1. Prezinta consecintele principiului libertatii contractuale asupra raporturilor contractuale la care participa profesionistii comercianti.

Potrivit principiului libertatii contractuale, persoana fizica sau juridica isi poate manifesta liber vointa, potrivit intereselor sale cu respectarea limitelor generale legale. In dreptul comercial libertatea de vointa a partilor se manifesta atat in stabilirea continutului contractului, cat si in privinta formei de exteriorizare a consimtamantului, ca element al vointei de a contracta. De aici, decurg urmatoarele consecinte: 1. Libertatea in exprimarea vointei la incheierea contractului.Orice contract, in sensul de operatiune juridica, se incheie in mod valabil prin simplul act de vointa al partilor, indiferent de forma de manifestare a vointei. Contractul comercial se incheie potrivit vointei partilor in forma scrisa, verbala, telefonica, etc. 2. Libertatea probelor in litigiile comerciale. Obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaza cu mijloacele de proba admise in dreptul comun, precum si prin mijloacele de proba specifice facturi, corespondenta comerciala, registre comerciale, etc. 3.Libertatea partilor de a alege o cale amiabila de solutionare a diferendelor sau de a opta pentru solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului comercial, inserand in contractele pe care le incheie o clauza de mediere/conciliere sau in cazul arbitrajului o clauza compromisorie. 4. Libertatea privind exclusivitatea, specifica contractelor de distributie de produse, transfer de tehnologie sau de know-how, etc. 5. Libertatea privind loialitatea sau confidentialitatea sau clauza de neconcurenta, specifica contractelor privind productia, comercializarea, sau distributia unui produs si contractelor de prestare de servicii. 2. Explica continutul prezumtiei de solidaritate a obligatiilor potrivit prevederilor noului Cod Civil. Codul Comercial dispunea ca in obligatiile comerciale, codebitorii raspund solidar, daca nu a fost stipulat altfel, in timp ce Noul Cod Civil stabileste prezumtia de solidaritate pentru obligatiile contractate in cursul activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel. Prin urmare, sub imperiul noii reglementari, prezumtia de solidaritate a codebitorilor este una absoluta, si nu relativa, deci nu mai poate fi rasturnata. O alt concluzie ar fi aceea c aceast regul derogatorie n materia obligaiilor comerciale ce fusese edictat pentru ncurajarea creditului i constituia o garanie pentru creditor a fost extins la nivelul tuturor raporturilor activitii unei ntreprinderi. n al doilea rnd, dac art. 42 alin. 3 C.com. prevedea expres c prezumia de solidaritate nu se aplic la necomerciani pentru operaiuni care n ceea ce i privete nu sunt fapte de comer, observm c n Noul Cod civil nu mai exist o astfel de meniune. Dou sunt interpretrile posibile: - fie prezumia se aplic tuturor codebitorilor, inclusiv debitorilor ce i asum obligaia n afara exerciiului activitii unei ntreprinderi - fie prezumia se aplic doar profesionitilor (noiune n care nu sunt inclui doar comercianii)

Cum art. 3 alin. 1 prevede c dispoziiile prezentului cod se aplic i raporturilor dintre profesioniti, precum i raporturilor dintre acetia i orice alte subiecte de drept civil considerm c textul trebuie interpretat n sensul aplicabilitii prezumiei de solidaritate a codebitorilor i n cazul raporturile dintre un profesionist, pe de o parte, i neprofesioniti, pe de alt parte, n care acetia din urm au calitatea de debitori. Aadar, concluzia ce se desprinde cu privire la compararea sferei de aplicabilitate a prezumiei de solidaritate potrivit Noului Cod civil fa de Codul comercial din 1887, observm o lrgire a acesteia i la alte persoane fizice i juridice dect cei ce puteau fi calificai ca i comerciani n viziunea Codului comercial. 3. Analizeaza succint care este importanta determinarii momentului si a locului incheierii contractului. Momentul ncheierii contractului prezint importan datorit consecinelor deosebite pe care le produce, respectiv: din momentul ncheierii contractului acesta poate s-i produc efectele, nscndu-se drepturile i obligaiile prilor contractante; n raport de acest moment se apreciaz posibilitatea de revocare, precum i caducitatea ofertei; viciile de consimmnt se analizeaz n raport de momentul ncheierii contractului; n cazul contractelor translative de proprietate avnd ca obiect bunuri certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc n momentul ncheierii contractului, iar riscul pierii bunurilor se suport de cumprtor; n caz de conflict de legi n timp contractului i se va aplica legea n vigoare la momentul ncheierii sale; determin locul ncheierii contractului. Locul incheierii contractului prezinta importanta in domeniul comertului international, cand partile se afla in state diferite. Locul incheierii contractului determina legea aplicabila, adica legea dupa care se va judeca un eventual litigiu. Deasemenea, localizarea in spatiu a operatiunii comerciale pe teritoriul Romaniei prezinta interes si sub aspectul solutionarii conflictelor de jurisdictie. 4. Precizeaza care este momentul incheierii contractului prin corespondenta. ncheierea contractului prin coresponden, numit i ncheierea contractului ntre abseni, atunci cnd oferta i acceptarea se transmit prin scrisoare, telegram, telex, telefax, a generat patru sisteme sau teorii pentru cunoaterea momentului ncheierii contractului. Sistemul emisiunii (al declaraiunii) consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea sa ofertantului; Sistemul expedierii acceptrii consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul a expediat rspunsul su afirmativ, prin scrisoare, telegram, telex, telefax, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotina ofertantului; Sistemul recepiei acceptrii de ctre ofertant (sistemul primirii acceptrii) consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nu la cunotin de coninutul acestuia; Sistemul informrii consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat cunotin de acceptare.

Legiuitorul roman a optat pentru teoria receptiei, considerand contractul incheiat in momentul in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. Deasemenea, contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau un fapt concludent, fara a-l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face in acest mod. 5. Enumera mijloacele de proba specifice dreptului comercial si prezinta doua dintre acestea. Facturile acceptate Factura reprezinta inscrisul emis cu prilejul executarii unui contract de vanzare-cumparare, care cuprinde elementele esentiale ale unei vanzari comerciale identificarea partilor, cantitatea de marfa, calitatea, pretul, conditii de livrare, etc; factura poate fi emisa si in legatura cu alte contracte: o prestare de servicii de catre un comerciant, o predare de marfuri ca depozit, gaj, comodat Trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu mentiunile prin care se identifica partile, obiectul contractului. Trebuie semnata de ambele parti si stampilata de catre acestea. Factura comerciala ca orice nscris sub semnatura privata face dovada mpotriva emitentului si n favoarea destinatarului. Practic dreptul comercial: cnd factura este acceptata de destinatar ea va face dovada si n favoarea emitentului. Acceptarea facturii poate fi expresa cnd destinatarul semneaza pe exemplarul facturii remis emitentului sau cnd acesta confirma factura printr-un act ulterior remiterii - prin corespondenta comerciala. Acceptarea poate fi nsa si tacita cnd ea rezulta din manifestarea de vointa nendoielnice n acest sens de exemplu: emiterea unei cambii pentru plata pretului. Corespondenta comerciala Prin coresponden comercial se nelege orice fel de nscrisuri (scrisori, telegrame, note, fax, email, etc) intervenite ntre comerciani sau intre acestia si clientela lor n scopul perfectrii, modificrii sau stingerii unor obligaii comerciale. nscrisurile expediate i primite de comerciant, care constituie corespondena comercial, fac parte din categoria nscrisurilor sub semntur privat. Aceasta nseamn c lor li se aplic regulile stabilite de lege referitor la proba prin nscrisurile sub semntur privat. O particularitate a acestui mijloc de prob n dreptul comercial const n aceea c are for probant nu numai originalul scrisorii, ci i copia ei pstrat n registrul copier. n anumite condiii, aceast copie poate fi folosit ca mijloc de dovad i n favoarea prii de la care eman. Dovada poarta insa, numai asupra continutului scrisorii, nu si in ce priveste expedierea sau primirea efectiva a scrisorii. Derogarea de la normele dreptului comun se intemeiaza, mai ales pe considerentul ca exista un registru comercial obligatoriu in care corespondenta expediata este copiata. Telegramele; Mijloacele moderne de comunicare. Comunicarile prin telex telefax si email ; Registrele comerciale

6. Enumera 5 cazuri generale de suspendare a prescriptiei, asa cum sunt acestea reglementate in noul Cod Civil. Suspendarea reprezinta oprirea cursului prescriptiei pe timpul cat dureaza cauzele extinctiv si limitativ prevazute de lege, care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona. Prescripia nu ncepe s curg, iar, dac a nceput s curg, ea se suspend: 1. ntre soi, ct timp dureaz cstoria i nu sunt separai n fapt; 2. ntre prini, tutore sau curator i cei lipsii de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns ori ntre curatori i cei pe care i reprezint, ct timp dureaz ocrotirea i socotelile nu au fost date i aprobate; 3. ntre orice persoan care, n temeiul legii, al unei hotrri judectoreti sau al unui act juridic, administreaz bunurile altora i cei ale cror bunuri sunt astfel administrate, ct timp administrarea nu a ncetat i socotelile nu au fost date i aprobate; 4. n cazul celui lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns, ct timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, n afar de cazurile n care exist o dispoziie legal contrar; 5. ct timp debitorul, n mod deliberat, ascunde creditorului existena datoriei sau exigibilitatea acesteia; 6. pe ntreaga durat a negocierilor purtate n scopul rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor dintre pri, ns numai dac acestea au fost inute n ultimele 6 luni nainte de expirarea termenului de prescripie; 7. n cazul n care cel ndreptit la aciune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, s foloseasc o anumit procedur prealabil, cum sunt reclamaia administrativ, ncercarea de mpcare sau altele asemenea, ct timp nu a cunoscut i nici nu trebuia s cunoasc rezultatul acelei proceduri, ns nu mai mult de 3 luni de la declanarea procedurii, dac prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen; 8. n cazul n care titularul dreptului sau cel care l-a nclcat face parte din forele armate ale Romniei, ct timp acestea se afl n stare de mobilizare sau de rzboi. Sunt avute n vedere i persoanele civile care se gsesc n forele armate pentru raiuni de serviciu impuse de necesitile rzboiului; 9. n cazul n care cel mpotriva cruia curge sau ar urma s curg prescripia este mpiedicat de un caz de for major s fac acte de ntrerupere, ct timp nu a ncetat aceast mpiedicare; fora major, cnd este temporar, nu constituie o cauz de suspendare a prescripiei dect dac survine n ultimele 6 luni nainte de expirarea termenului de prescripie; 10. n alte cazuri prevzute de lege. Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte. 7. Identifica caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare.

Caracterele juridice: a. este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante. b. este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase patrimoniale. c. este un contract comutativ, existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti fiind certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului. d. este un contract consensual, se incheie prin simplul acord de vointa al partilor contractante, daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila. Exceptiile de la regula consensualismului, in sensul ca pentru valabilitatea contractului se impun anumite formalitati sunt: vanzarea imobilelor inscrise in cartea funciara; vanzarea in licitatie publica, contractele electronice. e. este un contract translativ de proprietate, prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator 8. Enumera 2 cazuri de incapacitati speciale de a cumpara, respectiv 2 cazuri de incapacitati speciale de a vinde. Incapacitati de a vinde si de a cumpara: -sotii nu pot ncheia ntre ei contracte de vnzare-cumprare prin instituirea acestei incapacitti se urmrete asigurarea unei triple protectii: a intereselor sotului donator, n cazul unei vnzri simulate; a intereselor mostenitorilor rezervatari sau care beneficiaz de raportul donatiilor, de asemenea n cazul unei vnzri simulate; a intereselor creditorilor sotului vnztor. Nerespectarea acestei incapacitati este sanctionata cu nulitatea relativa. - tutorii nu pot ncheia contracte de vnzare-cump rare cu persoanele aflate sub tutela lor, pna cnd autoritatea tutelar nu a dat tutorelui descrcare pentru gestiunea sa. Nerespectarea acestei incapacitati este sanctionata cu nulitatea relativa. Incapacitati de a cumpara: -mandatarii, legali sau conventionali nu pot cumpara bunurile pe care au fost imputerniciti sa le vanda nulitate relativa -administratorii bunurilor statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza- nulitate relativa.

9. Precizeaza ce intelegi prin notiunea de evictiune si stabileste ce conditii trebuie indeplinite pentru a se antrena raspunderea vanzatorului pentru evictiunea din fapta unui tert. Prin evictiune se intelege pierderea in tot sau in parte a proprietatii bunului cumparat sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar, ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre o terta persoana, a unui drept care exclude in tot sau in parte, dreptul cumparatorului asupra acelui bun.

Vanzatorul raspunde si pentru evictiunea ce provine de la o terta persoana, cu precizarea ca este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: - sa existe o tulburare de drept; - cauza tulburarii sa fie anterioara datei de incheiere a contractului de vanzare-cumparare; - cumparatorul sa nu fi cunoscut cauza evictiunii. In cazul tulburarilor provenite de la terti, cumparatorul are dreptul sa se planga numai pentru tulburarile de drept. Ceea ce presupune ca tertul invoca un drept real (precum proprietatea, uzufructul, servitutea) asupra bunului dobandit prin vanzare-cumparare de catre cumparator. De asemenea, tertul poate sa invoce un drept de creanta precum dreptul de locatiune sau chiar sarcini sau servituti care greveaza bunul. In principiu, vanzatorul poate fi chemat sa raspunda pentru tulburari de drept provenind de la terti, dar numai tulburari a caror cauza este anterioara vanzarii (drepturi ale tertului nascute anterior vanzarii, chiar daca exercitate ulterior). De asemenea, obligatia vanzatorului la garantie exista numai daca, la data incheierii contractului, cumparatorul nu a cunoscut faptul ca o terta persoana are sau pretinde ca are drept asupra bunului. Sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator cade asupra vanzatorului. Numai in cazuri deosebite, cumparatorul poate invoca necunoasterea si numai daca aceasta este legitima comparativ cu gradul de cunostinte al cumparatorului, spre exemplu. 10. Prezinta succint sanctiunile ce pot interveni in caz de neplata a pretului de catre cumparator. In caz de neplata a pretului de catre cumparator, vanzatorul are urmatoarele optiuni: -executarea silita a obligatiei de plata: poate fi aplicata cand cumparatorul este solvabil si poate fi realizata prin: poprire, executare silita mobiliara si imobiliara, actiuni personale prescriptibile in termenul general de 3 ani. -exceptia de neexecutare si daune-interese: vanzatorul are dreptul de retentie asupra bunului, pana in momentul platii, dacaq nu a acordat cumparatorului un termen de plata; in caz contrar el nu mai poate invoca aceasta exceptie si nu poate refuza predarea bunului, decat daca cumparatorul a devenit insolvabil sau garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat in acest caz poate suspenda executarea obligatiei de predare. -rezolutiunea contractului si daune-interese: poate fi ceruta de vanzator, cand el si-a indeplinit toate obligatiile sau este pe cale sa le indeplineasca, pentru neplata totala sau partiala a pretului din partea cumparatorului, inclusiv a dobanzilor asupra carora s-a convenit. 11. Prezinta, pe scurt, efectele mandatului fara reprezentare.

12. Analizeaza cazurile de incetare a contractului de comision.

Contractul de comision inceteaza in urmatoare cazuri: -revocarea imputernicirii de catre comitent -renuntarea la imputernicirea primita de comisionar -moartea comitentului sau a comisionarului -punerea sub interdictie a comitentului sau comisionarului -insolvabilitatea sau falimentul partilor 13. Explica procedeul tehnic al contului curent. Contractul de cont curent este un procedeu tehnic constnd n nelegerea prilor ca n loc s achite separat i imediat creanele reciproce, izvorte din prestaiile fcute una ctre cealalt, lichidarea s se fac la un anumit termen, prin achitarea soldului de ctre partea debitoare. Procedeul tehnic sus-menionat este folosit de comercianii care au un volum mare de afaceri reciproce i mai ales atunci cnd se gsesc n localiti diferite, pentru evitarea lichidrii individuale a fiecrei creane. Remisele sunt facultative, dar este firesc sa fie reciproce si pot consta in: sume de bani efectiv platite, titluri de credit remise, credite concedate, etc. Prile ntre care se ncheie contractul de cont curent se numesc corentiti", iar prestaiile reciproce pe care i le fac se numesc remize" (sau rimese); prestaiile constau n operaiuni prin care o parte pune la dispoziia celeilalte pri o valoare patrimonial de orice fel, urmnd ca suma cuvenit transmitorului s fie depus n contul curent, aceleai lucru petrecndu-se i de partea cealalt. Din moment ce suma de bani a fost trecut n cont, ea i pierde individualitatea, contopindu-se n masa sumelor nregistrate n cont, la activ sau pasiv, dup caz. La scaden se vor aduna posturile de la activ i de la pasiv pentru a se stabili care dintre pri este debitoare i, n aceast calitate, trebuie s achite soldul rezultat. 14. Identifica partile contractului de leasing. Locatorul bunului sau finantatorul operatiunii, care este o entitate juridica specializata, persoana juridica romana sau straina; in raport de natura operatiunii de leasing ce constituie obiectul lor de activitate, societatile de leasing sunt societati comerciale, care au ca obiect principal de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si au un capital social minim, subscris si varsat integral in numerar, la infiintare, egal cu echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro. Utilizatorul, locatorul sau beneficiarul bunului Tertul sau furnizorul, care poate fi constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului ori un intermediar agent de distributie, etc. In contractul de leasaing propriu-zis intervind doar locatorul si utilizatorul.

15. Stabileste care este natura juridica a contractului de leasing. Contractul de leasing prezinta un mecanism contractual complex si original care se realizeaza prin urmatoarele mijoace juridice: -un contract de mandat, incheiat intre locator si utilizator, prin care primul, in calitate de mandant, il imputerniceste pe acesta din urma, sa negocieze cu furnizorul elementele vanzarii, stabilind parametrii tehnici ai bunului ce face obiectul contractului de leasing, realizand in acelasi timp operatiunile tehnice si formalitatile administrative; - un contract de vanzare-cumparare, incheiat intre furnizor si locator, prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator; -un contract de locatie (contractul de leasing propriu-zis), incheiat intre locator si utilizator, contract a carui durata, precum si ratele de leasing, sunt determinate de termenul de amortizare a bunului; - un contract accesoriu, care include o promisiune unilaterala a locatorului de a respecta, la finele contractului, optiunea utilizatorului de cumparare a bunului, respectiv de prelungire a contractului sau de incetare a raportului juridic. 16. Prezinta caracteristicile titlurilor comerciale de valoare. Titlul comercial de valoare are urmtoarele caracteristici: a) nscrisul are caracter constitutiv, iar dreptul ncorporat n titlu nu exist fr nscrisul respectiv; dreptul poate fi exercitat numai in temeiul inscrisului; b) nscrisul are caracter formal, trebuind s mbrace forma determinat de lege si sa cuprinda elementele care ii sunt proprii. Inscrisul este valabil si produce efecte numai prin respectarea stricta a conditiilor de forma cerute de lege; c) nscrisul are caracter literal, deoarece ntinderea i natura dreptului, ca i obligaia corelativ dreptului sunt determinate exclusiv de meniunile cuprinse n nscris. Titlul confera certitudinea dreptului sub urmatoarele aspecte: -acest drept nu poate suferi nicio influenta din partea raportului juridic originar care a dat nastere titlului; -titlul nu poate fi combatut sau interpretat, ori completat cu alte inscrisuri sau cu alte imprejurari de fapt. d) nscrisul confer un drept autonom : -emitentul titlului de valoare este si ramane obligat, nu in virtutea raportului juridic originar, ci numai in virtutea semnarii titlului; -in circulatia titlului, fiecare nou posesor este considerat ca avand un drept originar, propriu si autonom, iar nu un drept cedat; noului dobanditor nu ii sunt opozabile exceptiile care ii puteau fi opuse unuia sau altuia dintre dobanditorii subsecventi. 17. Precizeaza care sunt functiile cambiei. Cambia ndeplineste urmatoarele functii: a) instrument de schimb valutar. Din punct de vedere economic si financiar, cambia, a fost la origine un instrument de schimb valutar. Acum aceasta functie are doar valoare istorica, dar poate prezenta interes in raporturile comerciale internationale.

b) instrument de credit. Aceasta este cea mai importanta functie a cambiei, deoarece suma de bani prevazuta in cambie nu trebuie achitata imediat, ci la un anumit termen; prin intermediul cambiei se acorda debitorului un credit pe intervalul de timp pana la scadenta. c) instrument de plat. Trgtorul are posibilitatea s achite datoria pe care o are fat de creditorul su prin tragerea unei cambii asupra unui debitor propus n favoarea creditorului care devine beneficiarul cambiei. 18. Identifica conditiile acceptarii cambiei. Cambia poate fi prezentata la acceptare de catre posesorul cambiei sau de orice detinator al ei. Posesorul cambiei este titularul drepturilor cambiale legitimat in conditiile legii, iar detinatorul este orice persoana care detine titlul, fara sa I se ceara o legitimare cambiala. Cambia se prezinta trasului pt a fi acceptata iar prezentarea trebuie sa fie efectiva, prin infatisarea titlului pentru a se indeplini formalitatile acceptarii. Cambia trebuie prezentata pentru acceptare in termenul si la locul prevazut de lege. Posesorul sau detinatorul cambiei poate prezenta cambia pentru acceptare pana la scadenta, cu exceptarea cazurilor cand prezentarea este obligatorie. Prezentarea cambiei pentru acceptare se face la domiciliul trasului- locul unde persoana obligata isi are locuinta sau sediul. Acceptarea cambiei este o manifestare de vointa a trasului, in sensul ca va plati pana la scadenta suma de bani mentionata in titlu. Acceptarea se scrie pe cambie si trebuie sa fie semnata de catre tras. Acceptarea cambiei trebuie sa fie neconditionata, deoarece o acceptare conditionata echivaleaza cu un refuz de acceptare. Legea permite o acceptare partiala a cambiei 19. Prezinta conditiile de forma ale biletului la ordin. Biletul la ordin este un titlu formal si trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile prevazute de lege. Deasemenea, este un inscris sub semnatura privata, dar in practica se admite folosirea formularelor tipizate, cu conditia ca semnatura sa fie manuscrisa. Alte conditii: - denumirea de bilet la ordin trebuie sa fie trecuta in textul titlului si sa fie exprimata in limba utilizata pentru redactarea titlului. -promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata: emitentul se obliga sa plateasca suma de bani aratata in titlu. -scadenta. Inscrisul trebuie sa arate scadenta obligatiei de plata asumate de emitent; daca nu se arata scadenta in scris, plata se va face la vedere. -locul unde plata trebuie facuta va fi locul emiterii titlului, care este prezumat ca si loc al domiciliului emitentului.

-numele aceluia caruia sau la ordinul caruia trebuie facuta plata; persoana care va primi plata este beneficiarul aratat in inscris de catre emitent. -data si locul emiterii biletului la ordin; inscrisul trebuie sa arate data(zi, luna, an) si locul(daca nu e mentionat, locul emiterii e socotit locul aratat langa numele emitentului) emiterii titlului - semnatura emitentului; semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau a reprezentantului legal ori imputernicitului emitentului. -numele si prenumele emitentului. -codul emitentului; numarul unic de identificare preluat din documentele de identificare sau inregistrare ale emitentului.

20. Realizeaza clasificarea cecului. In functie de modul de circulatie, cecul poate fi: -nominativ -la ordin -la purtator. In functie de modul de incasare: -barat cuprinde pe data sa doua linii paralele executate de tragator sau de posesorul cecului; -cecul platibil in cont prin aceasta mentiune inserata transversal pe fata cecului, tragatorul sau posesorul cecului interzice plata in numerar a cecului; -cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o societate bancara sau alta institutie de credit -cecul netransmisibil -cecul de calatorie -cecul postal Cecul certificat 21. Prezinta succint procedura concordatului preventiv. Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

La procedura concordatului preventiv poate recurge orice debitor orice persoana juridica care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, fara a fi in stare de insolventa cu urmatoarele exceptii: -debitorul impotriva caruia s-a pronuntat o hotarare irevocabila de condamnare pt infractiuni economice; -debitorul impotriva caruia a fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv; - daca debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv cu 3 ani anteriori ofertei; - daca debitorul sau actionarii/asociatii sauadministratorii acestuia au fost condamnati definitiv pt bancruta frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, s.a., in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii de concordat preventiv; -daca debitorul are inscrise fapte in cazierul fiscal; -daca membrilor organelor de conducere sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea pentru aducerea acestuia in stare de insolventa. Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor. Procedura se incheie: -la expirarea termenului din contractul de concordat preventiv, prin realizarea obiectivului preconizat; -in cazul imposibilitatii de realizare a obiectivului, constatata la expirarea termenului de 18 luni. 22. Enumera categoriile de debitori care pot fi suspusi procedurii simplificate. Sunt supusi procedurii simplificate: comerciantii persoane fizice autorizate sau intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale autorizate si inregistrate in conditiile legii; - intreprinderile familiale care functioneaza in temeiul OUG nr. 44/2008; - societatile comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; - ceilalti debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara; -debitorilor persoane juridice care nu mai detin niciun bun in patrimoniul lor; -debitorilor ale caror acte constitutive ori documente contabile nu pot fi gasite; -debitorilor al caror sediu nu mai exista ori nu corespunde adresei din registrul comertului. 23. Prezinta caracterele procedurii insolventei. Caracterul colectiv reclama un tratament egal pentru toti creditorii indiferent de natura creantelor si de interesul public sau privat reprezentat de creditori, prin efectuarea unei formalitati de publicitate avand ca scop informarea creditorilor pentru inscrierea acestora la masa credala. Caracterul egalitar presupune un tratament egal fata de toti participantii la procedura, dintre care cei mai importanti sunt creditorii.

Caracterul unitar debitorul este supus unei singuri proceduri la care participa toti creditorii; nu este inlaturat in cadrul procedurii simplificate. Caracterul general vizeaza intregul patrimoniu al debitorului. Este mai evident in cazul falimentului cand, in principiu, toate bunurile debitorului vor fi executate silit cu exceptia celor prevazute de lege. Caracterul judiciar se dezbate in fata instantei de judecata, sub autoritatea si prin intermediul acesteia; administrarea efectiva a procedurii se realizeaza cu ajutorul mai multor organe: instanta, judcatorul sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Caracterul de remediu sau dupa caz, de executare silita scopul este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa; se realizeaza fie prin procedura reorganizarii activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului, fie prin procedura falimentului. Caracterul operativ organele care aplica procedura trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti. 24. Realizeaza in doua fraze distinctia dintre notiunea de insolventa vadita si cea de insolventa iminenta. Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va mai putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Insolventa este vadita atunci cand debitorul, dupa 90 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Diferenta esentiala consta in exigibilitatea datoriilor si anume: in timp ce insolventa vadita presupune implinirea scadentei si chiar trecerea unui termen de 90 de zile de la aceasta data, insolventa iminenta presupune doar existenta datoriei si a faptului ca aceasta nu se va putea plati la scadenta. 25. Argumenteaza daca intre insolventa si insolvabilitate exista vreo diferenta. Insolventa sau incapacitatea de plata nu inseamna insolvabilitate. Desi se afla in incetare de plati deoarece nu are lichiditati, debitorul nu este insolvabil cat timp detine in patrimoniu bunuri care pot fi executate silit pentru a fi indestulati creditorii sau pentru a se continua activitatea, in conditiile in care obtine amanari de plata din partea creditorilor. Deasemenea, este posibil ca insusi debitorul sa fie creditor fata de un alt debitor. Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa lichiditatilor, cat si a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor.