Legal forms">
Drept Procesual Civil II
Drept Procesual Civil II
Drept Procesual Civil II
NOTE DE CURS
DREPT PROCESUAL CIVIL
(partea special)
(Ciclul I)
AUTORI:
Andrei Chiriac
dr. n drept, conf.univ.
Igor Coban
dr. n drept, lector superior.
CHIINU 2013
Prelegere nr.1
Tema: Intentarea procesului civil si pregatirea pricinii pentru dezbaterile
judiciare
1.1 Notiunea si importanta institutiei intentarii procesului civil
1.2 Pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare: sarcinile si actele judecatorului la
aceasta etapa
1.3 Conexarea sau separarea preteniilor din actiunea civila
1.1 Dreptul la aciune in ceea ce priveste realizarea lui depinde de voina
titularului,prin prisma principiului disponibilitatii. Insa realizarea lui efectiva prin
demararea procedurilor judiciare este efectuat de instanta de judecat,care intenteaza
procesul civil prin emiterea unei incheieri (de intentarea a procesului civil) in decurs
de 5 zile de la data prezentarii cererii de chemare in judecata (art.168 CPC.)
Procesul civil se considera intentat nu de la data depunerii cererii de chemare in
judecata, ci de la data emiterii incheierii de primire a cererii de chemare in judecata si
intentare a procesului civil.
De asemenea la primirea cererii de chemare in judecata,judecatorul verifica acest act
de procedura prin prisma cerintelor de continut si forma,precum si in vederea
respectarii premiselor si conditiilor de exercitare a dreptului la actiune:
refuzul in primirea cererii de chemare in judecata (art.169 CPC), care opereaza in
cazul in care la depunerea cererii de chemare in judecata nu s-au respectat
premisele de exercitare a dreptului la actiune.
restituirea cererii de chemare in judecata (art.170 CPC), care opereaz in cazul
nerespectarii conditiilor de exercitare a dreptului la actiune.
cazurile cind nu se da curs cererii de chemare in judecata (art.171 CPC)
Efectul intentarii procesului civil consta in faptul ca, ca rezultat se intrerupe curgerea
termenilor de prescriptie.
Un alt efect al intentarii procesului civil este faptul ca din momentul emiterii
incheierii de intentare a procesului orice alta autoritate este desesizata in a efectua
careva actiuni procesuale (de exemplu, potrivit art.127 CPC asigurarea probelor e
posibil de efectuat atit de instanta de judecata,cit si de catre alti subiecti,insa din
momentul intentarii procesul civil,acest act de procedura se efectueaza in mod
exclusiv de catre instanta de judecata).
Din momentul intentarii procesului civil,autoritatea judecatoreasca este investita cu
dreptul de a efectua actiuni procesuale cu caracter de constringere (de exemplu
aplicarea masurilor de asigurare a actiunii).
Intentarea procesului civil constituie o faza de sine-statatoare si obligatorie a
procesului civil,in cadrul careia se efectueaza actiuni procesuale distincte si care,
respectiv au sarcini institutionale proprii.
Uneori, reiesind din natura juridica, aceste pretentii pot avea o existenta de sinestatatoare,alteori acestea sunt conexe sau rezulta din capatul initial al actiunii.
In vederea solutionarii corecte si in termen rezonabil a cauzelor civile,aceste pretentii
fie pot fi separate in cauze civile distincte,fie pot fi conexate in vederea solutionarii
lor intr-o singura procedura.
Potrivit art.187 CPC conexarea pretentiilor poate avea loc cu respectarea
urmatoarelor conditii:
I.
II. Pretentiile urmeaza sa fie comune in baza partilor,fie fiind intentate de un singur
reclamant sau de mai multi reclamanti impotriva unui singur pirit
III. Procesele sa fie conexe prin temeiurile de aparitie sau prin probe
IV. Aceasta conexare sa duca la solutionarea rapida si justa a cauzei
V. Sa fie posibil de aplicat aceeasi procedura de solutionare a litigiului.
Administrarea
materialului
probator,in
vederea
dovedirii
circumstantelor
Subiectul 1
Subiectul 2
Actul de infaptuire a justitiei pe cauzele civile se materializeaza intr-o hotarire
judecatoreasca. Dat fiind importanta acestui act procesual, fata de acesta sunt
inaintate anumite cerinte.
Astfel reiesind din art.239 CPC hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata.
Legalitatea presupune respectarea atit a normelor de drept material,cit si a normelor
de drept procesual la adoptarea hotaririi judecatoresti.
Art.12 CPC reglementeaza legislatia de drept material care urmeaza a fi aplicata la
solutionarea unei pricini civile.
In ceea ce priveste respectarea normelor de drept procesual,legiutorul a prevazut
temeiurile de casare a hotaririi judecatoresti in cazul nerespectarii normelor de drept
procesual (art.388 si 432 CPP).
Subiectul 3
Potrivit modificarilor operate prin legea nr.155 din 5 iulie 2012, instanta de judecata
nu mai are obligatia de a redacta hotarirea motivata ca regula,ci doar partea
introductiva si dispozitivul hotaririi judecatoresti. Redactarea integrala poate avea loc
doar in 3 cazuri:
Subiectul 4
Odata cu pronuntarea hotaririi judecatoresti, instanta de judecata se desesizeaza,adica
pierde dreptul de a mai efectua careva acte de procedura pe cauza data. Aceasta
presupune ca instanta emitenta nu mai este in drept sa se expuna asupra hotaririi
pronuntate.
Totusi de la regula generala, exista si exceptii si anume situatiile expres enumerate de
lege cind instanta care a pronuntat hotarirea poate interveni in aceasta in vederea
corectarii anumitor aspecte:
hotaririi
suplimentare
(Art.250)-
prin
emiterea
hotaririi
Subiectul 5
Puterea (auroritatea) lucrului judecat constituie un principiu fundamental al dreptului
procesual civil,care imprima actelor judecatoresti de dispozitie urmatoarele efecte
juridice:
- Exclusivitate
- Prejudicialitate
- Obligativitate
- Executorialitate
- Irevocabilitate
Exclusivitatea presupune faptul ca nu te poti adresa cu aceeasi actiune (intre aceleasi
parti,obiect si criterii) in instanta de judecata. Exclusivitatea garanteaza autoritatea
lucrului judecat prin faptul ca desesizeaza orice autoritate judecatoreasca cit si
nejudecatoreasca de a se mai expune asupra aceluiasi litigiu. Mecanismul de
garantare a exclusivitate este garantat de art.169, lit.b CPC prin refuzul in primirea
cererii de chemare in judecata si art.265,lit.b CPC prin incetarea procesului.
Prejudicialitatea (de la latinescul pre juditio). Acest efect presupune ca faptele
constatate de o instanta de judecata si raportuile juridice stabilite nu mai trebuie
dovedite, deoarece potrivit art.123,acesta constituie temei de degrevare a probatiunii.
In literatura de specialitate se mai vehiculeaza cu ideea ca aceste fapte tin loc de
adevar.
Obligativitatea presupune ca orice autoritate publica, persoana fizica sau persoana
juridica sunt obligate sa respecte actele judecatoresti de dispozitie definitiva (art.16
CPC).
Executorialitatea presupune posibilitatea aplicarii fortei coercitive a statului in
vederea punerii in aplicare a actelor judecatoresti definitive.
Irevocabilitatea
presupune
imposibilitatea
contestarii
si
anularii
hotaririi
Subiectul 1
Procedura contenciosului administrativ este un fel al procesului civil care datorita
anumitor particularitati poarta un caracter autonom. Acest fel de procedura civila este
una contencioasa,adica care examineaza un litigiu de drept. Insa acest litigiu de drept
este unul specific,deoarece vizeaza un conflict dintre o autoritate publica si un
particular.
In general,procedura contenciosului administrativ este reglementata in vederea
punerii in aplicare a art.53 din Constitutia RM,care reglementeaza dreptul persoanei
vatamate de o autoritate publica pentru obtinerea recunoasterii dreptului pretins,
anularea actului administrativ si repararea prejudiciului.
Subiectul 2
Potrivit art.3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acestei proceduri il
constituie 3 categorii de pricini civile:
1. Nesolutionarea in termen a unei petitii. Insasi procedura de solutionare a unei
petitii este reglementata de legea RM cu privire la petitionare. Prin notiunea de
petitie se va intelege orice adresare a unei persoane catre o autoritate publica in
vederea realizarii unui drept de al sau, indiferent de denumirea pe care o
poarta.(cerere,petitie,plingere,scrisoare,etc.) . Daca autoritatea publica nu
solutineaza cerintele din petitie sau in general nu raspunde la acestea, obiect al
contenciosului administrativ poate fi obligarea autoritatii publice sa solutioneze
aceasta petitie in fond sau sa raspunda la petitia sau cererea persoanei. Mai mult
Subiectul 3
Procedura contenciosului administrativ comporta anumite particularitati:
1. In contenciosul administrativ pirit intotdeauna va fi o autoritate publica,un
functionar public sau o persoana juridica privata,dar care presteaza un serviciu de
interes public
2. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in procedura contenciosului
administrativ sarcina probatiei este inversata
3. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in cazul contenciosului
administrativ, potrivit art.12 din Legea Contenciosului administrativ este
obligatorie procedura prealabila. Orice persoana care se considera lezata intr-un
drept de al sau printr-un act administrativ este obligata ca in termen de cel mult
30 de zile de la data emiterii actului administrativ sau de cind a aflat sau trebuia
sa afle despre existenta actului administrativ sa formuleze o cerere prealabila
autoritatii emitente sau organului ierarhic superior. In cazul nerespectarii acestei
proceduri, instanta de judecata potrivit art.170, lit.a printr-o incheiere va restitui
cererea de chemare in judecata. La rindul sau autoritatea publica are la dispozitia
sa 30 de zile pentru a solutiona cererea prealabila. Petionarul, in termen de 30 de
zile de la data primirii raspunsului sau de cind trebuia sa il primeasca este in
drept sa se adreseze in judecata.
4. Pricinilor in contenciosul administrativ nu li se impune taxa de stat.
Subiectul 4
Un act administrativ cu caracter normativ (adica care stabileste norme juridice in
vederea aplicarii unei prevederi legale) poate fi supus controlului doar in ceea ce
priveste legalitatea acestuia.
Trebuie sa delimitam controlul ilegalitatii unui act administrativ cu caracter normativ
de control neconstitutionalitatii unui act normativ, dupa obiect si procedura.
Exceptie de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ poate fi ridicat
atit in cadrul unui proces,cit si in mod separat ca o actiune de sine-statatoare.
In cazul in care exceptia de ilegalitate se ridica in cadrul unui proces de drept comun,
instanta printr-o incheiere va sesiza instanta de contencios administrativ suspendind
examinarea cauzei initiale.!!!!!!!!!!- un temei in plus de suspendare care nu este
prevazut in art.260-261 CPC. (Art.13(3) Legea contenciosului administrativ).
Procedura de examinare a exceptiei de ilegalitate spre deosebire de celelalte pricini
civile se examineaza in termen fix.(termenul de 10 zile)
De asemenea prin exceptie se stabileste
Subiectul 5
din momentul
Subiectul 6
Capitolul 14 din Codul de Executare reglementeaza procedura de contestare a actelor
executorului judecatoresc. Astfel, contenstarea actiunilor executorului judecatoresc
este reglementata de codul de executare cu titlu de norme speciale, iar in masura in
care nu este reglementata de acest act normativ, se aplica prevederile CPC.
Exceptie:
1.
Subiectul 1
Procedura speciala este un fel al procedurii civile necontencioase. Esenta acestui fel
de procedura civila consta in lipsa unui litigiu de drept dedus judecatii. In literatura
rusa de specialitate se polemizeaza asupra faptului existentei unui litigiu de fapt in
obiectul procedurii speciale. Partasii acestei idei sustin ca desi nu exista litigiu de
drept in procedura speciala, aceasta situatie nu exclude existenta litigiului de fapt.
Prin litigiu de fapt se va intelege acele circumstante care constituie obiectul
procedurii speciale prevazute de lege in mod expres,care urmeaza a fi constatate si
care vor genera efectele juridice corespunzatoare (de exemplu: faptul obiectiv al
consumului de bauturi alcoolice,droguri si alte substante psihotrope,daca prin aceasta
se agraveaza situatia materiala a familiei, genereaza efectul limitarii in capacitatea de
exercitiu).
Necesitatea existentei procedurii speciale ca fel al procedurii civile este argumentata
de necesitatea unei protectii speciale a drepturilor si intereselor persoanei, fie prin
instituirea unor garantii procesuale suplimentare, fie prin particularitati de examinare
a acestor proceduri.
Subiectul 2
O categorie de pricini civile examinate in procedura speciala o constituie constatarea
faptelor care au valoare juridica. Art.182 include in norma imperativa 3 conditii de
constatare a faptelor care au valoare juridica:
1. Faptul care se cere a fi constatat de instanta de judecata trebuie sa genereze in
virtutea legii urmatoarele fecete juridice: aparitia,modificarea sau incetarea unor
drepturi personale sau reale ale petitionarului.
2. Petitionarul nu are o alta posibilitate de a obtine sau a restabili documentele care
ar certifica faptul juridic a carui constatare o cere.
3. Constatarea faptului nu este legata de solutionarea unui litigiu de drept, ce tine de
competenta instantelor judecatoresti.
Daca nu se respecta aceste conditii,instanta de judecata va refuza sa constate aceste
fapte juridice.
In hotarirea judecatoreasca,reiesind din art.285(1) CPC se indica in mod obligatoriu:
1. Faptul constatat de instanta de judecata
2. Scopul constatarii
3. Probele de constatare a faptului
8. Faptul posesiunii, folosintei si dispozitiei unui bun mobil in drept de proprietatepotrivit Codului Civil,uzucapiunea constituie temei de aparitie a dreptului de
proprietate. Legea materiala reglementeaza drept conditie posesia pentru anumita
perioada de timp, in anumite conditii in vederea a realizarii acestei modalitati de
obtiner a dreptului de proprietate. Astfel in cadrul procedurii speciale de
constatare a faptelor care au valoare juridica poate fi probat prin orice mijloc de
proba posesia,folosinta si dispozitia unui bun imobil in drept de proprietate, iar in
cazul in care bunul se supune unei inregistrari speciale faptul posesiei urmeaza a
fi probat si prin inscrierile din Registrul Bunurilor Imobile.
12. Faptul detentiunii in lagarele de concentrare sau ghettouri-in cazul in care nu sau pastrar documente care sa ateste faptul detentiunii in lagarele de concentrare
sau ghetouri, acest fapt este posibil de constatat in procedura speciala.
In
cazul
in
care
nu
este
cunoscut
autorul
acestei
Subiectul 7
Securitatea publica implica mai multe aspecte,inclusiv si sanatatea publica. Astfel,in
cazul in care exista pericol cu privire la periclitarea acestor relatii fie din partea unui
individ sau a unui grup de persoane, legea procesual civila reglementeaz procedura
prin care se incuviinteaza spitalizarea fortata si tratamentul fortat.
Din punct de vedere procedural, cererea de incuviintare a spitalizarii fortate si a
tratamentului fortat se depune la instanta de judecata din raza domiciliului persoanei.
Cererea de incuviintare a spitalizarii fortate se depune de institutia medico-sanitara.
Termenul de examinare a unor astfel de cereri este de maximum 3 zile. In cazul in
care persoana vizata refuz s se prezinte in sedinta de judecata in privinta acesteia
poate fi dispusa aducerea fortata. Unicul temei pentru a nu dispune aducerea fortata si
a examina cauza in privinta persoanei il constituie cazul cind starea sanatatii nu-i
permite.
Subiectul 8
O anumita categorie de cauze civile ce ar putea afecta liberul consimtamint o
constituie incuviintarea tratatmentului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de
psihiatrie. Astfel, instanta de judecata de la domiciliul persoanei vizate este
competenta sa examineze actiunile de incuviintare a examenului psihiatric sau
spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Cererea se depune doar de medicul psihiatru.
Medicul psihiatru este obligat sa inainteze o cerere de internare in stationarul de
psihiatrie in cel mult 72 de ore din momentul internarii persoanei.
In cazul in care expira termenul de internare in stationarul de psihiatrie,la cererea
medicului psihiatru,acesta poate fi prelungit.
Cererea data se examineaza in termen de cel mult 5 zile de la data intentarii
procesului.
La cererea respectiva,medicul psihiatru anexeaza in mod obligatoriu avizul scris al
acestuia,demersul adresat medicului din partea rudelor, a medicului de familie sau al
altor autoritati,precum si alte probe care atesta necesitatea unui astfel de examen
psihiatric sau necesitatea spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Art.316
CPC
prevede
obligativitatea
numirii
unui
aparator
din
oficiu.
Subiectul 8
Procedura de chemare sau de restabilire in drepturile ce izvorasc din titlurile de
valoare la purtator si din titlurile de valoare la ordin pierdute constituie un fel al
procedurii speciale potrivit caruia se apara drepturile persoanelor ce izvorasc din
titluri de valoare. Astfel, persoana care a pierdut un titlu de valoare la ordin sau la
purtator poate solicita pe cale judecatoreasca in procedura speciala declararea nulitatii
lui si restabilirea acestuia in drepturi.
Spre deosebire de alte proceduri speciale,in cazul acestei proceduri legea prescrie
anumite masuri asiguratorii pe care instanta de judecata trebuie sa le dispuna in mod
obligatoriu. Astfel,potrivit art.321 (1) CPC dupa primirea cererii de declarare a
nulitatii documentului pierdut,instanta de judecata care examineaza aceasta cerere
printr-o incheiere va interzice institutiei care a eliberat documentul pierdut sa
efectueze in baza lui plati sau livrari.
pretentiilor
in
al
carui
temei
se
elibereaza
ordonanta
judecatoreasca
3. Procedura de examinare a cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti
Un fel al procedurii civile il constituie procedura in ordonanta. Aceasta este o
procedura civila necontencioasa, adica in cadrul careia nu se examineaza actiuni ce
vizeaza un litigiu de drept.
inaintate
tardiv,
in
cazul
admiterii
acestora
si
anularii
ordonantei
Subiectul 2
Clasificarea cailor de atac are nu doar o importanta teoretica,dar si una
practica,deoarece ne permite sa intelegem corect esenta mecanismului de realizare a
cailor de atac.
1. In dependenta de subiectul in drept sa declare calea de atac distingem:
- cai de atac comune (apelul si recursul), care se realizeaza in mod liber de oricare
parte sau participant la proces
- cai de atac speciale (de exemplu revizuirea (art.447,lit.c CPC), care presupune
realizare cii de atac de catre un subiect, care nu a participat la examinarea cauzei
si nu are legatura directa cu aceasta.
2.In dependenta de conditiile de exercitare distingem:
-cai de atac ordinare (de exemplu apelul), pentru exercitarea acestora nu este necesara
respectarea carorva conditii speciale.
-cai de atac extraordinare (revizuire), pentru exercitarea carora este necesar ca cel
putin un element al cailor de atac(de exemplu obiectul,subiectii,procedura cii de
atac,etc) sa se supuna unor cerinte speciale.
Subiectul 3
Desi nu sut prevazute in mod expres in CPC, principiile de exercitare a cailor de atac
pot fi deduse din continutul reglementarilor in cauza.
In ceea ce priveste exercitarea cailor de atac in procedura civila putem distinge
urmatoarele principii:
1. Disponibilitatea in exercitarea caii de atac. Acest principiu presupune ca o cale
de atac nu poate demara din oficiu indiferent de gravitatea erorii judiciare, ci
doar prin manifestarea acordului de vointa in mod expres. In acest
caz,materialitatea acordului de vointa se manifesta prin: cerere de apel,de
recurs,de revizuire.
2. Principiul ierarhii cailor de atac presupune ca toate caile de atac urmeaza a fi
exercitate intr-o anumita consecutivitate
3. Unicitatea exercitarii cailor de atac,potrivit caruia dreptul de a exercita o cale de
atac se epuizeaza din moment ce a fost exercitat aceasta cale de atac. Nu poate fi
exercitata una si aceeasi cale de atac de 2 sau mai multe ori. Constituie
exceptie,situatia in care cauza este trimisa la rejudecare.