Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 18
1.
ABCESUL PALATINAL – ASPECTE CLINICE
- Bombare circumscrisa la nivelul hemiboltii palatine, corespunzand dintelui afectat. De obicei se formeaza de la dintii cu radacinile orientate palatinal (incisivul lateral, premolar 1, molar 1+2)
2. ABCESUL VESTIBULAR – ASPECTE CLINICE
- Bombare in vestibulul bucal, corespunzand dintelui afectat; poate fi localizat in regiunea incisiva, canina, premolara sau molara, la nivelul vestibulului superior sau inferior
3. ABCESUL VESTIBULAR – DG SI TRATAMENT
Dg – chist de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie Tt – incizie pe maximul de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc pentru 24-48 h
4. ABCESUL PALATINAL – DG SI TRATAMENT
Dg – chist de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie Tt – incizie cu excizie eliptica in felie de pepene sau drenaj parodontal atunci cand colectia este aproape de festonul gingival
5. ABCESUL PERIMANDIBULAR EXTERN – ASPECT CLINIC
- Poate fi bazilar sau in semiluna - De obicei produs de afectiunile apicale ale premolarilor si molari inferiori - Clinic: tumefactie ce imbraca marginea bazilara a mandibulei in semiluna
6. ABCES PERIMANDIBULAR EXTERN – DG SI TRATAMENT
Dg – adenite acute submandibulare (anamneza releva debutul nodular Tt – incizie submandibulara pe maxim de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc
7. ABCES PERIMANDIBULAR INTERN – ASPECTE CLINICE
- submucos – se datoreaza corpilor straini sau dintilor inferiori afectati de procese periapicale. Apare in sant pelvimandibular, imediat sub mucoasa, fara interesarea planseului
8. ABCES PERIMANDIBULAR INTERN – TRATAMENT
- incizie pe mucoasa sublinguala la nivelul maximei bombarii, cat mai aproape de mandibula
9. ABCESUL OBRAZULUI – ASPECTE CLINICE
Sursa de infectare: premolari si molari inferiori sau prin propagarea din lojile vecine - tumefactie in masa a obrazului cu edem palpebral inferior - poate evolua spre endo/exooral in functie de compartimentul genian in care se localizeaza
10. ABCESUL OBRAZULUI – TRATAMENT
- incizie endoorala pe maximum de bombare cand colectia evolueaza spre endooral - incizie exoorala cand colectia evolueaza spre exooral - incizie combinata exo-endoorala in colectiile cu caracter extensiv 11. ABCESUL BUCCINATO-MAXILAR (MIGRATOR) – ASPECTE CLINICE SI TRATAMENT
- situat intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator
- punct de plecare: molari inferiori dar cel mai frecvent pericoronarita molarului de minte inferior - clinic: tumefactie cu caracter relativ circumscris plecata pe fata externa a ramului mandibular, insotita de trismus; la palpare se constata prezenta unui cordon in grosimea obrazului ce merge de la nivelul colectiei posterior spre zona de infectare; presiunea exercitata la nivelul colectiei produce eliminarea de secretie purulenta sub capusonul fibromatos al molarului de minte cauzal. - Tt: excizie endo/exoorala in functie de bombarea maxima a colectiei
12. ABCESUL LIMBII – FORME CLINICE
= tumefactia poate cuprinde doar o portiune a limbii cu bombare maxima la nivelul marginilor, varfului, catre baza sau poate cuprinde limba in totalitate. Cresterea volumului lingual determina aparitia amprentelor fetelor orale dentare pe marginile limbii. Miscarile limbii sunt limitate pana la abolire, orice miscare declansand dureri cumplite, gura este intredeschisa cu salivarie abundenta, halena fetida, disfagie instalata progresiv, iar fonatia este extrem de dificila. In stadiile incipiente, limba este rosie, cu consistenta ferma la palpare, devenind treptat violacee iar consistenta capatand caracter fluctuent, concomitent cu hiperestezia mucoasei care determina mentinerea arcadelor intredeschise pentru a evita contactul limbii cu arcadele dentare si cu bolta palatina. In evolutie starea generala se altereaza progresiv, in formele profunde tumefactia extinzandu-se la nivelul bazei si planseului oral, tulburarea functionala cea mai grava devenind jena mecanica in respiratie, care poate determina in cele din urma chiar asfixie
13. ABCESUL LIMBII – TRATAMENT
In esenta este chirurgical, dar trebuie sustinut de medicatie antibiotica corespunzatoare, cu spectru larg – cefalosporine sau chinolone din generatia II, III, IV, asociate eventual cu metronidazol, terapie generala de sustinere, pacientul fiind denutrit, deshidratat (solutii perfuzabile de ser fiziologic, glucoza, aminoacizi), corticoterapie, vitaminoterapie (C, E – ca antioxidanti), imunoterapie – desigur ajustate in functie de starea generala a bolnavului si de iminenta instalarii sepsisului. In supuratiile bazei limbii deschiderea procesului septic se face pe cale exoorala printr-o incizie arcuata intre menton si hioid, se disociaza tesuturile moi cu pensa Pean si se patrunde spre baza limbii care se protejeaza endooral cu degetele mainii stangi pentru a evita perforarea mucoasei linguale. Cand se patrunde in colectie se desfac bratele pensei pt a largi deschiderea si a efectua drenajul puroiului, scurgerea secretiilor se face prin apicarea unei lame sau tub de dren. Supuratiile portiunii libere a limbii se deschid pe cale endoorala, incizia fiind precedata de punctie. Acul de punctie se lasa pe loc si serveste drept reper pentru incizia care se efectueaza de o parte si de alta a acului, in lungul limbii. Adesea drenajul pe lama de cauciuc nu este necesar, desi unii autori il recomanda, evacuarea colectiei fiind asigurata de contractia musculaturii linguale intrinseci si extrinseci.
14. ABCESUL LOJEI SUBLINGUALE – SIMPTOMATOLOGIE
- Bombare unilaterala a regiunii sublinguale cu impingerea limbii pe partea opusa, plica sublinguala proeminand – “creasta de cocos”. La palparea bimanuala se percepe impastarea ½ corespunzatoare a planseului bucal: disfagie accentuata, jena in fonatie si masticatie.
15. ABCESUL LOJEI SUBLINGUALE – TRATAMENT
-deschiderea se face de reguala pe cale externa submandibulara care asigura un drenaj eficient, calea endoorala avand indicatii mai restranse datorita riscului de lezare a nervului lingual
Exooral – tumefactie subangulomandibulara ce se extinde spre anterior stergand relieful marginii inferioare a mandibulei Endooral – se constata o congestie cu edem al mucoasei in santul vestibular in dreptul dintelui cauzal. Trismus foarte puternic si disfagie accentuata.
17. ABCESUL LOJEI SUBMANDIBULARE – TRATAMENT SI DG
Dg – submaxilita supurata in care se gaseste scurgerea de puroi prin cana Woarton Tt – incizie submandibulara de cca 5-6 cm situata la 2 cm in interiorul marginii bazilare. Se sectioneaza planurile cutanat si muscular si se patrunde in colectie Drenajul se face cu lama de cauciuc 2-3 zile. Se poate folosi si calea endoorala cu o incizie situata in santul madibulo-lingual distal in cazul colectiilor ce se dezvolta in recesul lojei. Dupa incizie se instituie mecanoterapia activa si pasiva.
18. ABCESUL LOJEI SUBMENTONIERE – SIMPTOMATOLOGIE
- tumefactie a reg submentoniere cu maxim de bombare pe linia mediana unde da aspect de barbie dubla. Nu se gasesc semne endoorale
19. ABCESUL LOJEI SUBMENTONIERE – TRATAMENT
- incizie curba submentoniera la ½ distantei intre menton si os hioid
20. ABCESUL LOJEI PAROTIDIENE – SIMPTOMATOLOGIE
Supuratiile se produc prin difuzarea din lojile vecine cu care comunica (obraz, spatiu laterofaringian, gaura zigomatica). Se mai poate produce pe cale limfatica de la mastoida/ c.a. extern - tumefierea regiunii parotide cu trismus foarte puternic si stare generala septica, uneori disfagie
21. ABCESUL LOHEI PAROTIDIENE – TRATAMENT SI DIAGNOSTIC
Dg – parotidita supurata in care prin canalul Stenon se evacueaza puroi Tt – incizie subangulomandibulara usor recurbata In loja se patrunde cu grija spre a nu leza parenchimul glandular, ceea ce ar duce la aparitia fistuleu salivare
22. ABCESUL ORBITEI – SIMPTOMATOLOGIE
- edem palpebral cu chemozis conjunctival si exoftalmie - - miscarile globilor oculari sunt reduse sau absente - Vederea diminua, reflex fotomotor absent
23. ABCESUL ORBITEI – COMPLICATII SI TRATAMENT
Complicatii: panoftalmia, distrugerea nervului optic sau tromboflebita sinusului cavernos Tt: cat mai prcoce la primele semne de supuratie din cauza complicatiilor grave. Incizie in unghiul intern al ochiului pt colectiile de origine etmoidala pe mg inf a orbitei pt colectiile din obraz, groapa zigomatica, sinus maxilar.
Exooral – semne sterse, usoara tumefactie a obrazului sau a reg temporale mai tarziu; edem al pleoapei inf, chemozis, usoara exoftalmie Endooral – trismus foarte puternic cu tumefactia pe fata interna a ramului mandibular sau perituberozitar; jena in masticatie si disfagie
25. ABCESUL FOSEI INFRATEMPORALE – EVOLUTIE SI TRATAMENT
Evolutie – grava prin posibilitatea de difuzare in lojile vecine sau tromboflebita sinusului cavernos Tratament – incizii endoorale: perituberozitare pe fata ramului ascendent mandibular - incizii exoorale: submandibulara cand coexista cu supuratia lojei submandibulare si laterofaringiene sau supra- si subzigomatice
26. ABCESUL LATEROFARINGIAN – SIMPTOMATOLOGIE
- redusa externa, usoara tumefactie retro- si subangulomandibulara - endooral: trismus moderat, tumefactie a pilierului anterior amigdalian, bombare faringiana unilaterala cu ingustarea istmului oro-faringian. Disfagie precoce si accentuata, deglutitie precoce si accentuata, devine aproape imposibila si pt lichide - st generala alterata
27. ABCESUL LATEROFARINGIAN – DG + COMPLICATII
Dg: flegmonul amigdalian in care trismusul este redus sau absent; in supuratia lf, amigdala nu prezinta hipertrofie inflamatorie ci este doar impinsa de tumefactia subiacenta. Complicatii: erodarea vaselor mari cu hemoragii laterale, tromboflebita sinusului cavernos, supuratii mediastinale, edemul glotei
28. ABCESUL LATEROFARINGIAL – TRATAMENT
- incizie endoorala cand colectia bombeaza submucos - incizie exoorala arcuata subangulomandibular si paralele pe mg anterioara si posterioara ale m. sternocleidomastoidian, chiar si pana la fosa supraclaviculara
29. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – SIMPTOME LOCALE
- tumefactie masiva ce cuprinde toata regiunea submandibulara bilateral, bombarea fiind mai accentuata submentonier. - Tegumentele in tensiune, infiltrate, edematiate, in stadii avansate cu flictene continand lichid, apoi zone marmorate , urmate de zone de necroza, limitandu- se ascare ce dupa detasare lasa ulceratii sfacelizate - La palpare, tumefactia are o consistenta dura, lemnoasa, masiva in fazele avansate, percepandu-se crepitatii gazoase, semn al procesului gangrenos - Trismus moderat, paradoxal fata de importanta tumefactiei. Bolnavul cu gura intredeschisa si saliva eliminandu-e printre arcadele dentare, saliva ce nu poate fi inghitita din cauza disfagiei totale, halena fetida. Tumefactie mare a refiunii sublinguale ce depaseste in sus nivelul marginii incizale a dintilor frontali; cu plicile sublinguale proeminand in “creasta de cocos”. Limba marita de volum, impinsa in sus si inapoi, cu tulb resp consecutive, tulb accentuate de edemul glotei iar in cazurile avansate datorita toxinelor prin atingerea centrilor bulbari.
30. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – SIMPTOME GENERALE
Stare generala deosebit de grava, toxico-septica, facies palid, pamantiu, din cauza hemolizei; un semn clinic imp ce tradeaza gravitatea bolii este discordanta intre puls si temperatura ce apare in fazele terminale ale bolii si denota epizarea resurselor de aparare ale org (febra 37,5; tahicardie accentuata progresiv, puls mic, neregulat, nepalpabil)
31. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – COMPLICATII
- evolutie grava si rapida cu complicatii de tipul colapsului cardio-toxic, sincopa toxica bulbara, tromboflebita sinusului cavernos, infectii mediastinale pulmonare, fasceita necrozanta cervicala, septicemie
32. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – TT CHIR + GENERAL
- tt chir – deschiderea larga pt a favoriza eliminarea produselor toxice si o buna aerisire a tesuturilor infiltrate, pintr- o incizie in potcoava ce se intinde de la un genion la celalalt la sectionarea tuturor planurilor musculare. Se evacueaza un lichid fetid brun-negricios - tt general – terapie generala de sustinere, atbterapie, asociata in doze masive, ser antigangrenos, corticoterapie, medicatie analeptica, tonicardiaca si vitaminoterapie
33. FLEGMONUL LINGUAL – SIMPTOMATOLOGIA
- debut brusc printr un puseu febril violent 39-40, dureri deosebit de intense in limba cu disfagie si alterarea starii generale. Durerile iradiaza in ureche, si chiar in umar. - In per de stare limba este marita de volum, tumefiata, de culoare rosu intens pana la aspect cianotic, prezentand amprentele fetelor orale dentare pe mg sale, imobila - In fct de stadiul evolutiv, la palpare consistenta limbii poate varia de la pastoasa la duritate lemnoasa, palparea declansand dureri violente, cu atat mai intense daca se practica tractiunea varfului limbii – semnul lui ABOUL-KER - La aceste semne se adauga imposibilitatea inchiderii gurii, sialoree abundenta cu scurgerea salivei in afara cavitatii orale si halena fetida
34. FLEGMONUL LINGUAL – FORME CLINICE
d.p.d.v topografic se descriu 3 forme clinice: - flegmonul difuz al limbii - flegmonul median al limbii (proces septic localizat intre m genioglosi) - hemiglosita flegmonoasa (procesul septic este limitat la o hemilimba de catre prezenta septului median fibros al limbii)
35. FLEGMONUL LINGUAL – COMPLICATII
Crize de dispnee si asfixie acuta prin edem glotic sau prin compresiunea exercitata asupra glotei de catre volumul lingual mult marit, precum si obstructie laringiana prin infiltrarea flegmonoasa a acestuia
36. FLEGMONUL LINGUAL – TRATAMENT
- in formele grave poate debuta cu traheotomie de necesitate, concomitent cu terapia generala de sustinere pt a preveni instalarea sepsisului - in formele limitate drenarea procesului septic se face pe cale endoorala ca in abcesul lingual, impunandu-se irigatii antiseptice abundente de mai multe ori pe zi - in forma difuza abordul este exooral, suprahioidian prin incizie larga “in potcoava” cu deschiderea larga a tuturor lojelor si fundurilor de sac unde este cantonat procesul septic, insistand asupra celor declive din vecinatatea laringelui si glotei - drenajul se asigura prin tuburi de cauciuc, la nevoie dispuse chiar in “tuburi de orga”
37. GLOSITE ACUTE SUPERFICIALE – ASPECTE CLINICE SI
SIMPTOMATOLOGIE = inflamatii acute de cauza infectioasa localizate la niv mucoasei linguale. Germenii cel mai frecv intalniti in asemenea afectiuni : streptococi, stafilococi, micrococi - aspectul clinic corespunde leziunilor erozive sau ulcerate ale epiteliului, circumscrise, pe fondul unei mucoase eritematoase, tumefiate, uneori acoperita cu pseudomembrane alb-galbui - simptomatologia asociata consta in durere, disfagie accentuata, sialoree, adenopatie satelita si ascensiuni febrile
38. TRAUMATISMELE MAXILO-FACIALE – ETIOLOGIE
Frecventa cea mai mare este la barbati de 20-40 ani; cauze: - accidente de circulatie: domina majoritatea statisticilor, cu tendinta la crestere datorita inmultirii autovehiculelor; se caracterizeaza prin gravitatea leziunilor, polifracturi ale masivului facial frecvent asociate cu lexiuni ale neurocraniului, zdrobiri osoase, traumatisme dentare multiple - agresiuni: circa 3% din traumatismele omf, in maj la barbati, cu leziuni ce intereseaza mandibula, os malar, arc zigomatic, creasta alveolara frontala a maxilarului - accidente de munca: leziuni foarte variate, de la simple fracturi de rebord alveolar pana la distructii intinse si zdrobiri - accidente produse de animale: lovituri de copita de cal, muscaturi sau impunsaturi; cu precedent ridicat la copii, caract prin zdrobiri ale partilor moi si ale arcadelor alveolo-dentare, deseori asociate cu lexiuni ale neurocraniului - accidente de sport: in care intalnim leziuni osoase interesand de obicei reg proeminente ale fetei – menton, os malar, arc zigomatic - caderi
39. FRACTURILE RAMULUI ASCENENT – ASPECTE CLINICE
Pot fi dupa directia liniei de fractura: verticale, cu deplasari minime, simptomatologie redusa; obilce si orizontale cu deplasari importante ale fragmentelor (incalecandu-se in sens cranio-caudal) ceea ce duce la scurtarea ramului vertical al mandibulei si materializate clinic prin: - inocluzie frontala (spatiu dintre dintii frontali sup si inf) - contact molar prematur (molarii de partea ramului scurtat iau contact prematur fata de restul arcadei dentare) - ocluzie in 2 timpi (1 timp – contact intre molarii de partea afectata, apoi restul arcadei) 40. FRACTURILE CONDILULUI – ASPECTE CLINICE - impartite in subcondiliene joase si inalte (transcervicale); se produce scurtarea ramului ascendent cu inocluzie frontala, contact molar prematur, ocluzie in 2 timpi si devierea mentonului pe partea fracturata.
41. Fractura Le Fort I/ Guerin – simptomatologie
= fracturi ale maxilarului orizontala inferioara: linia de fractura trece bilateral prin orificii nazale, fosa canina, tuberozitate si apofiza pterigoida Simptomatologie: echimoza in potcoava a mucoasei vestibulare, mobilitate in sens transversal a portiunii inferioare a maxilarului
42. FRACTURA LE FORT II – SIMPTOMATOLOGIE
-fracturi ale maxilarului pe orizontala mijlocie: linia de fractura bilateral, trece prin oasele nazale, apofiza ascendenta a maxilarului superior, podeaua orbitei, apoi coboara prin peretele anterior al sinusului pe osul malar, pana la apofiza pterigoida Osul maxilar este desprins de craniu: disjunctie cranio-faciala joasa Simptomatologie: echimoze palpebrale, suborbitare, conjunctivo-bulbare bilaterale; echimoze in fundul de sac vestibular sup; deformarea fetei prin infundarea etajului mijlociu; emfizem subcutanat genian bilateral; epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz; epistaxis anterior bilateral; mobilitate a maxilarului in bloc cu nasul si cu podeaua orbitei
43. COMPLICATIILE PRECOCE ALE TRAUMATISMELOR OASELOR MAXILARE
44. ASFIXIA IN PLAGILE OMF – MODALITATI DE COMBATERE
- se degajeaza CAS prin tractiunea limbii in afara cu degetele sau cu pensa en coeur - daca limba are tendinta de cadere inapoi, se fixeaza cu un fir de haina sau nasturele hainei - se evacueaza secretiile si sangele din cavitatea bucala si se degajeaza fundul gatului cu degetul invelit in compresa, cu comprse montate pe o pensa sau cu aspiratorul de gura - dupa degajarea cas, daca respiratia nu se reia, se trece la respiratie artificiala, cea mai activa si mai eficienta fiind gura la gura sau gura la nas. Se face in ritm de 18/min, cu ajutor, practicand masaj cardiac 3/1 - in asfixia prin edem infiltrativ al planseului, al bazei limbii sau al faringelui, se face: intubatie o.t. cu sonda; punctie traheala cu 2-3 ace sau cu trocar la nivelul membranei intercrico-traheale (locul de traheostomie); traheostomie\
45. TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR MAXILO-FACIALI
- se face in pozitie sezanda, cu capul usor aplecat la piept - nu se face in decubit dorsal datorita riscului de obstructie faringo-laringiana prin caderea limbii sau aspiratie de secretii sau cheaguri - daca sunt inconstienti sau socati, transportul bolnavului se face in decubit lateral pt favorizarea circulatiei cerebrale si scurgerea secretiilor 46. DISPOZITIVE PT IMPOBILIZAREA DE URGENTA A FRACTURII MANDIBULARE - bandajul mento-cefalic - fronda mentoniera - ligaturile de sarma - atele de sarma monomaxilare - ligaturile intermaxilare - dispozitive perfectionate
47. TEHNICA SUTURII PRIMATE IN PLAGILE ENDOORALE
In plagile endoorale care nu pot fi suturate complet, pt evitarea aderentelor la nivelul santurilor periosoase este indicat tratamentul cu mese iodoformate (care nu se imbiba si nu se altereaza) timp de 8-10 zile, favorizand granularea secundara.
48. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE PAROTIDEO-MASETERINE
Pot duce la instalarea fistulelor salivare. De aceea, in plagile glandulare se face sutura in 2-3 planuri cu pansament compresiv iar in plagile canalului Stenon se va reface continuitatea sau se va face derivatia endoorala a salivei
49. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE PENETRATE SI PERFORATE
- sutura incepe la mucoasa, se aplica firele de catgut la planul muscular si in final se sutureaza tegumentele
50. LICHENUL PLAN – ASPECTE CLINICE
Clinic, tipurile de leziuni intalnite sunt: striuri, zone atrofice, eroziuni si placarde Forma reticulara de lichen plan se prezinta fie sub aspectul unor striatii albe (Wickhan), adesea reliefate, cu aspect dantelat, fie sub aspectul unor striuri radiare. Printre aceste arii cheratinizate isi pot face aparitia papule albicioase, iar la nivelul limbii, obrajilor si gingiilor se pot observa placarde de culoare alba care cu greu pot fi diferentiate de leucoplazie. Zonele atrofice sunt acoperite cu un epiteliu subtire, eritematos, uneori putandu-se combina cu striuri. Leuziunile erozive sunt considerate drept o complicatie a procesului atrofic prin distructie epiteliala. Acest aspect poate persista sau se poate acoperi cu strat fin galbui de fibrina. Placardele se intalnesc ocazional, in special in stadiile incipiente ale afectiunii si se localizeaza predictiv pe dosul limbii. Toate tipurile de leziuni orale au tendinta la localizare bilat.
CLINICE = muguet – prototipul infectiei orale cu Candida. Apare atat la copii, cat si la adulti; la nn manifestandu-se sub forma unor placarde aderente la mucoasa, albe/alb-albastrui, cu tendinta la extensie la intreaga mucoasa orala si chiar circumorala. Leziunile intraorale sunt de regula nedureroase, se pot indeparta fara dificultate, suprafata restanta fiind intens eritematoasa sau chiar sangeranda. Debut: gut neplacut in gura, senz de arsura
52. FACTORII PREDISPOZANTI IN APARITIA CANDIDOZEI ORALE
BRIGHTMAN - terapia indelungata cu atb care determina alterari ale mucoasei orale - administrarea excesiva de colutorii cu atb - xerostomia secundara terapiei cu anticolinergice sau din sindroamele sialotice - radioterapia dupa cancere ale extremitatii cefalice - corticoterapia (topica sau pe cale generala) - iritanti locali (lucrari protetice neadaptate, fumat) - varsta (infantilism, senilitate) - stari fiziologice (sarcina) - stari patologice debilitante - deficite imune congenitale (timom, agammaglobulinemia, sd candidozei endocrine, candidoza cronica familiala cotaneo-mucoasa, sd Digeorge-nezelof) - deficite imune dobandite (dz, leucoze, limfoane mg, transplant moh, hiv, chimioterapie)
53. CANDIDOZA ACUTA ATROFICA – ASPECTE CLINICE
- cuprinde stomatita la atb si o serie de alte situatii care asociaza unor leziuni pseudomembranoase minime aparitia de leziuni mucoase rosietice cu aspect atrofic. Aparitia sa trebuie suspectata la orice pacient care a urmat tt indelungat cu atb cu spectru larg si acuza senzatia de arsura la nivelul limbii, gust amar, limba incarcata si dureri in gat
54. LEZIUNI PREMALIGNE MAI FRECVENT INTALNITE IN CAV ORALA
- term de eritroplazie se refera la o zona de mucoasa rosietica cu suprafata catifelata, ce nu poate fi clasificata pe baza examenului clinic sau histopatologic ca fiind provocata de un proces inflamator sau de alt proces patologic - localizarea orala cea mai frecventa este pe fata ventrala a limbii, planseul oral, valul palatin, pilierii anteriori
61. ERITROPLAZIA – CLASIFICARE DUPA SHEAR
-eritroplazie omogena (simpla) - eritroplazie mixta cu pete de leucoplazie - eritroplazie granulara sau patata, pe care maj o considera identica cu leucoplazia patata
62. ERITROPLAZIA – CLASIFICARE DUPA MASTRBERG
- granulara, rosie, catifelata, cheratinizata pe toata suprafata sau doar la periferie - negranulara, fara cheratinizare sau cu minima cheratinizare
63. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE LINIARE
-se face suura imediat, complet, cu afrontarea corecta a marginilor. Se executa cu fire separate, subtiri, neresorbabile (par de cal, polipropilenta)
64. CHISTURILE SEBACEE – ASPECTE CLINICE
- se formeaza prin obliterarea lenta a canalului excretor al gandei sebacee
65. RANULA-ASPECTE CLINICE
Ranula (broscuta) = tumora chistica a planseului bucal cu aspect de “gusa de broasca”, avand un continut filant ca albusul de ou; isi are originea in resturile embrionare ale canalului tireoglos sau arcurile branhiale; - apare la tineri si copii, are evolutie lenta apoi creste rapid pana la 6-8 cm - lichidul se deosebeste de saliva prin aceea ca nu contine ptialina si rodanat de K; aspectul clinic are forma unei tumori ce bombeaza sublingual unilateral;
66. CHISTURILE MUCOIDE – ASPECTE CLINICE
(mucocel, chist de retentie salivara)\ - se formeaza prin obliterarea canalului excretor al gl salivare; - se dezvolta pe buze, obraji, limba; - se prezinta ca formatiuni emisferice, proeminente, de 4-8 mm, acoperite de o mucoasa subtire, transparenta, avand o culoare alb-verzuie; - se deschide spontan, frecvent, evacuandu-se un lichid, filant, vascos, mucos ca albusul de ou
67. CHISTURILE PARAZITARE – ASPECTE CLINICE
Chisturile hidatice au membrana periferica, foarte subtire, in interior contin un lichid clar ca apa de stanca, in care plutesc hidatide (carlige specifice). Reactia Cassoni sau Weinberg- Parvu sunt specifice. Se pot localiza la nivelul limbii, planselui oral sau parotidei.
68. HEMANGIOAMELE – CLASIFICARE
- pete simple lenticulare - hemangioame stelate, continand un vas central sau vase radiale - pete omogene colorate rosu-violaceu – “pete de vin” - hemangioame tuberoase – aspect tumoral, proeminent, polilobate, depresibile, isi modifica volumul cu pozitia capului
69. HEMANGIOAME – FORME ANATOMO-CLINICE ?
Se dezvolta din endoteliul vascular, formand vase, de obicei congenitale, si se dezvolta dupa nastere. Clinic – aspect de tumori rosii sau albastrui-violacee (in fct de proportia O2 din sange), elastice, depresibile, voluminoase, invadante in tesuturile pe care le disociaza.
70. CARCINOMUL OBRAZULUI – LOCALIZARE SI ASPECTE CLINICE
Localizare – debut: apare pe mucoasa, linia interdentara, in santurile vestibulare, comisuri, interstitial sau cutanat. Aspecte clinice – debutul poate fi sub forma de nodul, in perioada de stare evolueaza sub forma de: - ulceratie (pierdere de substanta, neregulata, cu fund murdar, margini neregulate, baza dura) - infiltrat tumoral (bloc indurat, limitarea deschiderii gurii, trismus, tulb de masticatie, fonatie, halena fetida)
- evolutie – rapida la formele mucoase, invazie precoce maxilara, perforatia obrazului, adenopatii, hemoragii repetate - tt – exereza larga cu mg de siguranta, evidare ggl completa cu RTcontact, plastia defectului in sedinta sau in timpul II cu orostoma deliberata RT semiprofunda sau profunda, telecobalt, betatronoterapia, implante interstititale cu ace de radiu, iridiu, aur radioactiv
73. CANCERUL BUZELOR – ETIOLOGIE SI FORME ANATOMO-CLINICE
- etiologie – iradiatii solare (cheilita actinica), iradiatii locale, diskeratoze, leucoplazii - anatomie patologica – epiteliom spinocelular, bazocelular, epitelioame glandulare de la glandele salivare mici
74. CANCERUL BUZELOR – LOCALIZARE SI DEBUT
-localizare – superficiala sau interstitiala – de obicei ½ distantei intre linia mediana si comisura, apoi se extinde si da adenopatii precoce submentonier si submandibular - debut – pe rosul buzelor sub forma de fisura, proeminente verucoase acoperite de cruste, apoi ulceratie pe marginile si buza indurata
75. CANCERUL BUZELOR – ASPECTE CLINICE IN PERIOADA DE STARE
- forma vegetanta – forma proliferativa, polilobata, proeminenta, dura, neregulata, rosie- violacee, sangeranda, fisuri, cruste - forma distructiva (ulcerativa) – pierdere de subst cu contur neregulat, mg reliefate, indurate, rosii-violacee, baza infiltrativa, fundul ulceratiei acoperit de cruste spre tegument si necrotic spre mucoasa (alb-cenusiu), muguri vasculari sangeranzi
76. CANCERUL BUZELOR – EVOLUTIE SI DG DIF
- evolutie – ggl mariti de volum, mobilizabili, nedurerosi, duri – submentonieri, submandibulari sau jugulocarotidieni, uneori bilateral. Tumora se extinde la toata buza, invadeaza comisura, obrazul, osul mandibular, ggl se fixeaza, se instaleaza casexia canceroasa. - dg dif: TBC, sancru sifilitic, ulceratii traumatice
77. CARCINOMUL LIMBII – FORME DE DEBUT
- in forma ulcerativa - eroziune sau ulceratie pe marginile limbii, foarte dureroase - in forma interstitiala – nodul intraparenchimatos sau infiltrat tumoral difuz
78. CARCINOMUL LIMBII – ASPECTE CLINICE IN PER DE STARE
- ulceratie vegetanta, neregulata, cu mg ingrosate, dure, proeminente, burjeoni rosietici, sfacele cenusii fetide, infiltratie in baza, sangereaza usor, dureri nevralgiforme, imobilitate, invazie in planseu si loja submandibulara, epiglota, tulb de fonatie, masticatie, deglutitie, adenopatie unilaterala, apoi bilaterala si bloc ggl.
79. CARCINOMUL LIMBII – FACTORI PREDISPOZANTI SI FORME ANATOMO-
PATOLOGICE - F.P – consum exagerat de alcool distilat, fumatul a peste 40 tigari/zi, ulceratii provocate prin iritatii cronice, leucoplazie, lichen plan, glosite cronice - A.P – carcinom verucos, mai rar adenocarcinoame, cilindroame
80. CARCINOMUL PLANSEULUI BUCAL – LOCALIZARE SI FORME AP
- localizare – reg sublinguala, anterior mai rar, posterior frecvent - AP – spinocelular de obicei, rar carcinoame glandulare
81. CARCINOMUL PLANSEULUI BUCAL – ASPECTE CLINICE IN PER DE STARE
- debuteaza ca o ulceratie superficiala, apoi evolueaaza sub forma ulcero-infiltrativa sau vegentanta, mai rar - leziunea invadeaza precoce mandibula, limba si loja submandibulara - tulburari functionale foarte accentuate, rigiditate, hipersalivatie, fetiditate accentuata
82. EPULIDELE – SIMPTOMATOLOGIE
- aspect inmugurit, rosu-violaceu, moale sau dur, pediculate sau sesile, mobilizeaza dintii in zona tumorii, dim 1-5 cm
83.TUMORA CU MIELOPLAXE – ASPECTE AP SI RADIOLOGICE
- AP: formatiune carnoasa, plina, boselata, care distruge osul si se exteriorizeaza luand forma vegetanta - RX: img in “fagure de albine” (mg polichistica cu chisturi mici separate prin septuri osoase
84. TUMORA CU MIELOPLAXE – EVOLUTIE SI DG DIF
- evolutie – benigna, poate recidiva dupa extirpari incomplete - dg dif – chisturi maxilare, epulis, sarcom maxilar
85. AMANDANTINOMUL – FORME AP
- solid – incapsulat, se prezinta ca o tumora alb-cenusie, renitenta - chistic – constituit dintr-o aglomeratie de mici formatiuni endoosoase cu aspect de “ciorchine de strugure” cu 1-2 chisturi mari inconjurate de mici chisturi pline cu lichid filant, citrin, hematic
86. CHISTURILE RADICULARE – ASPECTE CLINICE
- se dezv la varful radacinii dintilor cariati, resturilor radiculare, datorita infectiilor apicale cronice. Au dim 8 mm – 1 cm. Deformeaza osul, exteriorizandu-se. pot provoca fractura patologica => infectia sau chiar degenerare maligna. Au o membrana continand la interior un lichid sero-citrin cu cristale de colesterina
87. AMANDANTINOMUL – ASPECTE RX SI DG DIF
- rx – chist mare inconjurat de chisturi mici (img de “baloane de sapun”) - dg dif – chisturi maxilare, odontom, sarcom
88. AMANDANTINOMUL – EVOLUTIE SI COMPLICATII
- evolutie – crestere excesiva, deformanta, dureri prin compresiune nervoasa, poate degenera malign, recidiveaza usor - complicatii – ulceratie, infectarea tumorii, fractura de maxilar
89. CEMENTOBLASTOMUL – STADIALIZARE
- std osteolitic fibromatos - std cementoblastic- de organizare - std maturare – masa de cement
90. ODONTOMUL – CLASIFICARE
a) satelite (extradentare): coronare (localizate pe colet); corono-radiculare (colet); radiculare (radacina) b) izolate: unice (mici conglomerate de tesut), difuze (dispuse difuz in os)
91. ODONTOM – SIMPTOMATOLOGIE SI RX
- pot da compresiune pe nervul alveolar - img radioopaca, de condensare osoasa
92. CARCINOMUL INFRASTRUCTURII – ASPECTE CLINICE
- debuteaza pe creasta alveolara sub forma unei ulceratii infiltrative care se extinde progresiv in suprafata si profunzime, sangereaza usor, are aspect murdar, foarte dureros; alteori imbraca forma vegetanta
93. CARCINOMUL SUPRASTRUCTURII – ASPECTE CLINICE
- debuteaza in celulele etmoidala sau pe peretele superior al sinusului maxilar. Tumora invadeaza repede orbita - obiectiv – apar secretii nazale sanghinolente, nevralgii suborbitare, cefalee, edem palpebral, chemozis. Apar deformatii ale regiunii geniene, protruzia globului ocular cu scaderea vederii si ulceratii cutanate
94. CARCINOMUL MEZOSTRUCTURII – ASPECTE CLINICE
- are pct de plecare sinusul maxilar, debuteaza prin dureri vagi ca in sinuzita, cu scurgeri lichidiene sanghinolente prin narina respectiva, cacosmie, nevralgie suborbitara. Este unilateral. Tardiv se instaleaza anestezia hemibuzei - in std de evolutie, tumora creste mult in dimensiuni, deformeaza obrazul si palatul posterior, dintii se mobilizeaza si in final invadeaza groapa zigomatica
95. CARCINOMUL MANDIBULEI – FORMA SUPERFICIALA – ASPECTE CLINICE
= ulcero-vegetanta, incepe cu o ulceratie a mucoase, care se adanceste si se extinde in suprafata, se acopera de vegetatii conopidiforme sangerande. Osul sufera procese distructive, cu adevarate cavitati endoosoase care rup corticala si invadeaza partile moi, pielea devine aderenta si se ulcereaza
96. CARCINOMUL MANDIBULEI – FORMA PROFUNDA
= terebranta, debut endoosos; la inceput bolnavul acuza dureri difuze, atipice, dureri dentare, iradiante, apoi dintii se mobilizeaza si se extrag. Dupa extractii, plagile alveolare nu se mai inchid, apar ulceratii distructive care se acopera de muguri carnosi, sangeranzi, foarte durerosi. Prin suprainfectare devin murdare, fetide, apar sfacele si tulb de sensibilitate in teritoriul nervului mentonier (Anestezia buzei inf si mentonului), adenopatia submentala si carotidiana
97. CARCINOMUL MANDIBULEI – ASPECTE RX
- rarefierea difuza osoasa, aspect de “os poros”, “os ros de soarece”, “os muscat”, cu mg neregulate la niv corticalei
98. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORME ANATOMO-CLINICE
- forma catarala (infiltrat inflamator) - forma supurata a lobulilor glandulari si canalului principal - forma gangrenoasa – infiltrat difuz; tesut glandular care se evacueaza si se sfaceleaza impreuna cu tesutul conjunctiv interlobular
99. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA CATARALA
- senzatie de uscaciune a gurii, tumefactie si dureri in reg parotidiana. Tumefactia intereseaza reg retromandibulara si maseterina cu maximum de bombare sub lobul urechii care este impins inafara si in sus. Impastare dureroasa la palparea glandei. Orificiul canalului Stenon congestionat, edematiat. Saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu depuneri de fibrina. Fenomenul patologic retrocedeaza sau trece in forma supurata
100. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA SUPURATA
- dureri pulsatile, iradiind in regiunile vecine (ureche, faringe), exacerbandu-se la masticatie, deglutitie - tumefactia devine edematoasa, difuza, extinzandu-se in reg geniana si temporala - tegumente congestionate – trismus moderat, uneori consistenta dura sau renitenta - abcesele se pot deschide spontan – fistule de puroi cu saliva - orificiul canalului Stenon tumefiat, la presiune se scurge puroi gros, in cant mare (dg dif cu abcesul lojei) - rar pot aparea pareze faciale
101. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA GANGRENOASA
- rara, apare la bolnavii cu stari grave, toxiinfectioase cu reactivitate prabusita - tegumente cenusiu-violacee - zone de necroza superficiala si ulceratii cu secretie sangvina purulenta, sfacele parotidiene - crepitatii gazoase - stare generala profund alterata
102. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – DG POZ SI DIF
- dg poz: se bazeaza pe secretia purulenta prin Stenon - dg dif: abcesul lojei parotidiene fara puroi pe Stenon, adenite intraparotidiene (debut sub forma de noduli, tumefactia parotidei), osteomielita ram ascendent (semne specifice- artrita temporomandibulara, durere la masticatie, tumefactia pretragiana)
103. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – COMPLICATII SI TRATAMENT
- complicatii – fistule la piele si conductul auditiv extern, difuzare in reg vecine, tromboflebite - tt – profilactic – igiena bucala, masaj dinapoi-inainte al canalului Stenon, Sialogoge – Pilocarpina 1 % 5-8 pic x 4/zi - curativ: atb pe baza de antibiograma, cateterism pe Stenon si enzime proteolitice – Tripsina si alfa-chimiotripsina, apoi atb de electie (200 000 UI Penicilina in 2 ml ser, instilata in parotida); - vaccino-terapie nespecifica – vitaminoterapie - daca supuratia a depasit bariera acinoasa se face incizie subangulomandibulara
104. PAROTIDOMEGALIILE – ETIOLOGIE
- cauze nutritionale (gurmanzii – consumatori de paine, cartofi), sau dupa stari de nutritie cronica - cauze toxice (intoxicatii cu Pb, Hg) - diabetici, cirotici, afectiuni hormonale, medicamentoase, hemopatii (leucemii limfoide)
105. SINDROMUL BESNIER-BOECK-SCHAUMANN – SIMPTOME
= afectiune a sist reticulo-endotelial; simptomatologie polimorfa: leziuni cutanate nodulare (sarcoide Boeck); leziuni ale mucoasei valului, faringelui, sub forma de neduli alb-galbui cu lizereu rosu; tumefierea glandelor parotide bilateral 106. SINDROMUL MICULITZ – SIMPTOMATOLOGIE - hipertrofia simetrica a gl salivare si lacrimale cu scaderea secretiei
107. SINDROMUL GOUGEROT-SJOGREN – SIMPTOMATOLOGIE
- tripla simptomatologie – salivara, oculara, articulara - asialia este insotita de cortegiul de manif secundare - manif oculare- cherato-conjunctivita uscata, senz de arsura oculara si corpi straini, fotofobie, conjunctive rosii, uscate, mate, putand apare leziuni corneene - manif articulare – de la artralgii la poliartrite cr evolutive - forma secundara poate asocia AR, LES, polimiozita, sclerodermie sau ciroza biliara primara
108. COLICA SALIVARA – SIMPTOMATOLOGIE
- apare in tp meselor si ete provocata de migrarea calculului si contratiile peretelui canalului; se manif prin dureri spontane, vii in limba si planseu cu iradiere in reg temporala, tumefierea reg submandibulare, senzatie de uscaciune a gurii. Endooral se descrie “hernia salivara” datorita distensiei canalului Wharton iar exooral- “tumora fantoma” ce apare brusc in cursul crizei si dispare odata cu aceasta - criza dureaza cateva minute – 1 h si dispare spontan cu evacuarea unui jet de saliva mai sarata
109. ABCESUL SALIVAR – SIMPTOMATOLOGIE
= complicatie a litiazei - supuratia se desz in canalul secretor (sialodochina) sau in glanda (sialodenita) si poate difuza in loja fiind insotita de dureri vii cu iradiere in limba, reg submandibulara, febra, jena in masticatie, deglutitie, tumefactia regiunii - orificiul canalului Wharton este proeminent, congestionat, prin el se scurge puroi
110. TUMORA SALIVARA – SIMPTOMATOLOGIE
- ia nastere in urma unor pusee repetate de submaxilita acuta, glanda fiind crescuta in volum, boselata, sclerozata; glanda este inactiva functional, farenchimul fiind inlocuit cu tesut fibros
111. ADENOMUL PLEIOMORF – SIMPTOMATOLOGIE
- evolutie lenta 5-15 ani, tendinta mare la recidiva, malignizare relativa si tardiva. Are natura dubla epiteliala si conjunctiva, poate atinge dim gigante 15-20 cm diametru. Are o culoare gri-cenusie tigrata, iar pe sectiune este translucida. Debut – sub forma de nodul rotund, mic, de consistenta ferma, nedureroasa, mobila sub tegument, si pe planurile profunde - degenerescenta maligna se anunta prin creste rapida in volum, fixare pe planurile vecine, dureri spontane, accentuarea vascularizatiei superficiale, modificarea consistentei, paralizie faciala (uneori)
112. LUXATIA SIMPLA – ASPECTE CLINICE
- se produce prin coborarea fortata a mandibulei, prin traumatism pe barbie, in timpul unei extractii dentare, cascat fortat, ras - bolnavul are aspect caracteristic, cu gura deschisa la maximum si imposibilitatea de a o inchide. Condilii se palpeaza sub teg, obrajii sunt turtiti, unghiul mandibulei distalizat, condilul nu se percepe la palpare prin conductul auditiv 113. ARTRITA ACUTA SUPURATA TEMPORO-MANDIBULARA – SIMPTOMATOLOGIE - produce uneori dureri intinse cu iradiere in ureche, limitarea deschiderii gurii, tulb functionale, tumefactie pretragiana
- miscarile mandibulei sunt complet suprimate – in formele fibroase sunt permise miscari pe o distanta de 0,5-1 cm - tulburari de alimentatie si fonatie - semne obiective – la copii se produce retrognatie, micrognatie, laterognatie, atrofii musculare - in anchiloza unilaterala, barbia este deviata inapoi si de partea bolnava; in cea bilaterala – mentonul este sters, barbia infundata, aspect caracteristic de “profil de pasare”, dinti inclinati vestibular si in evantai - la palpare nu se percep miscari in articulatie, se percepe insa bloc osos pretragian
= leziune localizata sau difuza, reprezentata de o pata alba cu consistenta usor crescuta, cu suprafata incretita, brazdata de linii fine, crata sau papilomatoasa
125. LEUCOPLAZIA NODULARA (PATATA SAU EROZIVA) – ASPECTE CLINICE
= leziune mixta alba si rosie, in care, pe o suprafata de mucoasa atrofica (eritroplazica) sunt disperati mici noduli cheratozici - aceasta forma este cea mai importanta datorita riscului mare de degenerare maligna (>2/3 din cazuri releva displazie epiteliala sau carcinom la ex HP)
126. LEZIUNI LEUCOPLAZICE INDUSE ARTIFICIAL SUB ACTIUNEA AG
CARCINOGENETIC - hipercheratoza dupa 4-6 sapt - leucoplazia cu hipercheratoza microscopica si displazie dupa 6-8 sapt - carcinom in situ dupa 8-10 sapt - carcinom invaziv dupa 10-12 sapt
127. FORMELE DE DEBUT ALE TUMORILOR MALIGNE IN OMF
- leziuni de suprafata pe mucoasa sau piele - in grosimea partilor moi (limba, planseu, obraji, os) - in cavitatile anexe (sinus, fose nazale)
Se pot prezenta sub forma de:
- eroziuni, fisuri, ulceratii – pe supr mucoase - formatiuni de tip proliferativ - formatiuni nodulare, interstitiale - leziuni profunde de tip distructiv sau proliferativ, endoosoase sau in cav profunde