Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria
Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria
Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF • Prof. Dr. Maria
12. DUREREA Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
CLASIFICAREA INFECŢIILOR OMF
A. INFECTII NESPECIFICE
3. Supuratii difuze
1.Infectii periosoase
flegmonul planseului bucal
•spatiul vestibular
flegmonul difuz hemifacial
•spatiul palatinal
4. Fasciite necrozante
•spatiul corpului mandibular
5. Limfadenite
2.Infectiile spatiilor fasciale
acute
a) primare maxilare
cronice
- bucal
• canin 6. Infectii osoase
infratemporal osteoperiostita
b) primare mandibulare osteita
bucal osteomielita
•submandibular supurata acuta
submentonier supurata cronica
•sublingual nesupurata
c)secundare Osteonecroza
maseterin
pterigomandibular B.INFECTII SPECIFICE
temporal superficial si profund Actinomicoza
laterofarigian Sifilis
prevertebral TBC
parotidian-
d) localizări particulare
•abcesullimbii
•abcesulorbitei
Etiopatogenie
Leziunile dento-parodontale
Leziunile traumatice
Osteomielita maxilarelor
Litiaza salivară infectată
Tumorile maxilarelor
Corpii străini pătrunşi accidental
Infecţiile faringo-amigdaliene
Complicaţiile anesteziei loco-regionale
Complicaţiile extracţiei dentare
Complicaţiile diferitelor tratamente
stomatologice
Mecanisme patogene
Calea transosoasă
Calea submucoasă
Căile limfatică şi venoasă
Calea directă
Forme anatomo-patologice
Clinic:
◼ Tumefacţie ce deformează regiunea
◼ Pielea sau mucoasa acoperitoare sunt roşii,
congestionate
◼ Fluctuenţă la palpare
◼ Stare generală alterată (febră, frison,tahicardie)
Flegmonul
forma difuză a proceselor supurative
Clinic:
Tumefacţie difuză, infiltrativă, edematoasă
Pielea şi mucoasa destinse, cianotice, livide
Stare generală cu aspect septico-toxic
Cauzele eşecului în
tratamentul supuraţiilor
Clinic:
◼ Mucoasă congestionată, edemaţiată şi
tumefacţie discretă
◼ Palparea extrem de dureroasă, evidenţiază o
împăstare fără limite precise
Abcesul vestibular
Diagnostic diferenţial
Chistul de maxilar în faza de exteriorizare
Chistul de maxilar suprainfectat,când
există şi semne inflamatorii
Alte tumori endoosoase, benigne sau
maligne care se pot suprainfecta
Furunculele feţei
Tratamentul abcesului vestibular
Stadiul endoosos
Trepanarea dintelui
Drenaj transodontal
Antibiotice în doze eficiente
Spălături largi bucale cu
soluţii slab antiseptice
Tratamentul
abcesului vestibular
Diagnostic diferenţial
de la o pungă parodontală
sau capişonul mucos al
unui dinte în erupţie de la apexul unui dinte
inferior, de-a lungul feţei
externe, către marginea
bazilară a mandibulei
Abcesul în semilună (peribazilar, perimandibular
extern, cu evoluţie cutanată)
Clinic:
Tegumente congestionate, lucioase
Tumefacţia porţiunii inferioare a obrazului
Bombarea marginii bazilare a ramului
mandibular
Mucoasa congestionată
Trismus (dacă dintele cauzal este un molar)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE
PRIMARE MAXILARE
BUCAL
Spaţiul genian
Spaţiul paramandibular ( abces buccinato-
mandibular)
CANIN
INFRATEMPORAL
SUPURAŢIILE SPAŢIIULUI BUCAL :
Abcesul genian
Abcesul obrazului
Limitele regiunii:
Este cuprins între arcada temporozigomatică, marginea
inferioară a orbitei, marginea inferioară a mandibulei,
şanţul nasogenian şi marginea anterioară a muşchiului
maseter.
Abcesul obrazului
Abcesul obrazului
Abcesul buccinato-maxilar sau abcesul
migrator al obrazului
INFECŢIILE PRIMARE MANDIBULARE
BUCAL
SUBMANDIBULAR
SUBMENTONIER
SUBLINGUAL
INFECŢIILE SPAŢIULUI
SUBMANDIBULAR (Loja submandibulară)
Limite
Comunică
Glanda salivară
Limfonoduli dispuşi în trei grupe
Conţine: Nervii lingual şi hipoglos
Artera şi vena facială
Ţesut conjunctiv lax
Abcesul lojei submandibulare
Clinic
Tratament
Conţinut:
Ţesut grăsos
Ţesut conjunctiv lax
Limfonoduli
Abcesul lojei submentoniere
Etiologie:
Focare septice de la nivelul frontalilor
inferiori
Procese supurative localizate în lojile
submandibulare sau sublinguale
Furunculele buzei inferioare sau ale
bărbiei
Abcesul lojei submentoniere
Diagnostic diferenţial:
Adenitele supurate
Piodermitele cu localizare submentonieră
Abcesul lojei submentoniere
Tratament
Loja maseterină
Limite
Superior: arcada zigomatică
Inferior: marginea bazilară a mandibulei
Posterior: marginea posterioară a mandibulei,
înconjurat de glanda parotidă
Anterior: marginea anterioară a muşchiului
maseter
Abcesul lojei maseterine
Clinic:
Tumefiere, dureroasă la palpare cu împăstare
dură, sau chiar fluctuenţă
Trismus puternic
Mişcările mandibulei produc dureri vii
Stare septică
Diagnostic diferenţial
Parotidită supurată
Abces maseterin
Adenite supurate intraparotidiene
Tumori de parotidă invadante
Tratament
Anestezie: generală de scurtă durată/ infiltraţie
locală
Incizie: 3-4 cm., subangulo-mandibulară
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab
ABCES DE SPAŢIU
PTERIGOMANDIBULAR
ABCES DE SPAŢIU
PARAFARINGIAN
(laterofaringian,
retrofaringian,
prevertebral)
Spaţiul latero-faringian
Elemente anatomice importante:
Artera carotidă internă
Vena jugulară internă
Ganglionul simpatic cervical superior
Nervii cranieni IX, X, XI, XII
Abcesul spaţiului latero-faringian
Clinic:
Dureri la deglutiţie
Uşoară tumefecţie dureroasă retromandibulară
Tumefacţie unilaterală voluminoasă a peretelui
faringean, luetă congestionată tumefiată
Trismus
Disfagie
Torticolis dureros
Stare generală alterată
Abcesul spaţiului latero-faringian
Complicaţii:
Hemoragii ale vaselor mari
Propagarea infecţiei spre endocraniu sau
mediastin
Edem al glotei
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Tratament:
Calea endoorală:
Anestezie: prin infiltraţie
Incizie: 2-3 cm, limitată strict la mucoasă,
profunzime de maxim 2-4 mm
Drenaj: nu este indispensabil
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Calea cutanată:
Anestezie: prin infiltraţie pe linia de incizie
Incizia: 5-6 cm, paralelă cu marginea bazilară,
prelungită până la marginea anterioară a
sternocleidomastoidianului
Drenaj: 2 tuburi de cauciuc cu capete
rotunjite
Abcesul lojei parotidiene
INFECŢII ALE SPAŢIULUI TEMPORAL
PROFUND ŞI SUPERFICIAL
Abcesul fosei infratemporale
Limite:
Extern: ramul ascendent mandibular şi
arcada temporo-zigomatică
Intern: apofiza pterigoidă, constrictorul
superior al faringelui şi peretele faringean
Superior: baza craniului, cu aripa mare a
sfenoidului intern şi osul temporal extern
Anterior: tuberozitatea maxilarului
Posterior: glanda parotidă
Abcesul fosei infratemporale
Elemente anatomice
Etiologie
Clinic
Dureri nevralgiforme
iradiate în tot
hemicraniul
Febră
Agitaţie
Trismus
Stare septică
Calea endoorală:
Pterigomandibulară
Retromaxilară
Abcesul limbii
Abcesul orbitei
Abcesul limbii
Etiologie
Calea endoorală:
Anestezie locală prin infiltraţie sau tronculară
periferică la Spina Spix
Incizie: 1,5-2 cm, longitudinală
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab
sau 1-2 tuburi de politen
Abcesul orbitei
Etiologie
Sinuzite acute supurate,
etmoidale, frotale sau maxilare
Supuraţiile fosei infratemporale
Supuraţiile obrazului
Clinic
Edem palpebral
Chemozis
Exoftalmie moderată
Dureri în orbită
Vederea este păstrată
Reflexul fotomotor este prezent
Semnele oftalmoscopice apar târziu
Cefalee puternică
Diagnostic diferenţial
Abces palpebral
Celulită orbitară pasageră
Tromboflebita sinusului cavarnos
Supuraţiile spaţiului retro-maxilar
Tratament
Clinic:
Tumefacţie submandibulară
masivă bilaterală
Edem în pelerină
Tegumente în tensiune fără
semne de inflamaţie acută
Duritate lemnoasă la palpare
Crepitaţii gazoase
Flegmonul difuz al
planşeului oral
Intraoral:
"Creasta de cocoş"
False membrane
Limbă mărită de volum
Tulburări funcţionale marcate
Stare toxico-septică
Aspect radiologic în angina
Ludwig
Flegmonul difuz al planşeului oral
Diagnostic diferenţial:
Supuraţii supra-/ submilohioidiene
Litiaze submandibulare
suprainfectate
Adenopatii metastazice
submandibulare
Flegmonul difuz al planşeului oral
Tratament:
Chirurgical
Medicamentos (de susţinere
a stării ganerale +
antibiotice)
Flegmonul difuz hemifacial
Anestezie generală
Incizii: submandibulară, suprazigomatică,
temporală, periorbitale, endoorale
Drenaj: 2 tuburi pentru fiecare lojă
Tratament general susţinut
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului
Diagnostic diferenţial:
Flegmoane difuze
Tumori geniene sau latero-cervicale
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului
Tratament:
Profilactic
Curativ (chirurgical +
medicamentos)
COMPLICAŢIILE INFECŢIILOR ORO-MAXILO-
FACIALE
MEDIASTINITA
ABCESUL CEREBRAL
MENINGITA
Limfadenite inflamatorii nespecifice
cervico-faciale
Clinic:
Debut nodular
Semne generale nesemnificative la început
Apariţia supuraţiei stare generală alterată,
fluctuenţă la nivelul bombării maxime, reacţii de
periadenită, trismus
Adenitele acute
Adenita acută submandibulară
Adenita acută parotidiană
Adenita acută jugulo-carotidiană
Adenita acută geniană
INFECŢII OSOASE
osteoperiostita
osteita
osteomielita
- supurată acută
- supurata cronică
nesupurată
osteonecroza
Fistulele cronice
perimaxilare
Etiologie:
➢ Procese septice dentare
➢ Rar infecţii ganglionare
Fistulele cronice
perimaxilare
Diagnostic diferenţial:
➢ Fistulele bacilare
➢ Actinomicoza cervico-facială
➢ Tumorile pielii sau ale maxilarelor
➢ Chisturi sebacee suprainfectate
Fistulele cronice perimaxilare
Tratament:
Excizia fistulei şi al traiectului fistulos
Drenaj filiform
Examen histopatologic obligatoriu
Infecţii nespecifice ale oaselor maxilare
Periostita
Osteita
Osteomielita
Periostita
Reacţie inflamatorie a periostului
Mai frecvent la copii şi la adolescent
Etiologie:
Septică
Traumatică
Chimică
Periostita
Tratament:
Deschiderea supuraţiei
Îndepărtarea factorului cauzal
Osteita
Clasificare:
Osteomielita supurată (acută/ cronică)
Nesupurată de tip cronic sclerogen (Garre)
Osteomielită de însoţire în infecţii specifice
cronice
Anatomie patologică
Etape:
Congestie osoasă
Supuraţie osoasă
Necroză osoasă
Reparaţie osoasă
Necroza maxilarelor
Proces de distrucţie osoasă secundară tulburărilor
trofice loco-regională, în urma acţiunii agenţilor:
termici
chimici
fizici
ionizanţi
Sifilisul
Tuberculoza
Actinomicoza
Sifilisul
Perioada primară:
Perioada secundară:
Sifilide - pe mucoasă şi
tegument
Osteoperiostite - rar
Sifilisul
Perioada terţiară
Leziuni la nivelul părţilor moi:
Tuberculi
Gome
Leziuni la nivelul oaselor maxilare:
Sifilomul circumscris
Sifilomul difuz
Tratamentul sifilisului
Chirurgical
După vindecarea şi
Protetic stabilizarea leziunilor
Tuberculoza
Primară
Secundară
Tuberculoza primară
Ulceraţie (şancru)
Adenopatie
Tuberculoza secundară
Ulceraţie
Gomă tuberculoasă
Lupus tuberculos
Tuberculoza oaselor
maxilare
Forme clinice:
➢ Centrală
➢ Alveolară
➢ Subperiostală
Actinomicoza
Forme variate:
Nodul mic tumefacţii întinse
forme pseudotumorale
Starea generală nu este afectată
Adenopatie regională facultativă
Fistule în stadii avansate
Afectarea oaselor este rară
Actinomicoza
Actinomicoza
Complicaţii:
➢ Extinderea infecţiei în fosa temporală
➢ Coloana vertebrală
➢ Mediastin
Actinomicoza oaselor
maxilare
Forma rarefiantă
Forma pseudoneoplazică
Tratament
➢ Terapia chirurgicală aociată sau nu cu radioterapie
➢ Administrare pe cale orală de iod (soluţie Lugol) şi
antibiotice sau sulfamide în doze masive timp de
25-35 zile
Vă mulţumesc pentru
atenţie!
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
2. AFECŢIUNI ALE
1. INFECŢII OMF SINUSULUI MAXILAR
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA Prof. Dr. Maria Voroneanu
GALAŢI 2015-2016
AFECŢIUNI DE ORIGINE DENTARĂ ALE SINUSULUI
MAXILAR
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA
• Prof. Dr. Maria Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
PLĂGILE OMF
PRINCIPII DE TRATAMENT
1.DECONTAMINAREA
2.DEBRIDAREA
3.SUTURA PRIMARĂ IMEDIATĂ
4.SUTURA PRIMARĂ TARDIVĂ
5.SUTURA SECUNDARĂ
TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE
• LEZIUNI DENTARE
• TRAUMATISME ALE ŢESUTURILOR DENTO-
PARODONTALE
• TRAUMATISME ALE PROCESULUI ALVEOLAR
• LEZIUNI ALE MUCOASEI FIXE ŞI MOBILE.
• LEZIUNI DENTARE
MECANISME de PRODUCERE:
• De flexie
• Presiune
• Tasare
• Forfecare
• Smulgere
FRACTURILE DE MANDIBULĂ
1. DEPLASĂRI PRIMARE
2. DEPLASĂRI
SECUNDARE
• musculatură
• localizare
• direcţie
• statusul dentar
FRACTURILE DE MAXILAR
FRACTURILE COMPLEXULUI ZIGOMATIC
( fracturile de malar)
TRATAMENT
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
4. CHISTURI PĂRŢI
MOI OMF
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF • Prof. Dr. Maria Voroneanu
12. DUREREA • GALAŢI 2015-2016
• DE DEZVOLTARE : - Chistul dermoid
( embrionar)
• TRANSFORMARE CHISTICĂ
• Glande salivare
• Folicul pilos
• Glande sebacee
CHIST
DERMOID
MUCOCEL
SIALOCHIST
RANULĂ
CHIST SEBACEU GENIAN
HIPERPLAZII ŞI HIPERTROFII REACTIVE
ŞI INFLAMATORII
• EPULIS LIKE
• GRANULOMUL PIOGEN
• GRANULOMUL CONGENITAL
GRANULOM
PIOGEN EPULIS
GIGANT
GRANULOM
PERIFERIC
CU CELULE
GIGANTE
FIBROM
OSIFIANT
PERIFERIC
EPULIS
CU CELULE
GIGANTE
EPULIS
CONGENITAL
HIPERTROFIE MASETERINĂ
TUMORI BENIGNE
FIBROM
FIBROMATOZĂ
LIPOM LINGUAL
SINDROM MODELUNG
FIBROPOLIPOM GENIAN
NEUROFIBROM
TUMORI
VASCULARE
LIMFANGIOM HEMIFACIAL
CHISTURI DE DEZVOLTARE
ODONTOGENE NEODONTOGENE :
- Keratochistul odontogen - Chistul canalului nazo-incisiv
primordial - Chist median palatinal
- Keratochistul odontogen - Chist globulo-maxilar
dentiger - Chist median mandibular
- Chistul folicular (dentiger) - Chist de erupţie
CHISTURI INFLAMATORII
PSEUDOCHISTURI
KERATOCHIST ODONTOGEN
CHIST FOLICULAR
CHIST PARODONTAL LATERAL
CHISTURI INFLAMATORII
CHISTUL PERIAPICAL
TUMORI ODONTOGENE
AMELOBLASTOMUL
TUMORĂ CENTRALĂ CU CELULE GIGANTE
TUMORĂ DIN HIPERPARATIROIDISM
HISTOCITOZĂ, BOALA PAGET OSOASĂ,
OSTEOPETROZA
PRINCIPII DE TRATAMENT
• CHISTECTOMIA
• MARSUPIALIZARE
• ENUCLEARE
• REZECŢIA MARGINALĂ
• REZECŢIA SEGMENTARĂ
▪ extirpare chirurgicală
▪ când nu este bine încapsulat leziunea poate
recidiva
▪ detartraj pentru a îndepărta factorii iritaţi
▪ plaga poate fi închisă prin sutură, acoperită
de pansament parodontal sau se aşteaptă
epitelizarea secundară
GRANULOMUL GRAVIDEI (TUMORA
DE SARCINĂ)
▪ simplu granulom piogenic
▪ formă exagerată de creştere a acestuia, care
apare la femeile gravide
▪ Se datorează unui dezechilibru hormonal, la care
se adaugă alţi factori: deficienţe nutriţionale,
igienă orală necorespunzătoare
▪ culoarea este roşie-purpurie
▪ se decolorează la compresiune
▪ se citează şi transformarea malignă a tumorii.
GRANULOMUL PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
▪ proliferare pseudotumorală a ţesutului
nonosteoplastic ce se dezvoltă în jurul dinţilor
▪ denumiri: epulis cu celule gigante, tumoră
periferică cu celule gigante, oseoclastom
FIBROMATOZA CINGIVALĂ
fibroblastică
histiocitară
miogenică
neurogenică
SEMNE CLINICE
1. hemangioame imature:
a) tuberoase;
b) subcutanate;
c) mixte;
2. hemagioame mature:
a) capilare
b) capilaro-venoase
c) arterio-venoase
FORME CLINICE
LIMFANGIOMUL
▪ exostozele
▪ torusurile
TORUSUL PALATIN
Examenul clinic
testului de coloraţie vitală cu albastru
de toluidină (testul Richart)
Stomatoscopia
Citodiagnosticul
Examenul histopatologic
Investigaţii electronomicroscopice
Testul Richart :
➢tutunul şi alcoolul
➢igiena bucală
Obiectiv
• Acyclovir
• crioterapia
LUPUSUL ERITEMATOS
• afecţiune autoimună
Două forme principale
• lichenul plan
• leucoplazia
Riscul de malignizare
• antipaludicele de sinteză
➢Stadiul I
➢Stadiul II
➢Stadiul III
➢Stadiul IV
Stadiul I
• cheilite
• tumori benigne
• ulceraţii de natură traumatică sau postcombustială
• keratopatii
• cicatrici post-traumatice
• forme neprecizate
CHEILITELE
• două categorii:
• Forma ulcerată
• Forma terebrantă
• Forma vegetantă (sau exofitică)
• Forma infiltrantă (sau endofitică)
• Formele cu localizări multiple
Imunoterapia
Obiective:
Frecvenţă
85-90% la sexul masculin
Anatomia patologică
Două forme:
➢una superficială, ulcerativă, care este şi
forma frecvent întâlnită
➢alta interstiţială, nodulară, mai rar întâlnită,
dar nu excepţională.
Forma ulcerativ-distructivă
➢Tratamentul profilactic
➢Tratamentul curativ
Tratamentul profilactic
➢chirurgical
➢radiant
➢citostatic
➢Tratamentul profilactic
➢Tratamentul curativ
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
➢ pelvectomia simplă
➢ pelviglosectomia
➢ pelvigingivectomia
➢ pelvi-gloso-mandibulectomia cu sau fără
întreruperea continuităţii osoase
CARCINOMUL MUCOASEI JUGALE
• ulcerativă
• vegetantă, verucoasă
• papilomatoasă
• nodulară
Adenopatia
• apare precoce
• cancerul obrazului – caracter limfofil
Adenopatia interesează:
• G. submandibulari
• G. submentali
• G. parotidieni inferiori
• lanţul limfatic cervical profund este interesat
aproape cu regularitate
CARCINOMUL MUCOASEI GINGIVALE
Frecvenţa:
• 4-16% dintre cancerele orale
Etiologie:
• alcoolul
• tutunul
• igiena orală prost întreţinută
Semnele funcţionale
–unilaterală
–bilaterală
–contralaterală
• submaxilară
• jugulo-carotidiană
Diagnosticul diferenţial
• ulceraţiile banale mecanice
• herpetice sau aftoase
• lupusul gingival tuberculos
• şancrul sifilitic
• granulomul reparator (epulis)
• tumorile cu debut endo-osos (sarcoame sau
tumora cu mieloplaxe)
TUMORILE MALIGNE ALE PALATULUI
Tumoră:
»primară
»secundară
»metastatică
Adenopatia
• metastazele ganglionare ale carcinoamelor palatului dur
aflate în stadii precoce sunt reduse în general (8-10%) şi
mult mai reduse decât cele ale palatului moale
• afectează ganglionii cervicali, retrofaringieni
TUMORILE MALIGNE ALE VALULUI
PALATIN (PALATULUI MOALE)
• Tumora primară
»carcinom epidermoid spinocelular
»carcinomul glandular
• Tumora metastatică
Etiologie
• fumatul intens
• consumul de băutul alcoolice concentrate
• predomină la sexul masculin
• vârsta: 60-70 ani
• igiena orală slabă
• tratamentele antitumorale anterioare, radio-
şi chimioterapice
Semnele obiective
Trei forme:
• ulcerativ-distructivă
• vegetantă
• infiltativă
MELANOMUL MALIGN AL MUCOASEI
ORALE
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC 7.LEZIUNI
PRECANCEROASE
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA
• Prof. Dr. Maria Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
Nevul "în dom"
• are aspectul unei cupole puternic bombate
• consistenţă fermă
• suprafaţă netedă fără pilozitate
• culoare negricioasă ca antracitul
Nevul pigmentar gigant
• exereza largă
• plastie reconstructivă
CONCEPTUL DE TUMORI MALIGNE
PRIMARE MULTIFOCALE (MULTIPLE)
◼ infrastructura palato-maxilară
◼ mezostructura nazo-sinusală
◼ suprastructura etmoido-maxilo-orbito-malară
Ohnegren
◼ clasificare determinată de o dreaptă, dusă de
la rădăcina nasului la unghiul maxilarului
◼ etmoido-maxilo-orbito-malare
◼ etmoido-maxilare
◼ tumori ale planşeului sinusal
◼ tumori evoluând în mai multe direcţii
3. Tumori limitate la diferitele structuri
ale masivului facial superior
a.tumori de infrastructură:
- forma alveolară şi forma alveolo-palatină
b.tumori de mezostructură:
- forme endosinusale
c.tumori de suprastructură:
- forme etmoido-maxilare, forme sinuso-orbitare,
forme sinuso-malare
4.Tumori extinse
◼ M1 - cu metastaze la distanţă
Pentru mezostructura maxilarului
◼ Stadiul I - T1-N0-M0
◼ Stadiul II - T2-N0-M0
◼ Stadiul III - T3-N0-M0 sau T1-T2-T3
N1M0 T4-N0-M0
◼ Stadiul IV - orice cu T cu N2-N3 şi MO
orice T cu orice N şi M1
CLASIFICARE DUPĂ TIPUL
HISTOPATOLOGIC
Tumori ale părţilor moi:
◼ Epiteliale:
a. carcinomul "in situ"
b. carcinomul cu celule scuamoase
c. adenocarcinomul
d. carcinomul cu celule fuziforme
e. carcinomul cu celule nediferenţiate
f. carcinomul limfoepitelial
g. melanomul malign
h. tumori maligne ale glandelor salivare mici
◼ carcinomul adenoid chistic;
◼ carcinomul muco-epidermoid.
•Tumori ale ţesutului interstiţial:
În funcţie de:
◼ localizarea topografică
◼ stadiul evolutiv al tumorii
◼ Semne dentare
◼ invazive
◼ neinvazive
METODELE NEINVAZIVE
◼ radiografia
◼ tomografia computerizată
◼ ortopantomografia
◼ rezonanţa magnetică
METODE INVAZIVE
Biopsia:
◼ Biopsia în leziunile nazale
a.limfonodulii parotidieni
b.limfonodulii submandibulari
c.limfonodulii regiunii jugulare
METASTAZELE LA DISTANŢA
Factori:
◼ gradul de malignitate
◼ predispoziţie la recidivă a tumorilor în
această regiune
◼ variabilitatea, compatibilitatea şi eficacitatea
protezelor
RECONSTRUCŢIA CHIRURGICALA
◼ carcinoame
◼ sarcoame
CARCINOAMELE MANDIBULEI
◼ carcinoame primare
◼ carcinoame secundare
◼ metastaze mandibulare
FORME CLINICE DE DEBUT
◼ debutează endoosos
◼ M1 - cu metastază la distanţă
ADENOPATIILE SECUNDARE Şl METASTAZELE
CARCINOMULUI MANDIBULAR
◼ submentonieri
◼ jugulo-carotidien
◼ ficatului
◼ altor organe
DIAGNOSTICUL
◼ radiografia - radiotransparenţă cu
limite neprecise, cu contur neregulat,
ce dă o imagine caracteristică de os
"muşcat"
Debutul la nivelul marginii bazilare
◼ osteodistrofia
SARCOAMELE MANDIBULEI
◼ la copii şi tineri
◼ la bărbaţi frecvenţa fiind de două ori
mai mare
ANATOMIE PATOLOGICA
◼ sarcomul osteoblastic
◼ sarcomul fibroblastic
◼ sarcomul condroblastic
OSTEOSARCOMUL
◼ rar întâlnit
◼ poate apărea atât periferic cât şi central
◼ originea exactă nu a fost determinată
FIBROSARCOMUL
◼ febră
◼ anemie
◼ leucocitoză
◼ creşterea VSH-ului
◼ Evoluţia este deosebit de agresivă cu
metastază precoce la nivelul altor oase
sau pulmonar
◼ sarcomul cu debut
endoosos (sarcoamele centrale)
DIAGNOSTICUL
Metode chirurgicale:
◼ Istoricul afecţiunii
◼ Examenul clinic
◼ Examene paraclinice
EXAMENUL ATM
◼ASCULTAŢIA
◼ SENSIBILITATEA
◼ metode definitive
Tratamentul medical
◼ analgezice
◼ tranchilizante
◼ anestezice locale
◼ substanţe antiinflamatorii nesteroidiene
◼ relaxante musculare
Tratamentul cu agenţi fizici
Factori etiologici
◼ traumatismele acute
◼ deschiderile exagerate ale gurii
◼ mişcările masticatorii exagerate
◼ modificărilor adaptării structurilor discale
◼ procese inflamatorii de vecinătate
RETRODISCITA
(RETROMENISCITA)
◼ artrite traumatice
◼ artrite infecţioase
◼ artrite reumatoide
◼ artrite hiperuricemice (gutoase)
◼ artrite degenerative de tip artrozic
LEZIUNI TRAUMATICE
CONTUZIILE ARTICULAŢIEI
TEMPORO-MANDIBULARE
◼ posterioare
◼ laterale
Luxaţia temporo-mandibulară acută
de tip anterior
◼ dispariţia articulaţiei
Postoperator
AFECŢIUNI CONGENITALE ŞI
DE DEZVOLTARE
◼ osteomul mandibular
◼ tumora cu mieloplaxe
◼ condromul
◼ osteocondromul
◼ fibromixomul
◼ Condrosarcomul
◼ sarcomul sinovial
◼ fibrosarcornul
Vă mulţumesc pentru atenţie!
10. PATOLOGIA GLANDELOR
CURSURI AN VI SALIVARE
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA
• Prof. Dr. Maria Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
PATOLOGIA GLANDELOR
SALIVARE
• HIPOSIALIILE
– HIPOSIALIILE TRANZITORII
– HIPOSIALIILE PERSISTENTE
• SIALOREEA
PLĂGILE GLANDELOR SALIVARE
• SIALADENITELE ACUTE
– PAROTIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
• PAROT1DITELE CRONICE
– PAROTIDITA CRONICA NESPECIFICA
– PAROTIDITELE CRONICE SPECIFICE
SIALADENITELE ACUTE
• PAROTIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
• PAROTIDITELE CRONICE
• PAROTIDITA CRONICA NESPECIFICA
• PAROTIDITELE CRONICE SPECIFICE
• SUBMAXILITE ACUTE
• SUBMAXILITA ACUTA NELITIAZICĂ
PAROTIDITELE CRONICE
• Tuberculoza parotidiana
• Sifilisul glandei parotide
• Actinomicoza parotidiana
Sialadenită cronică
LITIAZA SALIVARĂ
• LITIAZA SUBMANDIBULARĂ
• LITIAZA PAROTIDIANĂ
• LITIAZA GLANDEI SUBLINGUALE
• LITIAZA GLANDELOR SALIVARE MICI (LABIALE
SAU JUGALE)
LITIAZA SUBMANDIBULARĂ
• Colica salivară
• Abcesul salivar
• Tumora salivară
LITIAZA PAROTIDIANĂ
• Manifestări • Oculare
• Articulare
SINDROMUL SJOGREN
HIPERTROFIA PAROTIDIANA
Alcoolism
HIV
TRANSFORMARE CHISTICĂ A
GLANDELOR SUBLINGUALE SAU
ACCESORII
CHISTURI DE EXTRAVAZARE
CHISTURI DE RETENŢIE ( RANULĂ)
Chist mucoid
TUMORILE GLANDELOR SALIVARE
Tumori epiteliale
• Adenomul pleomorf (tumoră mixtă)
• Adenoamele simple
– Adenolimfomul
– Adenomul oxifil
– Alte tipuri de adenom (adenom tubulo-trabecular, adenom alveolar, adenom bazo-
celular, adenom cu celule clare).
– Tumori mucoepidermoide
– Tumori cu celule acinoase
• Carcinoamele
– Carcinomul adenoid chistic (cilindromul).
– Adenocarcinomul.
– Carcinomul epidermoid.
– Carcinomul nediferenţiat.
– Carcinom dezvoltat în adenom pleomorf (tumoră mixtă malignizată).
Tumori neepiteliale
Tumori neclasate (sarcom, lipom).
Leziuni aparent tumorale (înrudite):
– Leziuni limfoepiteliale benigne.
– Sialozele
– Metaplaziile oncocitare
Adenomul pleomorf
Tratamentul adenomului
pleomorf este numai chirurgical.
Adenolimfomul
• Numit şi chistadenolimfom sau tumoră
Warthin este localizată de regulă în glanda
parotidă.
CARCINOAMELE
Carcinomul adenoid chistic (cilindromul)
• Hemangioame
• Limfoangiom
• Neurofibrom
LIPOAMELE
• Sunt rar localizate la glanda parotidă
• Tratamentul în formele difuze este destul de
dificil, de acea se va practica mai mult o
parotidectomie modelantă decât o extirpare
totală a lipomului.
• nervul facial va fi în mod obligatoriu conservat
ANGIOAMELE
• Sunt tumori congenitale benigne, localizate în
special în glanda parotidă; 90% din
anigoamele paiotidiene apar la copii în primii
6-10 ani de viaţă.
• Tratamentul este destul de dificil, tumora ne-
având limite precise şi disociind toată glanda.
LIMFOAMELE
• Deformările cu aspect tumoral ale limfono-
dulilor intraparotidieni
• De multe ori, în aceste cazuri, metastaza
ganglionară parotidiană apare clinic ca o
tumoră primară şi numai examenul
anatomopatologic atrage atenţia asupra nece-
sităţii de a se decela tumora primară
asimptomatică.
SARCOAMELE
• Se întâlnesc în special la copii; sunt localizate
parotidian
• Tratamentul este chirurgical şi constă în
parotidectomie totală cu conservarea sau
sacrificarea facialului. Dacă este interesată şi
mandibula, se face rezecţia de continuitate.
în toate cazurile se asociază iradierea şi
citostaticele
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC 11. DESPICĂTURILE
OMF
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE PROF. DR. DR. MARIA VORONEANU
11. DESPICĂTURI OMF GALAŢI 2015-2016
12. DUREREA
• Despicaturile labio-maxilo-palatine (,,buza de iepure", ,,gura de
lup") sunt malformatii congenitale caracterizate prin
mtreruperea continuitatii buzei superioare, a procesului
alveolar superior, apalatului dursau a valului palatin.
• Despicaturile labiale ocupa locul doi ca frecventa, reprezentand
13% din totalul malformatiilor congenitale.
• Raportat la grupurile rasiale, incidenta cazurilor este de 1/800-
1000 nou-nascuti la rasa alba, 1/2500 la rasa neagra, în timp ce
rasa orientală cunoaste cele mai numeroase cazuri .
• Legat de întindere si localizarea despicaturii, aceasta este:
• -unilaterala în 70% din cazuri - partea stanga fiind mai afectata
decat cea dreapta
• -bilaterala în 20% si asociata cu despicatura pa latin a m 70%
din cazuri.
• Este mai frecventa la sexul masculin decat la sexul feminin.
Formele bilateral-asimetrice reprezinta 9%.
ETIOPATOGENIE
• FACTORI GENETICI
• FACTORI DE MEDIU
- Virusul rubeolei, toxoplasmozei
- Radiaţii ionizante
- Medicamente
- Droguri
- Hormoni
- Carenţe vitaminice
DIAGNOSTIC PRENATAL
• SERVICII SPECIALIZATE
• SFATUL GENETIC
CLASIFICAREA VEAU a
DESPICĂTURILOR LABIALE CLASIFICAREA VEAU a
DESPICĂTURILOR PALATINE
1. DLc – Despicătură labială “cicatrizată”
2. DLUS – Despicătură labială unilaterală 1. DPs – Despicătură palatină submucoasă
simplă 2. DPSs – Despicătură palatină simplă cu
3. DLUT – Despicătură labială unilaterală staphiloschisis
totală 3. DPSu+s – Despicătură palatină simplă cu
4. DLBS – Despicătură labială bilaterală urano-staphiloschisis
simetrică 4. DPUT – Despicătură palatină unilaterală
5. DLBA – Despicătură labială bilaterală totală
asimetrică 5. DPBT– Despicătură palatină bilaterală
6. DLBT – Despicătură labială bilaterală totală
totală 6. DPC – Despicătură palatină centrală
7. DLC – Despicătură labială centrală 7. DPA – Despicătură procesului alveolar
După criteriu embriologic
(şcoala americană)
• Bilaterale
• Mediane
După criterii morfologice şi embriologice
(V. Popescu 1964)
1. Despicături parţiale
- ANTERIOARE ( interesează structurile palatului primar) :
- -incomplete ( uni sau bilaterale)
- -complete ( uni sau bilaterale)
- POSTERIOARE ( interesează structurile palatului secundar) :
- incomplete
- complete
1. Despicături asociate
2. Despicături totale
- Unilaterale
- Bilaterale
Despicături ale palatului secundar
• Totale
• Parţiale
• Submucoase
Despicături ale palatului primar şi
secundar
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR Durerea
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA
Prof. Dr. Maria Voroneanu
GALAŢI 2015-2016
Definiţie
experienţă senzorială şi
emotivă neplăcută asociată
cu lezări tisulare reale sau
potenţiale
senzaţie subiectivă, rezultată
in urma acţiunii unui stimul
nociv şi traduce o dereglare
psihica sau fizică
"sistemul de alarmă", ce
semnalizează acţiunea unor
agenţi nocivi asupra
organismului
Structuri neuro-anatomice ale
transmisiei şi modulării durerii
➢Receptorii durerii
➢Căile de conducere extranevraxiale ale
durerii
➢Relee şi căi intranevraxiale de
transmisie şi modulare a durerii
Bazele fiziologice ale neurochimiei
durerii
➢ Neurotransmiţători
➢ Neuromodulatori
➢ Neurotransmiţători şi modulatori
Neurotransmiţători
➢Substanţa P
➢CGRP (Calcitonin Gene-Related
Peptide)
➢Aminoacizi excitatori
➢Bradikinina
➢Neurokinine
➢Prostaglandine
➢Somatostatin
Neurobiologia durerii
Mecanisme biomoleculare de
transducţie membranară a durerii
➢Transducţia ionică
➢Canale ionice implicate în nocicepţie
Procesarea genetică a
comportamentului la durere
recepţia
transmisia
senzaţia
percepţia
adaptarea durerii la diferite niveluri
periferice şi centrale
Modificări neuroplastice în
durere
➢Modificări biochimice şi
electrofiziologice periferice
➢Modificări centrale
➢Modificări moleculare şi genice
Clasificare dupa criterii topografice
Durerea proiectată
Durerea somatică:
- cefalalgia
- algiile faciale simptomatice, pe elemente ale
sistemului stomatognat
Durerea psihogenă, fără substrat morfologic.
Durerea neurogenă
Durerea somatică
Forme de manifestare pentru cefalagii :
1. Cefaleea clasică
2. Cefaleea vasculară de tip migrenos
3. Durerea paroxistică nocturnă
4. Durerea de cap tensională
5. Cefalalgia cauzală
DUREREA NEUROGENĂ
Alte nevralgii:
Nevralgia esentiala de glosofaringian
Nevralgia de ganglion sfenopalatin
Nevralgia de laringeu superior
Nevralgia de facial
Algiile faciale vasculare
Maladia Horton
Glosodinia
Caracteristicile nevralgiilor cu fond
dureros continuu
SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE
SINDROAMELE DUREROASE
NEVRITICE
eroziuni
abraziune, atriţie
leziuni carioase ce depaşesc smaltul şi
interesează dentina parţial
recesiune gingivală
fracturi dentare
traume operationale excesive
Caractensticile principale ale
durerii
Localizarea
Durata
Ritmicitatea
Factorii declanşatori
Modalitatea de remisiune
Durerile nevritice de origine
sinusală
este întâlnită în sinuzite maxilare frecvent de cauza
dentară, cancer de planşeu sinusal
prezintă caracteristici în funcţie de forma clinică
debutează sub forma unor dureri de tip pulpitic la dinţii
sinusali cu carii complicate, la dinţi trataţi anterior sau
la nivelul unei alveole postextracţionale
Abcese periosoase
Abcesul lojelor profunde
Durerile nevritice din procesele
inflamatorii ale oaselor maxilare
Traumatisme dento-parodontale
Durerea în afecţiuni ale
glandelor salivare
Durerea datorată unui calcul
salivar
Durerea glandulară de cauză tumorală
Caracteristici:
poate fi spontană sau provocată de mişcările mandibulei
şi palparea muşchilor
e o durere profundă, de la senzaţia de amorţeală la
dureri intense ale muşchilor
localizare uni- sau bilaterală cu proiecţie diferită în
funcţie de muşchi:
traumatismele
reumatismul
dinţii incluşi (molarul trei)
parafuncţiile - bruxismul
solicitările musculare din:
◼ ticuri profesionale
◼ munci grele ce solicită contracţii musculare
◼ edentaţii întinse sau protezări incorecte
◼ stressul şi alţi factori psihologici
Durerea mucozală
formă otalgică
formă prosopalgică
SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE
Durerea stimulată
Cauzalgia
Anestezia dureroasă
Durerea facială fantomă
Cauzalgia
este senzaţia dureroasă ce se produce
după leziuni traumatice pe terminatiile
nervoase periferice prin ruperea acestora
în urma unor intervenţii chirurgicale,
extracţii.
Durerea fantomă