Diete de tot felul

Conținutul lor de fibre e apreciabil, din care jumătate sunt solubile. Fibrele solubile pot ajuta la scăderea cantităţii de colesterol și eliminarea acizilor biliari (colesterolul să fie scos din sange pentru a face mai multi acizi biliari).
Morcovii au rivali puțini atunci când vine vorba de beta-caroten. O jumatate de ceasca de morcovi fierti conţine de patru ori aportul zilnic necesar de vitamina A sub forma de beta-caroten.
Beta-carotenul poate preveni tipuri de cancer - de stomac, plămâni, de colon, col uterin, uter, prostată, cavitatea bucală, leucemie și ajută la prevenirea bolilor de inima. Institutul National de Cancer a studiat intreaga familie umbelifere, dintre care morcovul este membru, pentru efectele lor protectoare. Rezultatele recente de cercetare sugerează că persoanele care mananca mai mult de cinci morcovii pe săptămână sunt mult mai puțin susceptibili de a suferi un accident vascular cerebral decat cei care mananca doar un morcov pe lună.
Retina ochiului are nevoie de vitamina A, iar proprietățile sale antioxidante pot ajuta la prevenirea cataractelor .
Caută morcovi de culoare portocalie stralucitoare si ci pielea netedă. Evitați morcovi dacă sunt sau moi sau innegriţi. Alege-i pe cei mici și mijlocii, conici la capete. Taie-le  verdeața, pentru a evita pierderea de umiditate. Morcovii pot să se păstreze timp de câteva săptămâni; verdeața lor doar câteva zile.
Spălați și curățați morcovii, pentru a elimina contaminanții din sol. Fiind legume rădăcinoase, morcovi tind să se acumuleze reziduuri de pesticide mai mari decât legumele nerădăcinoase. Puteți scăpa de o mare parte din ele prin desprinderea stratului exterior.
Foarte puțină valoare nutritivă este pierdută la gătit, dacă nu se ţin pe foc prea mult.

Morcovii pot fi ușor adăugati la supe, tocane, prăjiti într-o tigaie cu carnea ta preferata.

Cheia este de a se consuma o varietate de alimente, pentru a satisface necesarul de calorii.
Proteinele au multe funcţii importante în organism şi sunt esenţiale pentru creştere şi menţinere. Sursele de proteine pentru vegetarieni includ fasole, nuci, mazăre şi produse din soia (tofu, burgeri Veggie). Produsele lactate şi ouăle, de asemenea, sunt surse bune de proteine pentru vegetarienii lacto-ovo.
Sursele de Fier pentru vegetarieni includ cereale cu fier pentru micul dejun, spanac, fasole, linte, varza, melasa, pâinea de grâu întegral, mazăre şi unele fructe uscate ( caise, prune, stafide).
Calciul este utilizat pentru construirea oaselor şi dinţilor şi în menţinerea rezistentei osoase. Sursele de calciu pentru vegetarieni includ  cereale fortificate, produse din soia (tofu, soia - băuturi), calciu fortificat cu suc de portocaleşi unele legumele cu frunze verzi, Varza creata, verdeturi, muştar. .
Zincul este necesar pentru reacţii biochimice şi, de asemenea, ajută la funcţia sistemului imunitar. Surse de zinc pentru vegetarieni includ multe tipuri de fasole (fasole albă, boabe de fasole şi năut), cereale pentru micul dejun, germeni de grâu şi seminţe de dovleac.
Vitamina B 12 se găseşte în produse de origine animală şi anumite produse alimentare fortificate. Sursele de vitamina B 12 pentru vegetarieni includ produse din lapte, ouă, precum şi produsele alimentare care au fost imbogatite cu vitamina B 12. - cereale pentru micul dejun, băuturi pe bază de soia, burgeri Veggie, şi drojdie nutriţională.

Sfaturi pentru vegetarieni 
Întocmește mesele din proteine, care sunt în mod natural sărace în grăsimi, cum ar fi fasole, linte, şi orez. Nu  supraîncărca cu brânzeturi grase.
Calciu-fortificat din soia-băuturi pe bază de calciu poate oferi in cantitati suficiente. Ele sunt de obicei, reduse în grăsimi şi nu conţin colesterol. Luaţi în considerare și:
 paste cu sos
pizza veggie
lasagna de legume
tofu-de legume
 legume
kabobs de legume
burritos cu fasole sau tacos
Pentru micul dejun, încercaţi burgeri Veggie, realizati cu boabe de soia, legume şi / sau orez.
Adauga înlocuitori de carne la supe si tocane pentru proteine, fara adaugarea de grasimi saturate sau colesterol. Acestea includ Tempeh (boabe de soia de cultură), tofu sau gluten de grâu (Seitan).
Pentru grãtar, încercaţi  Veggie burgeri, hot dogs de soia, tofu marinat și burgeri de fasole, linte sau Pita cu Falafel,  soia (cu textură) - ca un substitut pentru carne, brânză de soia - ca un substitut pentru brânză.

Candida este un grup de drojdii, de microorganisme toxice (Candida albicans fiind cel mai comun), care trăiesc printre cavitatea bucală umană, gât, intestine, tractul urinar.

Candidoza
Când flora naturale intestinală sau din tractul digestiv nu reuşesc să controleze cantitatea de Candida, aceasta crește excesiv.
Candidoza afectează o mare varietate de sisteme de organeși apare ca vaginită, erupţii cutanate vulvare, afte bucale, conjunctivită, picior de sportiv, herpes, erupţii cutanate, dureri musculare şi dureri articulare, dureri de gangrenă, durere în gât, furnicături, infecţii ale vezicii urinare, infecţii ale unghiilor, rect, falduri ale pielii, efecte la nivelul tractului gastro-intestinal (constipaţie, diaree, colita, dureri abdominale, gaze, distensie, si arsurile la stomac), depresie şi chiar diabet zaharat.

 Cauzele Candidei:

dieta saraca, afecțiuni intestinale şi imunitatea slăbită, consumul de antibiotice, pacienţii cu cancer supuşi chimioterapiei, bolnavii de SIDA, copiii, diabeticii şi cei cu sisteme imunitare slabite sunt mai sensibili la o infecţie cu Candida. Corticosteroizii şi contraceptivele orale afectează, de asemenea, echilibrul florei intestinale.

Dieta

Dezintoxicare
Primul obiectiv este de a curăţa sistemul de produse secundare toxice - prin post, colon cleansing, sucuri de legume proaspete, o multime de apă, plante, exerciții.
Folositi plante anti-microbiene, probiotice - lactobacili şi Bifidobacteria, împreună cu acidophilus (găsit în iaurt), pot să menţină un echilibru sanatos al florei intestinale prin producerea compuşilor organici (acid lactic, peroxid de hidrogen şi acid acetic) care cresc aciditatea din intestin si inhiba reproducerea bacteriilor dăunătoare.

Îmbunătăţirea dietei
-  dieta este cea mai buna aparare impotriva Candida. Drojdiile iubeste zahăr ulşi carbohidraţii simpli. O dieta disciplinată ținută cel puţin 3 luni. Dar nu reveni la vechile obiceiuri, dar candida va reveni repede.

Alimente de evitat
brânzeturi vechi, alcool, ciocolata, fructe uscate, fructe proaspete, alimente fermentate, ciuperci, oţet, (grâu, secară, ovăz, orz), toate zaharurile, mierea şi siropuri precum şi alimentele care conţin drojdie sau mucegai (paine, briose, prajituri, produse coapte, branza, fructe uscate, pepeni, alune).

Alimente recomandate
Legume (inclusiv o multime de usturoi crud), alimente bogate in proteine (carne de vită, pui, ouă, peşte), iaurt cu culturi vii , zer, acidophilus, alge verzi (cum ar fi Spirulina si Chlorella), nuci, seminte si uleiuri, mei, orez, tărâţe de orez şi tărâţe de ovăz.

Suplimente  
Acidophilus
Bifidobacterium
Cuişoare capsule
Usturoi
Goldenseal
extract de seminţe de Grapefruit
Oregano - ulei
Pau d Arco

Alegeti carne de vită macră , cel puţin "90% slabă".
 pui fara piele
Carne friptă, gratar, friptura, fiartă
peşte
Scurge orice grăsime care apare în timpul  gatitului.
Pregătiţi fasole uscată şi mazăre, fără grăsimi.
Se vor pregăti produsele alimentare fără sosuri bogate în grăsimi.
Alegeţi peşte mai des pentru un pranz sau cina.
peştei bogat in omega-3 - somon, păstrăv, hering.
Alege fasole uscată sau mazăre ca fel de mancare principal, de multe ori. 
- mazăre, linte, minestrone sau supe de fasole albă
- fasole pe salata
Orez şi fasole
Burgeri Vegan
- năut pe pâine Pita
Adauga migdale, alune, nuci
- ouă fierte

Un pas simplu spre o inima sanătoasa este o dietă care să ofere mai multe fibre solubile.

Produse alimentare care conţin fibre solubile: mere, portocale, pere, morcovi, fulgi de ovăz, pâine de secară, miere şi nuci.

Începeţi ziua cu un bol de cereale integrale de ovăz. Mierea este o opţiune excelentă.
Pentru masa de prânz, încercaţi un sandviș cu pâine de secară, ce furnizeaza fibre solubile.
Adăugați fasole boabe. 
Pentru o gustare rapidă, ia mere, morcovi, pere şi portocale. 
Mănâncă pîine, crudități etc., cu hummus - adică pastă din fasole, linte, bob. 
Ca gustare, fructe uscate.
Alege laptele şi produse lactate sărace in grasimi sau lapte de soia. 
 
 Pîinea de secară

Cercetătorii finlandezi din domeniul Bolilor de nutriţie, metabolice şi cardiovasculare au descoperit că pâine de secară, îmbogăţită cu 2 g - 4 g de steroli vegetali nonesterifiați reduce nivelul colesterolului total.
Cercetatorii de la Universitatea din Helsinki a efectuat un studiu pe subiecţi care au  primit pâine de secară cu 9,3 g / fibră, cu adaos de steroli vegetali (2 g). În faza a doua a studiului, valoarea pâinii de secară a fost dublată la 18.6 g fibre şi 4 g steroli vegetali. 

 Aportul de pâine de secară îmbogăţită cu steroli vegetali, pe parcursul a două săptămâni, a redus semnificativ colesterolul total şi LDL. Corespunzător, următorul tratament, de două săptămâni, cu 4 g de steroli vegetali, a dus scăderea mai accentuată a LDL.

Orzul

Cresterea cantitatii de orz într-o dietă poate contribui la sănătatea inimii, prin reducerea LDL - conform unui nou studiu publicat în European Journal of Clinical Nutrition. Cercetătorii de la Departamentul de Nutriţie Clinică şi dietetică, Facultatea de ştiinţe medicale, Universitatea Haşemit din Zarqa - Iordania, au descoperit că orzul şi beta-glucanii din orz au redus concentraţiile de colesterol total si LDL. 11 studii clinice publicate în 1989 - 2008 au adus date noi. Acidul propionic din fibra de orz  poate fi parţial responsabil pentru proprietăţile de reducere a nivelului de colesterol. În studiile pe animale, acidul propionic s-a dovedit a inhiba HMG-CoA reductaza, o enzimă implicată în producerea de colesterol, în ficat. Beta-glucanii, polizaharide abundente în orz, ajută la scaderea colesterolului prin legarea de acizii biliari şi eliminarea acestora din organism, prin fecale. Acizii biliari sunt compuşi folosiți pentru digestia grăsimilor, fabricate în ficat din colesterol. Atunci când aceștia sunt excretaţi, împreună cu fibra de orz, ficatul trebuie să fabrice din nou acizi biliari din colesterol, reducând astfel cantitatea de colesterol din circulaţie. 

In luna august, în circa 20 de zile, am slăbit cam 2 kg, care nu s-au mai pus la loc.
Ulterior, având musafiri, am întrerupt regimul, dar intenționeaz să îl repet. 
Ce am făcut
-am renunțat complet la pâine și la mămăligă, pe care le-am înlocuit cu orez fiert simplu sau palete de orez;
- am mâncat legume călite sau prăjite (m-am inspirat din regimul asiatic și după dieta grupelor sanguine - având grupa B, nu am voie  porumb, roșii, pui - dar voi reveni asupra acestei diete); 
- nu am mâncat carne, dar nu pentru că ar fi interzisă, ci pentru că nu mănânc carne în timpul verii;

Dimineata
- o cană cu apă, apoi o cafea foarte slabă (am băut din cea fără cofeină) cu miere .
- 2 lingurițe de fulgi de ovăz - (țin o cură, pentru scăderea colesterolului)
- din nou apă
La prânz:
- legume călite cu orez
Seara

- la fel ca prînzul
Se va mai completa dieta cu gustări din fructe (eu am mâncat în acea perioadă piersici), câte un ou sau un pic de brânză, iaurt.

Exemple de masă de prânz sau cină:

Dovlecei prăjiti cu sos de ardei iuti

Vinete prăjite

Ciuperci în suc propriu

Musaca din varză și orez

Vinete călite cu sos de roșii

Salată de vinete și ardei copti

Budincă de dovlecei cu brinză

Oua fierte si palete de orez

Uleiurile sunt grăsimi care se pastreaza in forma lichida la temperatura camerei si provin in special din plante şi din peşte. Cel mai cunoscute uleiuri sunt: de rapita, de masline, de porumb, de bumbac, de şofrănel, de soia, de floarea-soarelui, si unele folosite în principal ca arome, cum ar fi uleiul de nuc şi cel de susan. 
Cele mai multe uleiuri sunt bogate în grăsimi mononesaturate şi polinesaturate şi au un continut scăzut de grăsimi saturate. Uleiurile din plante (vegetale şi din seminte) nu conţin colesterol. 
Insa uleiurile vegetale din nucă de cocos şi din palmier sunt bogate in grasimi saturate şi sunt considerate a fi grăsimi solide. Si asa si arata, sunt solide la temperatura camerei. 
Grăsimile solide provin de la animale, dar şi din uleiuri vegetale, prelucrate printr-un proces numit hidrogenare. Acestea sunt untul, grăsimea (seu) de vita, de pui, de porc (untură) si margarina.

De ce trebuie sa evitam grăsimile solide? 
Toate grăsimile şi uleiurile sunt de fapt un amestec de acizi graşi saturaţi şi acizi graşi nesaturaţi. 
Grăsimile solide conţine mai multe grăsimi saturate decât uleiurile. Grăsimile saturate sau grăsimi trans, ne dau colesterolul "rău" (LDL), cresc nivelul de colesterol în sânge, care, la rândul său, creşte riscul bolilor de inima. Grăsimile solide sunt bogate in grasimi saturate si / sau acizi graşi trans si in colesterol, dar contin mai puţine grăsimi monosaturate sau polinesaturate.
Unde se mai ascund grăsimile solide? 
Si alte alimente au un continut ridicat de grăsimi solide - brânzeturile, smantana, inghetata, preparatele din carne, kaizer, carnati, pielea de pasăre, produsele de patiserie ( biscuiti, cornuri), dulciuri. 
Si brânza proaspata si laptele integral sunt bogate în grăsimi solide. 

 Este important sa consumam uleiuri? 
Cele mai multe dintre grăsimile pe care le mancam ar trebui să fie polinesaturate sau monosaturate. Uleiuri sunt sursa majoră de acizi grasi; cei polinesaturati conţin unii acizi graşi necesari pentru sănătate, numiti "acizi graşi esenţiali." Consumand ulei de peşte, nuci, precum şi uleiurile vegetale, nu va creste nivelul LDL din sânge. 
Dar sa nu uitam ca uleiurile sunt bogate in calorii - aproximativ 120 de calorii la o lingură. Prin urmare, cantitatea de ulei trebuie să fie limitată, dar nu eliminata.

Fasole uscată şi mazărea sunt din familia leguminoaselor, ca si lintea. Aceste alimente sunt surse excelente de proteine vegetale si de alte elemente nutritive, fiind bogate in fier şi zinc. Ele sunt similare cu carnea şi peştele în ceeea ce priveste aportul de substanţe nutritive. Fasolea uscată şi mazărea sunt alternative vegetale pentru carne; sunt surse excelente de fibre alimentare si substante nutritive, cum ar fi acid folic.
Din cauza conţinutului lor ridicat de nutrienţi, consumul de fasole uscată şi mazăre este recomandat tuturor,  inclusiv persoanele care mănâncă carne si peşte în mod regulat - dar in special se recomanda persoanelor care mănâncă rar carne si vegetarienilor.

Desi sunt legume, fasole uscată şi mazăre pot fi considerate ca făcând parte din grupul  "carne, peşte, ouă, nuci ", datorita valorii nutritive ridicate si datorita continutului in proteine.
 Cat vom minca depinde de vârstă, toleranta şi de nivelul de activitate fizică.
Beneficiile fasolei
- studiile arată ca fasolea ajuta la reducerea colesterolului, oferind în acelaşi timp o nutriţie excelentă. Când trece prin tractul digestiv curata de colesterol pentru ca il scoate din organism înainte de a fi absorbit. Cine mânanca o ceasca de fasole fierte pe zi poate beneficia de scăderea colesterolului total cu până la 10% - dupa 6 săptămâni. Astfel scade riscul bolilor de inima cu 20%.Un studiu efectuat la Universitatea din Kentucky a arătat că dupa numai trei săptămâni de aport crescut de fasole s-a redus colesterolul in medie cu 19% si s-a redus riscul de atac de cord cu aproape 40%. De asemenea, din cauza continutului riidicat in fibra, se reduce apetitul pentru alimentele grase mai periculoase.
- in combinaţie cu nuci, seminte si cereale formează un complex de fibe si de proteine vegetale.
- fasolea este alimentul perfect pentru dieta saraca in grasimi - fasolea conţine doar 2-3% grăsime.
- fasolea nu conţin colesterol şi poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol, deoarece ele sunt una dintre cele mai bogate surse de fibre si de potasiu.
-  contin isoflavine şi inhibitori de protează, care mentin celulele in stare normala si  inhibă creşterea celulelor canceroase.
- cele mai multe fasole conţin cel puţin 20 % proteine si sunt bogate in carbohidrati.
- pe cei care suferă de diabet zaharat, fibrele solubile din boabe ajută la crearea de mai multă insulină; in plus, permite ca insulina sa ajunga la celulele care au nevoie de ea, în loc sa circule în mod liber prin vasele de sange. 
- fasolea conţine aproximativ 125 de calorii pe 100 de grame.
- fasolea şi leguminoasele sunt o sursă utilă de acid folic. Unele tipuri contin vitamina A.
- au o rata scăzută a indicelui glicemic.
Carbohidrati complecsi 
Fasole sunt bogate in glucide complexe - nutrienţi care oferă energie muşchilor şi creierului. Doar o ceasca de fasole poate oferi 15 la sută din carbohidraţii necesari zilnic. Fasolele contin cele mai bune tipuri de carbohidrati  - cele considerate a cu index glicemic scazut, care furnizeaza energie pe o perioadă mai lungă de timp, intrand mai lent în fluxul sanguin. Ei sunt absorbite mai încet decât glucidele simple, cum sunt zaharoasele, astfel încât fasolea alunga foamea pentru perioade mai lungi de timp. 
Despre fibre 
Fasolea este una dintre cele mai bune surse de fibre alimentare, caci conţin fibre insolubile si solubile. Fibrele insolubile se mişcă rapid prin sistemul digestiv, sunt importanta în alimentaţia noastră, pentru că ajută la promovarea unei tractul digestiv sanatos si pot reduce riscul de anumite tipuri de cancer. În timpul digestiei, fibrele solubile formeaza un gel care ajută organismul sa elimine grăsimi, colesterol şi carbohidraţi. Fibrele solubile joacă un rol în reducerea nivelului colesterolului din sânge, unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Fasolele sunt cel mai mare grup alimentar din prorgamul de nutrutie dezvoltat de către Asociaţia Americană de Diabet (ADA), caci ajuta si la menţinerea nivelului de glucoză din sânge l aun nivel optim. Doar o ceasca de fasole fierte poate oferi 15 grame de fibre alimentare, mai mult de jumătate din valoarea necesara zilnic, de 25 de grame. 
Ca orice sursă de fibre, fasolea ar trebui să fie adăugata treptat la dieta; este important să se bea multe lichide, atunci când se adaugă mai multe fibre la dieta, pentru că ajuta la reducerea efectelor adverse ale alimentelor bogate in fibre.
Calciul 
 Aportul de calciu recomandat pentru adulţi este de 1000 mg pe zi. O jumătate de ceaşcă de fasole aduce opt la sută din doza zilnică recomandată de calciu - la fel de mult sau mai mult decât unele tipuri de inghetata sau iaurt. 
Copii au nevoie de calciu pentru a construi un schelet puternic, dar necesitatea de a nu se opreşte aici. La maturitate, calciul este necesar la prevenirea osteoporozei.
Potasiu 
Fasolea conţine mult potasiu, care poate ajuta la reducerea riscului de hipertensiune arterială şi de accident vascular cerebral. Potrivit Food and Drug Administration ", dietele care conţin produsele alimentare bogate in potasiu şi scăzute in sodiu poate reduce riscul de hipertensiune arterială şi de accident vascular cerebral." La doar o jumatate de cana de fasole uscată gătita gasim 480 mg de potasiu.
Acid folic 
Corpul noatru nu produce acid folic, o vitamina importanta din grupul B; de aceea este important să le luăm de pe produsele alimentare ce mâncăm. Produsele alimentare care conţin acid folic includ fasole uscată, legume cu frunze verzi, fructe si sucuri de fructe. Dintre toate aceste alimente, fasole uscată sunt cea mai bună sursă de acid folic; o ceasca de  fasole uscată fiarta oferă, în medie, 264 mcg de acid folic.
 Pentru femei 
Acidul folic este important pentru toate femeile de vârstă fertilă şi în timpul primele luni de sarcină. Pentru ca de acid folic este atât de important în timpul primelor săptămâni de sarcină se recomandă ca toate femeile de vârstă fertilă de consum 400 micrograme (mcg) de acid folic în fiecare zi. Acidul folic joacă un rol important în dezvoltarea celulelor propriu-zisă, care are loc rapid din primele etape ale sarcinii. 
Acidul folic pentru inimă
Acidul folic protejează împotriva bolilor de inima prin descompunere un aminoacid numit homocisteinei. Conform studiilor de medicină de la Harvard Medical School şi de la Framingham (Massachusetts) Heart, niveluri ridicate de homocisteina în sânge şi putin acid folic din dieta poate tripla riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. 
Folaţii reduc riscul de cancer 
Cercetarea a constatat că acidul folic poate ajuta la reducerea riscului mai multor tipuri de cancer, pentru că joacă un rol important în diviziunea celulelor sănătoase şi este crucială pentru repararea celulelor deteriorate. Acidul folic pot ajuta la prevenirea unor afectari ale ţesutului pulmonar cauzate de fumat şi protejeaza tesutul din colul uterin de formarea celulelor anormale care pot duce la cancer. În plus, persoanele cu niveluri de acid folic mai mari sunt mai puţin expuse riscului de a dezvolta cancer de colon.
- Fasolea este importanta pentru dieta fără gluten.

 Fasolea neagra si cea rosie - mai bogate

Cercetatorii au descoperit in acestea cel puţin 8 flavonoide diferite - inclusiv Anthocyanine -  în pielita colorata a acestora. Flavonoidele  au  un mare potenţial antioxidant. Ei lucrează împreună cu vitaminele pentru a ajuta corpul să evite daunele aduse de stresuloxidativ.Fasolea rosie conţine aproximativ 2.37 grame de antociani la 100 de grame de coaja.
- Fasole neagra conţine cantităţi mici (aproximativ 180 de miligrame la pahar) de omega 3-acizi graşi, dar de aproximativ trei ori mai mare decât in alte fasole.
- fasole neagra contine cantitati importante de vitamine si minerale. Pe baza sistemului nostru de evaluare de nutrienţi, fasole neagra sunt o excelenta sursa de o nutrienţi, o sursă foarte bună de patru substanţe nutritive şi o bună sursă de cinci elemente nutritive (vezi tabelul 1 de mai jos pentru mai multe detalii).
Profilul de substanţe nutritive concentrat: fasole neagra dintr-o ceasca de fasole fierte: 
Nutrient - Cantitate  - %  - Densitatea - Calitate 
Molibden - 129.0 mcg  - 172,0  - 13,6  - Excelentă 
Acid folic - 255.9 g  - 64,0  - 5,1  - Foarte bun 
Fibre alimentare - 15.0 g  - 59,8  - 4,7  - Foarte bun 
Mangan - 0,8 mg - 38,0  - 3,0 - Bun 
Proteine - 15.2 g  - 30,5 - 2,4 - Bun 
Magneziu - 120.4 mg - 30,1 - 2,4 - Bun 
Vitamina B1 - 0,4 mg - 28,0 - 2,2 - Bun 
Fosfor - 240.8 mg - 24,1 - 1,9 - Bun 
Fier - 3,6 mg - 20,1 - 1,6 - Bun

Cum o gatim
O adaugam in supe, ciorbe, soteuri, ghiveci, salate, apoi facem fasolea cu diverse sosuri, fasole batuta etc. Putem folosi si faina de fasole, la diverse retete.
Va recomandam un site dedicat fasolei - http://www.usdrybeans.com