălbuie
E. Simptomul Nikolski pozitiv
99. Eritemul exudativ polimorf se deosebește de pemfigus prin:
A. Epitelizarea eroziunilor într-un termen mai scurt
B. Lipsa celulelor acantolitice Țzank
C. Epitelizarea celulelor timp îndelungat
D. Simptomul Nikolski negativ
E. Afecțiunea apare în plină sănătate
100. Eritemul exudativ se deosebește de stomatita herpetică acută prin:
A. Eroziuni mai mici
 B. Eroziuni mai mari
C. Lipsa sau numărul redus al leziunilor gingiei marginale
D. Simptome cutanate tipice
E. Recidive
101. Stomatita aftoasă cronică recidivantă a mucoasei bucale se caracterizează
prin:
A. Apariția ulcerațiilor
B. Erupții recidivante ale aftelor
C. Apariția bulelor
D. Evoluție trenantă
E. Acutizări periodice
102. Menționați formele clinice ale stomatitei aftoase:
A. Stomatita aftoasă cronică superficială
B. Stomatita aftoasă cronică recidivantă
C. Aftele recidivante profunde
D. Aftele recidivante superficiale
E. Aftele recidivante profunde cicatrizante
103. Stomatita aftoasă cronică recidivantă debutează prin:
A. Pată de hiperemie
B. Pată cu diametrul de 1cm
C. Pată cu diametrul de 2 cm
D. Pată dureroasă
E. Pată indoloră
104. Erupțiile în stomatita aftoasă cronică recidivantă mai frecvent se
localizează pe:
A. Mucoasa jugală
B. Mucoasa labială
C. Părțile laterale ale limbii
D. Roșul buzelor
E. Palatul dur
105. Diagnosticul diferențial al stomatitei aftoase cronice recidivante se
efectuează cu:
A. Eroziunile traumatice D. Papulele sifilitice
B. Eroziunile candidozice E. Eroziunile alergice
C. Eroziunile herpetice
106. După vindecarea aftelor recidivante profunde cicatrizante pe mucoasa
bucală rămân:
A. Cicatrice arborescente
B. Cicatrice netede
 C. Cicatrice superficiale
D. Cicatrice retractile
E. Cicatrice asemănătoare după culoare cu leucoplazia
107. Cicatricele apărute ca urmare a aftelor din regiunea comisurii bucale sau a
palatului moale pot provoca:
A. Deformarea mucoasei D. Defecte de vorbire
B. Dureri la deglutiție E. Toate cele enumerate
C. Microstomie
108. Diagnosticul diferențial al aftelor cicatrizante profunde se face cu:
A. Dermatita buloasă muco-sinovială
B. Stomatita aftoasă cronică recidivantă
C. Ulcerul trofic
D. Ulcerul traumatic
E. Stomatita ulcero-necrotică Vincent
109. Menționați simptomele caracteristice pentru sindromul Sjogren:
A. Xerostomie
B. Xeroftalmie
C. Modificări atrofice ale papilelor linguale
D. Xerodermie și descuamarea pielii
E. Ulcerații pe mucoasa bucală
110. Carența de vitamine poate dezvolta o hipo- și avitaminoză:
A. Nutritivă D. Resorbtivă
B. Alimentară E. Catabolică
C. Distructivă
111. Numiți vitaminele ce sporesc reactivitatea generală a organismului:
A. PP D. Grupul B (B1, B2, B6)
B. A E. K
C. C
112. Numiți vitaminele ce măresc rezistența organismului la infecții prin
amplificarea anticorpilor :
A. Grupul B D. E
B. D E. C
C. A
113. Care din vitaminele menționate asigură permiabilitatea și rezistența
vaselor sanguine:
A. E D. U
B. P E. C
C. K
114. În activitatea normală a proceselor vitale vitamia C este necesară pentru:
 A. Stimularea sintezei colagenului
B. Reglarea permeabilității pereților vasculari
C. Stimularea eritropoezei
D. Participarea activă la procesele de oxidoreducere
E. Influența activă asupra rezistenței organismului
115. Hipo- și avitaminoza A provoacă în cavitatea bucală:
A. Xerostomie D. Eroziuni
B. Papilome hiperkeratozice E. Ulcere
C. Hipersalivație
116. Precizați în tratamentul căror procese se aplică pe larg vitamina A:
A. Eroziv-ulceroase D. Necroza țesuturilor dentare dure
B. Distrofice E.Afectarea glandelor salivare
C. Hiperkeratozice
117. Schimbările mucoasei bucale în bolile gastrointestinale se manifestă prin:
A. Modificări ulceroase D. Xerostomie
B. Modificarea culorii mucoasei bucale E. Sialoree
C. Fenomene de hiperkeratoză
118. Ulcerele trofice ale mucoasei bucale în dereglările circulației sanguine se
manifestă prin:
A. Margini rugoase
B. Fundul acoperit cu depuneri necrotice albe-surii
C. Absența reacției inflamatorii în țesuturile limitrofe
D. Fundul acoperit cu depuneri verzui
E. Margini netede indurate
119. Menționați manifestările ce apar în cavitatea bucală în cazul diabetului
zaharat:
A. Xerostomie D. Ulcere trofice
B. Stomatită catarală E. Parestezia mucoasei bucale
C. Candidoză bucală
120. Debutul leucozei acute imită tabloul clinic de:
A. Gripă D. Febră
B. Angină E. Parestezii
C. Diaree
121. În leucozele acute sindromul hiperplazic în cavitatea bucală se manifestă
prin:
A. Gingivita hiperplazică D. Ulcere necrotice pe palatul dur
B. Gingivită hipertrofică E. Procese hiperplazice pe limbă și
buze
C. Gingivită atrofică
122. Mai frecvent bolile sistemului nervos se manifestă în cavitatea bucală prin:
A. Senzații subiective neplăcute D. Dereglări de salivație
B. Ulcere E. Eroziuni
C. Dereglări de gust
123 . Simptomele sindromului ”gurii arzânde” sunt:
A. Senzații de împunsături în limbă
B. Senzații de dureri în maxilare
C. Senzații de arsuri în buze
D. Senzații de arsuri și împunsături pe toată mucoasa bucală
E. Eroziuni și ulcere
124 . Numiți sinonimele glosalgiei:
A. Parestezia limbii D. Prosopalgie
B. Glosopirozis E. Stomalgie
C. Glosodinie
125. Pentru glosalgie pot fi caracteristice următoarele simptome:
A. Arsura mucoasei limbii
B. Mai rar dureri în diferite sectoare ale limbii
C. Mai des dureri în diferite sectoare ale limbii
D. Schimbări vizibile pe dorsul limbii
E. Limba nemodificată
126. Simptomele glosalgiei se intensifică:
A. În timpul mesei D. Seara
B. După discuții E. În toate cazurile
C. După emoții
127. Diagnosticul diferențial al glosalgiei se face cu:
A. Nevrita D. Diferite tumori
B. Nevralgia E. Traumatismele mucoasei bucale
C. Sindromul Costen

128. Tratamentul glosalgiei este unul complex și necesită:

A. Asanarea cavității bucale
B. Măsuri de acțiune aupra sistemului nervos central
C. Măsuri de influență asupra mecanismelor periferice dolore
 D. Tratamentul afecțiunilor generale
E. Metode fizioterapeutice de tratament

129. Precizați formele clinice ale pemfigusului:

A. Discoidă D. Foliacee
B. Vulgară E. Seboreică (eritematoasă)
C. Vegetantă
130. În etiologia pemfigusului cele mai răspândite teorii sunt:
A. Bacteriană
B. Virusologică
C. Metabolismul sărurilor minerale din organism
D. Autoimună
E. Endocrină
131. Care sunt semnele histologice caracteristice pemfigusului?
A. Hiperkeratoza D. Edemul
B. Papilomatoza E. Parakeratoza
C. Acantoliza
132. Numiți sectoarele mai frecvent afectate de pemfigusul vulgar în cavitatea
bucală:
A. Mucoasa jugală D. Planșeul bucal
B. Mucoasa jugală retromolară E. Mucoasa buzelor
C. Palatul dur
133. În pemfigusul vulgar erupțiile apar pe mucoasa bucală:
A. Pigmentată D. Cu o inflamație moderată
B. Neschimbată E. Uscată
C. Indurată
134. În evoluția pemfigusului bucal se deosebesc câteva perioade:
A. De acutizare D. Recidivantă
B. De remisie E. De epitelizare
C. De debut
135. Diagnosticul diferențial al pemfigusului se face cu:
A. Pemfigoidul
 B. Eritemul exudativ polimorf
C. Alergia medicamentoasă
D. Dermatita herpetiformă
E. Epidermoliza veziculoasă
136. Simptomele clinice principale ale lupusului eritematos cronic sunt:
A. Acantoza D. Hiperkeratoza
B. Acantoliza E. Atrofia
C. Eritemul
137. Care sunt formele de manifestare a lupusului eritematos cronic pe marginea
roșie a buzelor:
A. Forma tipică
B. Forma hiperkeratozică
C. Forma fără atrofie manifestată clinic
D. Forma eroziv-ulceroasă
E. Forma profundă
138. Diagnosticul diferențial al lupusului eritematos cronic se face cu:
A. Leziunile traumatice D. Cheilita actinică
B. Lichenul plan bucal E. Cheilita abrazivă Manganotti
C. Leucoplazia
139. Simptomele clinice ale lupusului eritematos acut în cavitatea bucală sunt:
A. Macule edemațiate și hiperemiate
B. Erupții veziculoase
C. Erupții buloase
D. Eroziuni acoperite cu fibrină
E. Ulcere și hiperkeratoză
140. Etiologia lichenului roșu plan se bazează pe teoriile:
A. Bacteriologică D. Toxico-alergică
B. Neurologică E. Toate cele enumerate
C. Virusologică
141. Papulele în lichenul roșu plan pot avea forma:
A. Triunghiulară D. Pătrată
B. Ovală E. Poligonală
C. Rotundă
142. Locul de predelecție al erupțiilor papuloase în lichenul roșu plan este
mucoasa bucală:
A. Jugală în contact cu molarii
B. A plicelor de tranziție
C. A suprafețelor laterale și a dorsului limbii
D. Gingivală
E. A planșeului bucal
143. Rareori lichenul roșu plan afectează mucoasa bucală a:
A. Limbii D. Palatului dur și palatului moale
B. Buzelor E. Gingiei
C. Planșeului bucal
144. Care sunt formele clinice ale lichenului roșu plan pe mucoasa cavității
bucale și marginea roșie a buzelor:
A. Forma tipică D. Pemfigoidă
B. Veziculoasă E. Buloasă
C. Exsudativ-hiperemică
145. În cazul lichenului roșu plan papulele de pe mucoasa bucală pot avea
culoarea:
A. Alb-gălbuie D. Alb-roz
B. Alb-sinilie E. Alb-cenușie
C. Violetă
146. O particularitate a lichenului roșu plan este tendința papulelor spre
contopire:
A. În formă de desen sinuos D. De-a lungul traiectului
nervilor
B. În formă de desen dantelar E. În formă de desen inelar
C. În formă de desen arborescent
147. Precizați care din formele clinice ale lichenului roșu plan se întâlnesc mai
rar:
A. Forma tipică D. Forma exudativ-hiperemiată
B. Forma eroziv- ulceroasă E. Forma hiperkeratozică
C. Forma buloasă
148. Simptomele formei tipice a lichenului roșu plan bucal sunt:
A. Senzații de constricție D. Rugozitate
B. Evoluție asimptomatică E. Dureri spontane
C. Arsura mucoasei
149. Numiți simptomele tipice ale formei eroziv-ulceroase a lichenului plan
bucal:
A. Prezența eroziunilor
B. Mai rar ulcere
C. Eroziuni și ulcere foarte dureroase
D. Eroziuni și ulcere slab dureroase
E. Uneori prezența simptomului decolării subepiteliale perifocale
150. Semnele esențiale ale formei buloase de lichen plan bucal sunt:
A. Apariția veziculelor sau bulelor în focarul lezat
B. Apariția veziculelor sau bulelor în apropierea papulelor
C. Apariția ulcerelor
D. Bule cu conținut seros sau hemoragic
E. Cicatrici atrofice
151. Pentru forma hiperkeratozică a lichenului plan bucal sunt caracteristice:
A. Hiperkeratoza difuză
B. Hiperemia pronunțată în focarul lezat
C. Hiperkeratoza pronunțată
D. Contopirea papulelor keratinizate în plăci
E. Conturul foarte clar al plăcilor
152. Forma hiperkeratozică a lichenului plan bucal se localizează cu predilecție
pe mucoasa :
A. Palatină D. Sublinguală
B. Gingivală E. Părții inferioare a limbii
C. Jugală
153. Simptomele malignizării lichenului plan în cavitatea bucală sunt:
A. Apariția durerilor
B. Apariția sângerărilor din focar
C. Accelerarea bruscă a cornificării
D. Apariția condensării bazei focarului
E. Apariția buzelor hemoragice
154. Diagnosticul diferențial al lichenului plan bucal se efectuează cu:
A. Lupusul eritematos D. Candidoza
B. Leucoplazia E. Sifilisul papulos
C. Boala Bowen
155. Sifilisul papulos se deosebește de lichenul plan bucal prin:
A. Papule poligonale mari
B. Papule ovale sau rotunde mari
C. La raclare învelișul papulei sifilitice se detașează
D. La raclare învelișul papulei sifilitice nu se detașează
E. Toate cele enumerate
156. Limba plicată adesea reprezintă un tablou asemănător cu un desen
ramificat:
A. O brazdă adâncă pe centru
B. Plice longitudinale depapilate
C. Brazde laterale superficiale
D. Plice laterale acoperite cu papile calciforme
E. Plice acoperite cu papile filiforme
157. Glosita descuamativă se întâlnește mai des la persoanele cu:
A. Colagenoze D. Eritem exudativ polimorf
B. Pemfigus E. Psoriazis
C. Dermatoză seboreică

158. Diversitatea tabloului clinic al glositei descuamative se manifestă prin:

A. Apariția unei pete alb-cenușii
B. Descuamarea papilelor filiforme în focar
C. Apariția unui sector neted roșu-aprins
D. Desenul menționat migrează pe suprafața limbii
E. Sectoarele de cornificare la raclare se desprind
159. Aspectul clinic al glositei descuamative îi condiționează denumirile de:
A. Glosită keratozică D. Glosită exfoliativă
B. Glosită albă E.Glosită migrantă
C. Limbă geografică
160. Sectoarele descuamate de pe limbă se întâlnesc concomitent și pe mucoasa:
A. Palatină D. Sublinguală
B. Labială E. Plicelor de tranziție
C. Jugală

161. Deseori în glosita descuamativă apar dureri de la:

A. Factorii traumatici D. Atingerea cu alimente dure
B. Alimentele picante E. Toate cele enumerate
C. Alimentele fierbinți
162. Diagnosticul diferențial al glositei descuamative se face cu:
A. Glositele în cadrul avitaminozelor
B. Leucoplazia
C. Infecțiile virotice
D. Glosita rombică
E. Stările alergice
163. Acuzele pacientului în cazul limbii viloase pot fi:
A. Aspectul bizar al limbii
B. Senzațiile de corp străin pe limbă
C. Pruritul pe palatul moale
D. Reflexul de vomă
E. Pruritul pe palatul dur
164. În cazul limbii viloase examenul obiectiv pune în evidență papilele:
A. Fungiforme mărite
B. Filiforme alungite
C. Filiforme îngroșate
D. Filiforme de culoare brună
E. Circumvalate mărite
165. În cazul limbii viloase focarul patologic se localizează pe linia mediană și:
A. Are forma rotundă D. Trece spre marginea limbii
B. Are forma ovală E. Nu trece spre vârful limbii
C. Nu trece spre marginea limbii
166. În cazul limbii viloase tratamentul include:
 A. Keratoplastice D. Crioterapia
B. Keratolitice E. Imunomodulatoare
C. Antiinflamatoare

167. În glosita rombică pe partea superioară a limbii se determină un focar

solitar de formă:
A. Pătrată D. Triunghiulară
B. Liniară E. Ovală
C. Romboidă
168. Uneori focarul patologic în limba rombică reprezintă:
A. Mucoasă de culoare roz D. Mucoasă erodată
B. Proliferare mamelonată E. Mucoasă ulcerativă
C. Mucoasă descuamată
169. Acuzele pacienților în glosita rombică:
A. Lipsesc D. Apar în cazuri de anxietate
B. Prezența arsurilor E. Apar în retrăiri
C. Formicații în sectorul afectat
170. Diagnosticul diferențial al glositei rombice se face cu:
A. Glositele în leziunile carențelor vitaminice
B. Glosita descuamativă
C. Manifestările în leucoze
D. Tumorile limbii
E. Manifestările în bolile cardiovasculare
171. Numiți cei mai principali factori ce stau la baza etiologiei cheilitei
exfoliative:
A. Dereglările sistemului nervos
B. Patologia sistemului endocrin
C. Patologia sistemului sanguin
D. Hiperfuncția glandei tiroide
E. Afecțiunile mucoasei cavității bucale
172. Clinic se deosebesc câteva forme de cheilită exfoliativă, precizați-le:
A. Granuloasă D. Exudativă
 B. Atrofică E. Abrazivă
C. Uscată

173. Forma uscată a cheilitei exudative se manifestă prin:

A. Cruste D. Senzații de arsură în buze
B. Uscăciunea buzelor E. Scuame
C. Eroziuni
174. Forma exudativă a cheilitelor exfoliative se caracterizează prin prezența:
A. Durerilor pronunțate
B. Senzațiilor de ariditate
C. Edemului buzelor
D. Scuamelor
E. Crustelor masive de culoare surie-galbenă
175. Diagnosticul diferențial al formei uscate a cheilitei exfoliative se face cu:
A. Cheilita actinică D. Cheilita meteorologică
B. Cheilita alergică de contact E. Lupusul eritematos
C. Cheilita exematoasă
176. Forma exudativă a cheilitei exfoliative se va diferenția de:
A. Forma exudativă a cheilitei actinice
B. Cheilita Manganotti
C. Cheilita atopica
D. Cheilita meteorologică
E. Forma eroziv-ulceroasă a lupusului eritematos
177. Menționați formele de cheilită glandulară simplă:
A. Terțiară D. Secundară
B. Trenantă E. Recidivantă
C. Primară
178. Cheilita glandulară secundară se dezvoltă pe fundalul:
A. Lichenului roșu plan D. Pemfigusului
B. Eritemului exudativ polimorf E. Leucoplaziei
 C. Cheilitei alergice

179. La debutul cheilitei glandulare simple se stabilesc:

A. Dureri în buze
B. Prezența crustelor
C. O uscăciune nu prea pronunțată a buzelor
D. Usturime în buze
E. Descuamarea buzelor
180. Pe parcursul evoluției cheilitei glandulare apar:
A. Dureri D. Ulcere
B. Eroziuni E. Uscăciune
C. Fisuri
181. Factorii etiologici ai cheilitei alergice de contact pot fi:
A. Preparatele din rujul de buze
B. Preparatele din pastele de dinți
C. Rășinile acrilice ale protezelor
D. Obiectele metalice care vin în contact cu buzele
E. Factorii profesionali
182. Acuzele pacienților cu cheilita alergică de contact sunt:
A. Formarea crustelor C. Edemul buzelor
B. Formarea plăcilor D. Prurit E. Senzație de arsură
183. Formele mai grave ale cheilitei alergice de contact se manifestă prin:
A. Inflamație pronunțată D. Fisuri
B. Vezicule mărunte E. Ulcere profunde
C. Eroziuni
184. Factorii de apariție a cheilitei meteorologice sunt:
A. Neurodermita D. Vântul
B. Seboreea E. Frigul
 C. Umiditatea
185. În cazul cheilitei meteorologice pacienții acuză:
A. Dureri puternice D. Ulcerații
B. Uscăciunea buzelor E. Exfolierea buzelor
C. Senzații de constricții

186. Cheilita meteorologică poate provoca apariția:

A. Leucoplaziei
B. Hiperkeratozei limitate a buzei
C. Cheilitei precanceroase Manganotti
D. Stomatitei herpetice
E. Bolii Bowen
187. Cheilitele actinică și meteorologică includ următoarele forme clinice:
A. Exudativă D. Ulceroasă
B. Uscată E. Toate formele
C. Erozivă
188. Cheilita atopică se consideră un simptom al:
A. Neurodermitei D. Pemfigusului
B. Lichenului roșu plan E. Dermatitei atopice
C. Lupusului eritematos
189. În etiologia cheilitei atopice o mare importanță au factorii:
A. Genetici C. Bacterieni E. Chimici
B. Alergici D. Mecanici
190. Pacienții cu cheilită atopică acuză:
A. Furnicături D. Hiperemia buzelor
B. Pruritul buzelor E. Exfolierea bordurii roșii a buzelor
C. Dureri spontane
191. Simptomele cheilitei eczematoase acute pot fi:
A. Arsuri în buze D. Hiperemie
B. Purit E.Răspândirea modificărilor pe piele
C. Edem
192. Elementele manifestării clinice în cheilita eczematoasă acută sunt:
A. Lichenizări D. Cruste
B. Excoriații E. Bule
C. Vezicule

193. Forma cronică a cheilitei eczematoase se caracterizează prin:

A. Apariția ragadelor
B. Atenuarea fenomenelor inflamatorii acute
C. Apariția zăbăluței microbiene
D. Scuame
E. Edem
194. Preparatele medicamentoase în tratamentul glositei sunt:
A. Antisepticele D. Antibioticele
B. Vitaminele E. Corticosteroizii
C. Preparatele cheratoplastice
195. Simptomele clinice ale eritremiei (boala Vaquez) depind de:
A. Masa eritrocitelor circulante
B. Volumul sângelui circulant
C. Viscozitatea sângelui
D. Încetinirea torentului sangvin
E. Creșterea numărului de trombocite
196. În grupul afecțiunilor sistemului hematopoietic intră:
A. Leucoza (acută și cronică) D. Agranulocitoza
B. Diabetul zaharat E. Pemfigusul
C. Avitaminozele
197. Manifestările clinice ale pemfigusului vulgar sunt:
A. Apariția vegetațiilor pe fundul eroziunii, ce proemină pe
sectoarele învecinate
B. Apariția aftelor
C. Lipsa vegetațiilor pe fundul eroziunii
D. Vegetațiile de pe fundul eroziunii nu proemină pe sectoarele
învecinate
 E. Prezența eroziunilor

198. Manifestările clinice ale bolilor alergice sunt:

A. Stomatita catarală acută, stomatita herpetică acută
B. Eritemul exudativ polimorf
C. Eritemul fixat, stomatita contactilă
D. Boala Fordyce
E. Sindromul Melkersson-Rosenthal, sindromul Sjogren
199. Alergia de contact apare la pacienții cu:
A. Construcții protetice din aur
B. Proteze din mase acrilice
C. Proteze din diferite aliaje
D. Obturații multiple din amalgam
E. Obturații din compozite fotopolimerizabile
200. Numiți mecanismele cele mai importante ale șocului anafilactic:
A. Creșterea permeabilității vaselor patului microcirculator
B. Creșterea tonusului vaselor sangvine
C. Scăderea tonusului vaselor, colapsul, reducerea volumului circulant al
sângelui
D. Scăderea permeabilității vaselor patului microcirculator
E. Creșterea volumului circulant al sângelui
 Răspunsurile:
1. B 19.C 37.B
2. C 20.A 38.C
3. A,B 21.E 39.D
4. C,D 22.E 40.E
5. C 23.B 41.E
6. A 24.A 42.B
7. A 25.D 43.E
8. D 26.D 44.E
9. A,B 27.A,B,C,D 45.E
10.A,B,C,D 28.C 46.B
11.A 29.A 47.C
12.D 30.B 48.B
13.C 31.C 49.A
14.D 32.B,C,D,E 50.D
15.D 33.C 51.D
16.E 34.B 52.D
17.A,B,C,D,E 35.A,B,C,D 53.C
18.D 36.C 54.E
55.D 101. B,D,E 147. C,E
56.D 102. B,E 148. A,B,C,D
57.A,C,E 103. A,B,D 149. A,B,C,E
58.A 104. A,B,C 150. A,B,D
59.A 105. A,C,D 151. C,D,E
60.D 106. B,C,E 152. C,E
61.C 107. A,C 153. C,D
62.A 108. A,B,E 154. A,B.C,D,E
63.D 109. A,B,C,D 155. B,C
64.C,D 110. B,D,E 156. A,C,E
65.A,C,D 111. A,B,C,D 157. A,C,E
66.B,C,D,E 112. A,C,E 158. A,B,C,D
67.A,B,C,D,E 113. B,C,E 159. C,D,E
68.A,B,C,D,E 114. A,B,D,E 160. B,C,E
69.B,C,D,E 115. A,B 161. B,C
70.A,B,C,D,E 116. A,C,E 162. A,C,D,E
71.A,B,C,D 117. A,B,D,E 163. A,B,D,E
72.A,B,C,D,E 118. A,B,C 164. B,C,D
73.A,B,C,D 119. A,B,C,D,E 165. B,C,E
74.B,C,D,E 120. A,B,C,D 166. B,D
75.B,C,D,E 121. A,D,E 167. C,E
76.A,B,C,D,E 122. A,C,D 168. A,B,C
77.A,B,C,D,E 123. A,C,D 169. A,B,C
78.B,C,D,E 124. A,B,C 170. B,D
79.C,D,E 125. A,C,E 171. A,D
80.B,D,E 126. B,C,D 172. A,B,D,E
81.A,B,C 127. A,B,C,D,E 173. B,D,E
82.A,B,C,E 128. A,B,C,D,E 174. A,C,E
83.B,E 129. B,C,D,E 175. B,D,E
84.A,B,C,D 130. B,D 176. A,B,C,E
85.A,B,C 131. C,D 177. C,D
86.A,B 132. A,B,C,D,E 178. A,E
87.A,B,C,D,E 133. B,D 179. C,E
88.A,B,C,D,E 134. A,C,E 180. A,B,C,E
89.A,C,D 135. A,B,C,D,E 181. A,B,C,D,E
90.B,C,E 136. C,D,E 182. C,D,E
91.A,B,C,D,E 137. A,C,D,E 183. A,B,C,D
92.A,D,E 138. B,C,D,E 184. A,B,C,D,E
93.A,B,C 139. A,B,C,D 185. B,C,E
94.A,B,D,E 140. B,C,D 186. B,C
95.C,D,E 141. C,E 187. A,B
96.C,D,E 142. A,B,C 188. A,E
97.A,B,D,E 143. B,C,D,E 189. A,B,C
98.A,B,C,D 144. A,C,E 190. B,D,E
99.A,B,D 145. D,E 191. A,B,C,D,E
100. B,C,D,E 146. A,B,C,E 192. C,D
193. A,B,C 196. A,D 199. B
194. A,B,C 197. C,E 200. A,C
195. A,B,C,D,E 198. A,B,C