1) C.S.

Cojocaru împarte migrările dentare în :

A. migrări dentare- alveolare unilaterale
B. migrări dento-alveolare bilaterale
C. migrări dento-alveolare precoce
D. migrări dento-alveolare tardive
E. migrări dento-alveolare fără recesiuni parodontale

2) C.C. Broca deosebeşte următoarele varietăţi de abraziune dentară:

A. numai în smalţ
B. apar insuliţe de dentină
C. pînă la limita smalţ-dentină
D. relieful ocluzal este desfiinţat
E. în limitele ecuatorului şi mai mult

3) C.C. Conform clasificării Perier abraziunea dentară de gradul III se caracterizează prin:
A. apariţia insuliţelor de dentină fără comunicare între ele
B. apariţia insuliţelor de dentină cu comunicare între ele
C. este dezgolită dentina pe întreaga suprafaţă ocluzală
D. este deschisă camera pulpară
E. abraziune în limitele smalţului

4) C.C. Abraziunea “ad palatum” după Barandun se caracterizează:

A. suprafaţa ocluzală a molarilor are o înclinare inversă curbei ocluzale transversale
B. apare în toate tipurile de ocluzie
C. apare în ocluzie adîncă
D. suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor se abraziază orizontal
E. suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor se abraziază spre distal

5) C.C. Pentru abraziunea fiziologică a dinţilor este caracteristic:

A. abraziunea în limitele smalţului
B. abraziunea cu prezenţa insuliţelor de dentină
C. abraziunea cu dezgolirea totală a dentinei
D. abraziunea cuspizilor în totalitatea şi desfiinţarea reliefului ocluzal
E. abraziunea fiziologică nu există

6) C.C. Conform clasificării Şcerbakov factorii etiologici a abraziunii patologice a dinţilor pot fi:
A. insuficienţa funcţională a ţesuturilor dure
B. insuficienţa funcţională a pulpei
C. suprasolicitarea funcţională a dinţilor
D. suprasolicitarea funcţională a ATM
E. acţiunea razelor UV

7) C.C. Datorită abraziunii patologice a dinţilor se produc modificări:

A. în pulpa dentară
B. în parodont
C. în muşchii limbii
D. în planşeul bucal
E. în ATM

8) C.C. La tratamentul protetic al abraziunii dentare localizate cu prezenţa breşelor dentare terminale
bilaterale şi micşorarea DVO se va utiliza:
A. gingivo-alveoloplastia în zona dinţilor abraziaţi
B. gingivo-alveoloplastia în zona tuturor dinţilor
C. coroane de înveliş pe dinţii afectaţi cu restabilirea DVO
 D. coroane de înveliş pe dinţii afectaţi fără restabilirea DVO deoarece ea va fi restituită cu proteze
parţiale mobilizabile
E. proteze parţiale mobilizabile

9) C.C. În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată decompensată şi complicată cu

ocluzie redusă şi afectarea ATM se va proceda:
A. iniţial se vor confecţiona proteze dentare unitare sau punţi dentare, restabilind DVO
B. iniţial se va confecţiona o gutieră dento-gingivală, restabilind DVO
C. în cîteva şedinţe se vor confecţiona proteze mobilizabile
D. în cîteva şedinţe gutiere dento-gingivale se va corecta pînă la dispariţia simptomelor ATM
E. iniţial pe parcursul a 3 - 4 săptămîni pacientul se va găsi sub supravegherea medicului

10) C.C. Complicaţiile parodontale produse de abraziune patologică a dinţilor se manifestă prin:
A. apariţia hipercimentozei
B. apariţia semnelor de înfundare a dintelui
C. lărgirea spaţiului periodontal cu mobilitatea dentară
D. lărgirea spaţiului periodontal cu păstrarea stabilităţii dintelui
E. migrarea dinţilor spre distal

11) C.C. Abraziunea patologică atipică a dinţilor este localizată:

A. pe feţele vestibulare şi orale ale dinţilor(ocluzii adînci cu acoperire majoră, ocluzie inversă)
B. pe marginile incisivale ale frontalelor (cap-la-cap)
C. la colet
D. la ecuator
E. numai pe cuspizi

12) C.C. Migrările dinţilor în sens distal pot fi:

A. unidentare
B. bidentare
C. numai la maxilă
D. numai la mandibulă
E. nu se întîlnesc

13) C.C. Gradul înclinărilor dentare se determină:

A. cu PH-metrul
B. vizual
C. cu paralelograful
D. cu gnatodinamometrul
E. este imposibil de a fi determinat

14) C.C. Repoziţionarea mandibulei la tratamentul migrărilor dentare este indicată:

A. la deplasarea distală a mandibulei
B. la absenţa deplasării distale a mandibulei
C. la micşorarea spaţiului interalveolar şi a etajului inferior a feţei
D. la deplasarea mezială a mandibulei
E. la deplasarea transversală a mandibulei

15) C.C. Migrările dentare meziale pot fi:

A. corpusculare
B. cu înclinare
C. centrice
D. excentrice
E. superficiale
16) C.C. Durata tratamentului chirurgical-ortodontic a migrărilor dentare depinde de:
A. gravitatea migrării
B. starea fibromucoasei cîmpului protetic
C. numărul dinţilor migraţi
D. starea funcţională a muşchilor periorali
E. starea funcţională a muşchilor temporali

17) C.C. În situaţiile clinice de migrări dentare cînd înclinaţiile axiale ale dinţilor limitrofi breşei depăşesc
45 grade pentru a compensa convergenţa lor se va efectua:
A. extracţia dinţilor migraţi
B. devitalizarea,şlefuirea şi utilizarea diferitor dispozitive corono-radiculare,apoi protezarea
C. utilizarea punţilor dentare excepţionale fără devitalizarea dinţilor migraţi
D. şlefuirea dinţilor migraţi fără devitalizarea preventivă
E. tratamentul protetic este contraindicat

Maladiile cavităţii orale condiţionate de materialele protezelor dentare.

18. La prezenţa în cavitatea orală a lucrărilor protetice metalice valoare microcurenţilor considerată ca
normă este de :
A. 0 MkA
B. 1-3MkA
C. 4-5MkA
D. 10-15MkA
E. 20MkA şi mai mult
Răspuns B

19. Din simptomele subiective caracteristice pentru galvanoza cavităţii orale fac parte:
A. screjetul dentar nocturn
B. oboseala musculară
C. otalgii
D. gust denaturat
E. toate răspunsurile sunt incorecte
Răspuns D

20. Din simptomele subiective caracteristice pentru galvanoza cavităţii orale fac parte:
A. gust metalic
B. dureri în ATM
C. crepetaţii în ATM
D. hiperestezia dentinară
E. spasmul muscular
Răspuns A

21. Galvanoza cavităţii orale se manifestă cu prezenţa în salivă a microelementelor componente ale aliajelor
din care sunt confecţionate protezele dentare datorită proceselor:
A. hipersalivaţiei
B. xerostomiei
C. Electrochimie
D. Fiziologice
E. Fotochimice
Răspuns C
22. Galvanoza cavităţii orale prezintă o maladie condiţionată de :
A. majorarea DVO
B. micşorarea DVO
C. acţiunea alergică a aliajelor metalelor din care sînt confecţionate protezele dentare
D. acţiunea curenţilor galvanici ce apar ca urmare a proceselor electrochimice între protezele dentare metalice
E. acţiunea toxică a acrilatelor din care sînt confecţionate protezele dentare
Răspuns D

23. Ce este caracteristic pentru PH-ul salivei în caz de galvanoza cavităţii orale:
A. devine uşor acidic
B. este neutral
C. devine uşor alcalinic
D. este mixt
E. nu se modifică
Răspuns A

24. Din simptomele subiective ale stomatitei toxice produsă de prezenţa protezelor dentare metalice fac
parte:
A. senzaţii de frigere a limbii
B. otalgii
C. oboseală musculară
D. spasm muscular
E. macroglosie
Răspuns A

25. Stomatita toxică produsă de protezele dentare metalice prezintă o maladie condiţionată de:
A. acţiunea micşorării DVO la tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze dentare metalice
B. acţiunea majorării DVO la tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze dentare metalice
C. acţiunea “metalelor grele” ce nimeresc în saliva ca rezultat al proceselor electrochimice dintre protezele
dentare metalice
D. acţiunea “ metalelor grele” ce nimeresc în salivă ca rezultat al uzurii mecanice
E. toate răspunsurile sînt incorecte
Răspuns C

26. În caz de stomatită toxică condiţionată de influenţa protezelor dentare metalice pacienţii prezintă
acuze:
A. dereglări ale actului de masticaţie
B. dereglări fonetice
C. hipersalivaţie
D. spasm muscular
E. otalgii
Răspuns C

27. Simptome obiective ale stomatitei toxice condiţionată de influenţa protezelor dentare metalice:
A- microglosie
B- deriglări de deglutiţie
C- deriglări fizionomice
D- prezenţa peliculei oxidante în zonele lipirii pieselor protetice
E- prezenţa contactelor dento-dentare neuniforme
Răspuns D

28. Simptome obiective ale stomatitei toxice condiţionată de influenţa protezelor dentare metalice
confecţionate din aliajele aurului cu titlul 900:
A. miros neplăcut din cavitatea orală
B. schimbarea culorii pieselor protetice
C. dereglări de fonaţie
D. dereglări de deglutiţie
E. spasm muscular
Răspuns B

29. La bolnavii cu stomatită toxică condiţionată de protezele dentare metalice activitatea fermenţilor
salivei:
A – nu se modifică
B – creşte
C – scade
D – nu se deermină
E – răspunsuri corecte nu sunt
Răspuns C

30. Factorul toxic principal al acrilatelor este prezentat de:

A – polimer
B – monomer
C – plastificator
D – coloranţi
E – stabilizatori
Răspuns B

31. Nerespectarea regimului de polimerizare a acrilatelor conduce la:

A – mărirea cantităţii de monomer restant
B – micţorarea cantităţii de monomer restant
C – stoparea reacţiei de polimerizare
D – destrugerea coloranţilor
E – nu influenţează nici într-un mod asupra reacţiei de polimerizare.
Răspuns A
32. Din simptomele subiective ale stomatitei toxice condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice
fac parte:
A. sensaţii de frigere a fibromucoasei sub baza protezelor
B. Deriglări fizionomice
C. Deriglări ale actului de deglutiţie
D. Deriglări de fonaţie
E. Microglosia
Răspuns A

33. Din simptomele subiective ale stomatitei toxice condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice
fac parte:
A. miros neplăcut din cavitatea orală
B. sensaţii de frigere a buzelor
C. declorarea bazei protezei
D. fracturarea frecventă a croşetelor
E. dureri în zona dinţilor antagonişti
Răspuns B

34. La inspecţia cavităţii orale la bolnavii cu stomatită toxică condiţionată de protezele dentare
mobilizabile acrilice se v-or observa:
A. hiperemia şi edem a fibromucoasei logei protezei
B. trauma festonului gingival la braţul croşetei
C. balansarea protezei
D. majorarea DVO
E. contacte dento-dentare multiple
Răspuns A

35. Din simptoamele obiective ale stomatitei toxice condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice
fac parte:
A. microglosia
B. hiperemia limbii
C. decolorarea bazei protezei
D. deriglări de deglutiţie
E. toate răspunsurile sînt incorecte

Răspuns B

36. La bolnavii cu stomatită toxică condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice activitatea
fermenţilor salivei:
A. scade
B. creşte
C. nu se modifică
D. nu poate fi determinată
E. răspunsuri corecte nu sunt
Răspuns B

37. Piesele protetice din acrilat conţin monomer restant:

A. 2,0%
B. 1,0%
C. 0,5%
D. 0,2%
E. nu conţin monomer restant
Răspuns D

38. Bolnavii cu stomatitele alergice condiţionate de proteze mobilizabile acrilice prezintă acuze:
A. la sensaţii de frigere a fibromucoasei sub baza protezei
B. “rece sub baza protezei”
C. “ de prezenţa dinţilor naturali”
D. de modificări gustative
E. nu prezintă acuze de dereglări de sensaţii fibromucoasei sub baza protezei
Răspuns A

39. Simptomele subiective ale stomatitei alergice condiţionate de proteze mobilizabile acrilice:
A. hipersalivaţia
B. hiposalivaţia
C. dereglări fizionomice
D. dereglări fonetice
E. dereglări de deglutiţie
Răspuns B

40. Caracteristice acuze ale bolnavilor cu stomatite alergice la materialele din care se confecţionează
protezele dentare:
A. edem a fibromucoasei obrajilor,buzelor, limbii,palatului moale,faringelui
B. edem a fibromucoasei nasale
C. dureri dentare
D. dureri parodontale
E. dureri musculare
Răspuns A

41. Teste de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice:

A. inspecţia fibromucoasei cavităţii orale
B. inspecţia dinţilor restanţi
C. inspecţia ocluziei dinamice
D. inspecţia exobucală
E. inspecţia gradului de deschidere a gurii
Răspuns A

42. Alergenii ce provoacă reacţii alergice la protezele dentare metalice şi acrilice sunt haptenii:
A. monomerului
B. Ni
C. Cr
D. Polimerului
E. Coloranţilor
Răspuns ABC

43. Bolnavii cu stomatite alergice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice prezintă acuze:
A. Hiposalivaţie
B. sensaţii de frigere a fibromucoasei logei protezei
C. sensaţii de frigere a limbii
D. sensaţii de gust dulce
E. sensaţii de gust metalic
Răspuns ABC

44. Din simptomele obiective a stomatitei alergice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice
fac parte:
A. sensaţii de amorţire a buzelor
B. hiperemia fibromucoasei cavităţii orale
C. hiperemia roşului buzelor
D. hiperemia faringelui
E. spasm muscular
Răspuns BCD

45. Caracteristic pentru stomatitele alegice condiţionate de proteze dentare mobilizabile acrilice este:
A. edem a fibromucoasei obrajilor
B. edem a palatului dur
C. edem a fibromucoasei limbii
D. prezenţa imprimărilor dinţilor pe suprafeţele laterale ale limbii
E. dureri parodontale
Răspuns ACD

46. Din simptomele generale ale stomatitelor alergice produse de proteze dentare metalice s-au acrilice fac
parte:
A. excitabilitate
B. dureri epigastrale
C. insomnie
D. disconfort general
E. tusă
Răspuns AC

47. Pentru stomatitele alergice condiţionate de protezele dentare metalice şi acrilice este caracteristic:
A. hiperemia şi mărirea limbii
B. dereglări de deglutiţie din cauza edemului limbii
C. dereglări fizionomice
D. protezele dentare metalice sunt schimbate în culoare
E. dificultăţi la pronunţarea consoanei “s”
Răspuns ABD

48. Vasilenko clasifică stomatitele protetice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice:
A. de focar
B. difuze
C. la maxilă
D. la mandibulă
E. incompatibilitate (prozopalgii)
Răspuns ABE

49. După Gavrilov stomatita traumatică condiţionată de protezele dentare mobilizabile se caracterizează
prin prezenţa:
A. focarilor de inflamaţie
B. decubitusului
C. absenţa proceselor inflamatorii
D. dereglări de ocluzie
E. dureri în ATM
Răspuns AB

50. Iardanişvili a pus la baza clasificării afecţiunelor fibromucoasei cavităţii orale condiţionate de
materialele protezelor dentare următorii criterii:
A. starea generală a organismului
B. starea imună a organismului
C. rezultatele examenului radiografic
D. factorul etiologic
E. caracterul afecţiunii
Răspuns DE

51. Din testele de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice fac parte:
A. determinarea microcurenţilor în cavitatea orală
B. determinarea corectă a DVO
C. determinarea calităţii şi construcţiei protezelor dentare
D. parodontometria
E. PH-metria salivei
Răspuns ACE

52. Indicaţi testele de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice:

A. analiza spectrală a salivei
B. examenul radiologic dentoparodontal
C. examenul radiologic panoramic
D. inspecţia fibromucoasei cavităţii orale
E. fagodinamometria
Răspuns AD

53. Indicaţi testele de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice:

A. determinarea DVO
B. determinarea sensibilităţii fibromucoasei logei protezei
C. studiul modelelor de diagnostic
D. tomografia ATM
E. aprecierea stării protezelor dentare
Răspuns BE

54. Indicaţi testele de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice:

A. palparea fibromucoasei cavităţii orale
B. determinarea activităţii fermenţilor salivei
C. electoodontometria
D. prelucrarea medicamentoasă a suprafeţei interne a protezelor mobilizabile acrilice
E. determinarea limitelor protezei
Răspuns BD

55. Diagnosticul stomatitei alergice condiţionată de protezele dentare metalice se diferenţiază de:
A. glosalgia de geneză gastrointestinală
B. candidomicoză
C. maladiile cardio-vasculare
D. maladiile glandelor endocrine
E. maladiile eriditare
Răspuns ABD

56. Trtatamentul protetic a bolnavilor cu stomatite toxico-chimice şi alergice condiţionate de protezele

dentare metalice prevede:
A. confecţionarea protezelor dentare întregturnate
B. excluderea prezenţei în cavitatea orală a mai multor metale
C. prepararea corectă a dinţilor stălpi
D. amprentarea fidelă
E. fixarea provizorie a protezelor
Răspuns AB

57. Tratamentul protetic a bolnavilor cu stomatite toxico-chimice şi alergice condiţionate de protezele

mobilizabile acrilice prevede:
A. respectarea raportului dintre monomer-polimer
B. respectarea regimului de polimerizare
C. confecţionarea protezelor într-o şedinţă
D. confecţionarea protezelor cu căptuşală elastică
E. confecţionarea protezelor din acrilate autopolimerizabile
Răspuns ABD

58. Tratamenul protetic a bolnavilor cu stomatite toxico-chimice şi alergice condiţionate de protezele

dentare mobilizabile acrilice prevede:
A. amprentare fidelă cu ghips
B. amprentare fidelă cu materiale moderne
C. utilizarea acrilatului incolor
D. utilizarea acrilatului autopolimerizabil
E. confecţionarea protezelor cu căptuşală elastică
Răspuns CE

59. Tratamentul protetic a bolnavilor cu stomatite toxico-chimice şi alergice condiţionate de proteze

dentare metalice prevede:
A. alegerea corectă a numărului dinţilor stîlpi
B. excluderea prezenţei în cavitatea orală a mai multor metale
C. utilizarea aliajelor nobile
D. confecţionarea pieselor protetice dintr-o bucată
E. fixarea provizorie a protezelor
Răspuns BCD

60. Tratamentul bolnavilor cu condidomicoză prevede:

A. tratament medicamentos
B. examen radiologic
C. paralelometria modelelor de lucru
D. tratament protetic
E. tratament fizioterapeutic
Răspuns AD
61. Tratamentul bolnavilor cu stomatită traumatică condiţionată de proteze dentare mobilizabile prevede:
A. corecţia bazei protezei
B. lustruirea sectorului şlefuit
C. recomandări de a nu folosi proteza 1-2 zile
D. repolimerizarea protezei
E. administrarea medicamentelor desensibilatoare
RăspunsABC

62. În scop de diagnosticare a candidozei cavităţii orale la bolnavii cu proteze dentare mobilizabile se
prevede:
A. analiza de laborator a materialului obţinut de pe baza protezei
B. analiza de laborator a materialului obţinut de pe una din zonele logei protezei
C. corecţia protezei
D. lustruirea protezei
E. analiza de laborator a materialului obţinut de pe suprafaţa limbii
Răspuns ABE

63. La bolnavii cu candidoză, ce se folosesc de proteze dentare mobilizabile, fibromucoasa logei protezei
este:
A. nemodificată
B. hiperemiată
C. edemată
D. deseori prezintă papilomatoze
E. în limitele normei
Răspuns BCD

64. La bolnavii cu alergii la acrilate tratamentul protetic se recomandă:

A. nu de efectuat în general
B. utilizarea implantelor, m/c
C. utilizarea aliagelor metalelor nobile
D. de amânat temporar, apoi de aplicat acrilate
E. metalizarea bazei protezei
Răspuns BCE

65. Tratamentul protetic a bolnavilor cu candidomicoză a cavităţii orale prevede:

A. schimbul protezelor mobilizabile
B. confecţionarea protezelor dentare fixe din aliajele Ag-Pd
C. utilizarea diferitor tipuri de aliaje pe una din arcadele dentare
D. utilizarea acrilatelor autopolimerizabile
E. acoperirea decorativă a pieselor protetice
Răspuns AB

66. Cementul este un țesut :

a.) mezenhimal calcificat care acoperă suprafața rădăcinii dentare.
b.) grosimea stratului de cement radicular crește o dată cu vîrsta;
c.) el conține fibre de colagen dispuse paralel cu suprafața rădăcinii, precum şi fibrele lui Sharpay.
d.) Formeaza papile interdentare
e.) Această formațiune înconjoară fiecare dinte și este limitată de smalțul dentar şi epiteliul de inserare.
 67. Sinele sunt clasificate dupa materialul din care se confecţionează in :
a) Metalice
b) Acrilice
c) Ceramice
d) Mixte
e) Mobile
68. Sinele Dupa modul de fixare se clasifica in :
a) Fixe
b) Mobile
c) Mixte
d) Provizorii
e) Definitive
69. Metode paraclinice de examinare ale ATM sunt:
a) Tomografia computerizata
b) RMN
c) Teleradiografia
d) Scintigrafia, Atrografia
e) Palparea
70. Dupa Hvatova avem urmatoarele forme clinice ale afectiunilor ATM:
a) Artrite acute si cronice;
b) Artroze sclerozate,cu deformatii a componentelor osoase articulate,cronice si exarcebate;
c) Disfunctii articulo-musculare;
d) Anchiloze si tumori
e) Forme mixte;
71. Clasificarea dupa Burlui Clasa II , malrelatiile pot fi:
a) prin rotaţie:
b) prin translaţie (anterioară sau posterioară);
c) prin basculare (antero-posterioară, transversală,oblică);
d) mixte
e) complex extrapostural-excentrice
72. Semne clinice musculare sunt:
a) Durere musculara
b) Spasmul ,hipertonusul si hipertrofia musculara
c) Oboseala musculara
d) Limitarea miscarilor mandibulare si modificarea Traiectoriale
e) Crecmente si crepitatiile
73. Semne clinice articulare sunt:
a) Crecmente si crepitatiile
b) Saltul articular
c) Devierea mandibulei
d) Subluxatia
e) Oboseala musculara
74. ATM este compusă din:

a) Meniscul articular
b) Fosa articulară
c) Condilul articular
d) Apofiza coronoidă
e) Ligamentele articulare.
75. Diagnosticul de parodontita agresivă se face pe următoarele criterii principale:

a) disjuncția gingivo-dentară și disjunctia osoasă se realizează lent

b) apare mai frecvent la persoanele tinere cu stare bună de sanatate
c) cantitatea redusă de placa bacteriană
d) prezenta speciilor becteriene Aggregatibacter Actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis
e) este mai rară în comparație cu parodontita cronică.
76. Enumerați simptomele disfuncției ATM:

a) Cracmente
b) Crepitații
c) Salt articular
d) Durere pulsatilă la excitanți termici și chimici
e) Diminuarea fluxului salivar.
77. În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă, la examenul obiectiv se evidentiază:

a) mobilitate patologică de gradul 2 sau 3

b) pungi parodontale adevărate
c) absența retracției gingivale
d) erupția activă accelerată
e) Halistereza.
78. Metode de tratament ale disfuncției articulației temporo-mandibulare:

a) Antibioticoterapia
b) Tratament fizioterapeutic
c) Șlefuirea selectivă
d) Terapie prin gutieră dento-alveolară
 e) Tratament protetic.
79. Pentru prima dată sindromul disfuncției temporo-mandibulare a fost descris de către:

a) Costen
b) Burlui
c) Hvatova
d) Kalamkarov
e) Petrosov.
80. Simptome clinice musculare prezente în disfuncția temporo-mandibulară:

a) Cracmente
b) Crepitații
c) Spasmul muscular
d) Limitarea mișcărilor mandibulare
e) Hipertonus muscular.

Test control
81. Tratamentul ortopedo-protetic aafectiunilor parodontiului prevede:

a) echilibrarea ocluzală
b) restabilirea integrității sistemului dentar la prezenta spațiilor interdentare
c) lichidarea proceselor inflamatorii
d) restabilirea morfo-funcțională a arcadelor dentare la prezența breșelor
e) restabilirea tesutului osos alveolar
(a,d)

82. Șinele trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

a) să asigure imobilizarea dintilor în toate direcțiile

b) să asigure imobilizarea dintilor numai în cea mai importantă direcție
c) - transversală
d) să nu afecteze parodontul marginal
e) să nu fie mobilizabilă
(a,c,e)

83. Șlefuirea selectivă a contactelor premature dupămetoda Jankelson prevede:

a) în prima ședință - șlefuirea contactelor de cl. I

b) în prima ședință - șlefuirea contactelor de cl. I si cl. II
c) în a doua ședință - șlefuirea contactelor de cl. II
d) în a treia ședință - șlefuirea contactelor de cl.III
e) ordinea slefuirii după numărul claselor de contacte premature nu are importantă
(a,c,d)

84. Șlefuirea corectă selectivă a contactelor premature prevede:

a) păstrarea contactelor dento-dentare după șlefuire
b) lichidarea total a contactelor dento-dentare
c) lichidarea obstacolelor ce blochează mișcările mandibulare de propulsie
d) lichidarea obstacolelor ce blochează miscările mandibulare de lateralitate
e) micsorarea DVO
 (a,c,d)

85. La șlifuirea selectivă se folosesc următoarele abrazive:

a) utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni mici

b) utilizarea abrazivelor fine cu, dimensiuni medii si mari
c) utilizarea abrazivelor cu granulatii mari, deoarece slefuiesc mai bine si mai rapid
d) suprafețele șlefuite sunt bine lustruite
e) nu este obligatoriu de a lustrui suprafețele slefuite
(a,b,d)

86. Protezele parțiale mobilizabile acrilice imediate se confecționează conform

următoarelor tehnologii:
a) dinții ce urmează să fie extrași se secționează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm
de ghips de pe apofiza alveolară
b) dinții inițial se extrag, apoi se amprentează și pe model se razuieste un strat
de ghips de pe apofiza alveolară egal cu 2-3mm
c) dinții ce urmează să fie extrasi se secționează la nivelul coletului
de pe modelul preliminar
d) dinții inițial extrași se restituie prin proteza parțial mobilizabilă acrilică după 7 zile
e) proteza partial mobilizabilă se confecționează direct în cavitatea bucală
(a,c)
 87. Migrarea dintilor lipsiți de antagoniști în plan vertical se produce :

a) impreunã cu apofiza alveolară

b) fără modificări a apofizei alveolare
c) cu dereglări respiratorii
d) cu dereglări gustative
e) cu dereglări de deglutiție
(a,b)

88. Gavrilov sistematizează migrările dentare în:

a) migrări verticale ale dintilor superiori sau inferiori

b) migrări verticale reciproce ale dintilor superiori și inferiori
c) migrări voluntare
d) migrări asociate
e) migrări echilibrate
(a,b)

89. Varietăți de migrări dentare meziale sunt :

a) corpusculare
b) cu inclinare
C) centrice
d) excentrice
e) superficiale
(a,b)

90.Tratamentul protetic la prezenta migrărilor dentare orizontale cu inclinările axelor dintilor limitrofi breșei de 45
grade se efectuiază cu punți dentare:
a) două bucăți
b) dintr-o bucată
c) excepționale cu crosetul Askers
d) exceptionale cu sistem telescopic
e) punțile dentare sunt contraindicate
(a,c,d)

91. Din factorii etiologici a disfuncțiilor ATM fac parte:

a) ocluzie biprognată
b) abraziune patologică generalizată a dintilor gradul Il, forma decompensată
c) abraziune patologicã generalizatà a dintilor gradul II, forma compensată
d) traumă mandibulară prin cădere
e) bruxismul nocturn
(b,d,e)

92. Indicati formele clinice ale afectiunilor ATM dupàKalamkarov,Petrosov:

a) artrite
b) osteolizis
c) osteoscleroză
d) artroze
e) forme mixte
(a,d,e)

93.Diagnosticul diferentiat dintre artrit si artroza ATM sestabilește în baza semnelor clinice și radiologice :
a) în caz de artrită fisura articulară este uniform ingustată
 b) în caz de artroză condilul articular este deformat
c) în caz de artrită tuberculul articular este absent
d) în caz de artroză toate componentele sunt prezente
e) diagnosticul diferențiat prin metode radiografice este imposibil
(a,b)

94. Pentru forma clinică activă a sindromuluidisfunctional

ocluzio-articulară ATM conditionat de absent dintilor laterali este caracteristic:
a) absența acuzelor din partea ATM
b) prezenta cracmentelor în ATM
c) prezenta crepitatiilor în ATM
d) obosealà musculară
e) derigläri de fonatie
(b,c,d)

95. Din aparatele destinate pentru limitarea deschiderii gurii la tratamentul

luxatiilor mandibulare obișnuite se utilizează:

a) aparatul Petrosov
b) aparatul Schvarz
c) aparatul Hodorovici-Burgonski
d) aparatul Karghaus
e) aparatul Haupl
(a,b)

96. Conform clasificării Scerbakov factorii etiologici a abraziunii

patologice a dinților pot fi:

a) insuficientă funcțional a tesuturilor dure
b) insuficiența funcțională a pulpei
c) suprasolicitarea funcțională a dintilor
d) suprasolicitarea funcțională a ATM
e) acțiunea razelor UV
a) în pulpa dentară
(a,c)

97. Datorità abraziunii patologice a dintilor se produc modificări:

a) in pulpa dentala

b) on parodont
c) în muschii limbii
d) în planseul bucal
e) în ATM
(a,b)

98. Abraziunea patologică se manifestă prin :

a) modificări gustative
b) modificări morfologice coronare
c) modificări de poziția limbii
d) durerea provocatà de agenți termici
e) respiratia orala
 (b,d)

99. Complicatiile parodontale produse de abraziunepatologică

a dintilor se manifestă prin:
a) apariția hipercimentozei
b) apariția semnelor de infundare a dintelui
c) lárgirea spațiului periodontal cu mobilitatea dentară
d) largirea spatiului periodontal cu pástrarea stabilitätii dintelui
e) migrarea dintilor spre distal
(a,b)
 100. Sindromul Costen se manifestă prin :

a) cefaleei
b) luxatia articulara unilaterala
c) cracmente articulare
d) dureri articulare
e) dureri la deglutitie
(a,c,d)

101. Ocluzia traumaticà poate fi:

a) primară
b) secundară
c) mixtă
d) oblică
e) tangențială
(a,b,c)

102.Ocluzia traumaticà primará se produce când:

a) parodontul este sănătos

b) parodontul este afectat
c) parodontul este suprasolicitat de microproteze
d) parodontul nu este suprasolicitat
e) microprotezele sont on infraocluzie
(a,c)

103. Ocluzia traumatica secundară se produce când:

a) parodontul este afectat
b) parodontul este sănătos
c) microprotezele și punțile dentare majorează DVO
d) microprotezele și punțile dentare sînt in infraocluzie
e) microprotezele și punțile dentare nu majorează DVO, însă au un
relief ocluzal exagerat
(a,c,e)

104.Stomatita toxică să manifestă prin :

a) microglosie
b) deriglări de deglutitie
c) deriglări fizionomice
d) prezentă peliculei oxidante în zonele lipirii pieselor protetice
e) prezentă contactelor dento-dentare neuniforme
(d)

105. Broca deosebește urmátoarele varietăți de abraziune dentara:

a) numai în smalț
b) apar insulite de dentinà
c) până la limita smalt-dentinã
d) relieful ocluzal este desființat
e) în limitele ecuatorului și mai mult
(a,b,d,e)
 106. Conform clasificarii Perrier abraziunea dentară de gradul 3 se

caracterizează cu:
a) apariția insulițelor de dentină fără comunicare între ele
b) apariția insulițelor de dentin cu comunicare între ele
 c) este dezgolită dentina pe întreaga suprafață ocluzală
d) este deschisă camera pulpară
e) abraziune în limitele smaltului
(b)

107. Abraziunea "ad palatum" după Barandun secaracterizează:

a) suprafață ocluzală a molarilor are o inclinare inversă curbei ocluzale transversale
b) apare în toate tipurile de ocluzie
c) apare în ocluzie adincă
d) suprafața ocluzală a molarilor și premolarilor se abraziazá orizontal
e) suprafața ocluzalà a molarilor și premolarilor se abraziazà spre distal
( a,e )

108. Abraziunea fiziologică se caracterizează prin prezența :

a) abraziunea în limitele smaltului
b) abraziunea cu prezenta insulițelor de dentină
c) abraziunea cu dezgolirea totalã a dentinei
d) abraziunea cuspizilor în totalitatea și desființarea reliefului ocluzal
e) abraziunea fiziologicã nu există
(a,b)

109.Conform clasificării Gavrilov abraziunea patologică a dintilor poate fi:

a) mixtă
b) compensată
c) decompensată
d) inițială
e) avansată
(b,c)

110.In caz de abraziune patologică a dintilor formageneralizată compensată pacientul va avea acuze la dereglări
funcționale ale ATM:
a) dureri
b) cracmente
c) salt articular
d) crepitatii
e) nu avea acuze
(e)

111.Ocluzia traumaticà secundará se produce din cauzacà:

a) s-au mărit forțele ocluzale în ocluzia staticà deoarece microprotezele majoreazà DVO
b) nu s-au märit forfele ocluzale în ocluzia statică, insă este slăbit parodontul dintilor respective
c) asupra parodontului sănătos actioneazà forțele orizontale nocive produse de relieful ocluzal al microprotezelor
d) asupra parodontului sănătos actioneazà forțe cu o intensitate majorà ce reesà de la microproteze
e) nu se respectă igiena cavitatii orale
(b)

112.Scopul imobilizärii provizorii:

a) restabilirea DVO
b) restabilirea funcției ATM
c) înlăturarea traumatismului parodontal
d) înlăturarea spațiilor interdentare
e) înlăturarea hiperesteziei dentinare
(c)
 113. Depistarea contactelor premature se efectuazà cu:

a) vizual
b) ajutorul modelelor de diagnostic
c) hartie de articulatie indigo
d) ajutorul ocluziogramei
e) ajutorul prafului de ghips
(c,d)

114. Particularitätile punților dentare în caz de afectiuni ale parodontului:

a) relieful ocluzal se confectioneazà cu cuspizi bine pronunțați

b) relieful ocluzal se confectioneazà plat
c) relieful ocluzal se confectioneazà cu cuspizi slab pronunțată
d) on zonele laterale corpul de punte va fi arcuat
e) în zonele laterale corpul de punte va fi in line dreaptă
(c)

115.Ce forțe acționează asupra fiecărui dinte din arcada dentară, conform teoriei
echilibrului ocluzal elaborată de Godon, pentru a-si păstra poziția:
a) forța declansatà la actul de deglutitie
b) o forță de apofiza al veolară și alta de dintii antagonisti
c) forța declanșată de tonicitatea musculară
d) forța declanșată de muschii periorali
e) forța declanșată de actul de masticatie
(b)

116. Simptomul triunghiului este caracteristic pentrumigrärile dentare:

a) verticale
b) meziale
c) vestibulare
d) orale
e) on jurul axului
(b)
117.Tratamentul migrărilor dentale include următoarele metode:
a) tratamentul ortodontic
b) tratamentul fizioterapeutic
c) tratamentul imediat
d) tratamentul precoce
e) tratamentul tardive
(a)

118.La baza clasificárilor abraziunei dentare Broca si Perier s-a pus:

a) gradul de abraziune
b) forma abraziune
c) forma și gradul abraziune
d) direcția abraziune
e) factorul etiologic
(a)

119. Pentru forma compensată a abraziunii patologice a dintilor dupà Gavrilov este

caracteristic:
 a) spațiul de inocluzie fiziologicã este in limitele normei
b) spațiul de inocluzie fiziologicà este märit
c) spațiul de inocluzie fiziologicà este micsorat
d) DVO este micsoratà
e) DVO este mărită
(a)

120.Spațiul de inocluzie fiziologica in formadecompensatà a abraziunii patologice dupà Gavrilov este:

a) nemodificat
b) micșorat
c) mărit
d) egal cu spațiul minim de vorbire
e) egal cu spațiul maxim de vorbire
(c)

121.Păstrarea DVO în forma compensată a abraziuniipatologice dupà Gavrilov

se datorește:

a) hipertrofiei vacante a apofizelor alveolare

b) funcției de masticatie
c) atrofiei apofizelor alveolare
d) funcției de deglutitie
e) eruptiei continuă a dintilor
(a)

122. Indicați semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba

machetei protezei parțiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilà:

a) gradul de deschidere a gurii este limitat
b) este absența contactului dintre dintii antagonisti restanți
c) simptomul spatulei este negativ
d) actul de deglutitie nu este dereglat
e) probă foneticà este pozitivă
(b)

123.La verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor

parțiale mobilizabile acrilice se va utiliza metoda:
a) directă
b) electronică
c) anatomică
d) anatomo-fiziologică
e) tridimensională
(d)

124. Indicați simptomele exobucale ale edentatiei parțiale întinse:

a) gura semideschisă
b) proeminenta oaselor zigomatice
c) deschiderea gurii în zig-zag
d) prăbușirea buzei superioare
e) prăbușirea obrajilor
(d,e)
 125. Aspectele variate ale bazei osoase ale câmpuluiprotetic in
edentatiile parțiale depind de:
a) stereotipul actului de masticatie
b) activitatea funcțională a mușchilor mobilizatori a mandibulei
c) etiologia edentatiei
d) stare generalà a organismului
e) structura fibromucoasei procesului alveolar
(a,c,d)

126. Indicații materialele siliconice utilizate la amprentarea câmpului

protetic în edentațiile parțiale:
a) Zeta plus
b) Sielast
c) Gelin
d) Xantopren
e) Ortoca

(a,b,d)

127. C.S.Indicați ce forţe acţionează asupra fiecărui dinte din arcada dentară, (conform teoriei echilibrului
ocluzal elaborată de Godon) pentru a-şi păstra poziţia:
a) [ ] forţa declanşată la actul de deglutiţie
b) [x] o forţă de apofiză alveolară şi alta de dinţii antagonişti
c) [ ] forţa declanşată de tonicitatea musculară
d) [ ] forţa declanşată de muşchii periorali
e) [ ] forţa declanşată de actul de masticaţie

128. C.S. Simptomul triunghiului este caracteristic pentru migrările dentare:

a) [ ] verticale
b) [x] meziale
c) [ ] vestibulare
d) [ ] orale
e) [ ] în jurul axului

129. C.S.Determinați care tratament este indicat pentru migrările dentare verticale:
a) [x] tratamentul ortodontic
b) [ ] tratamentul fizioterapeutic
c) [ ] tratamentul imediat
d) [ ] tratamentul precoce
e) [ ] tratamentul tardiv

130. C.S.Indicați scopul intervenţiilor ortopedo-protetice în caz de artroză a ATM:

a) [ ] lichidarea diastemelor fiziologice
b) [ ] lichidarea tremelor fiziologice
c) [x] lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea componentelor ATM
d) [ ] lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea căilor respiratoare
e) [ ] normalizarea respiraţiei nasale

131. C.S.Caracterul durerilor musculare în diagnosticul diferenţiat dintre artroze şi sindromul disfuncţional
ocluzio-articular a ATM se depistează prin:
a) [ ] inspecţia exobucală
b) [ ] inspecţia intraorală
c) [x] blocada ramurilor motorice ale n. Trigheminus
d) [ ] sondarea ATM
e) [ ] percuţia ATM
132. C.S.Spaţiul de inocluzie fiziologică în forma decompensată a abraziunei patologice după E. Gavrilov este:

a) [ ] nemodificat
b) [ ] micşorat
c) [x] mărit
d) [ ] egal cu spaţiul minim de vorbire
e) [ ] egal cu spaţiul maxim de vorbire

133. C.S.Păstrarea DVO în forma compensată a abraziunii patologice după E. Gavrilov se datorează:
a) [x] hipertrofiei vacante a apofizelor alveolare
b) [ ] funcţiei de masticaţie
c) [ ] atrofiei apofizelor alveolare
d) [ ] funcţiei de deglutiţie
e) [ ] erupţiei continuă a dinţilor

134. C.S.În caz de abraziune patologică a dinţilor, forma generalizată compensată, pacientul va avea sau nu,
acuze la dereglări funcţionale ale ATM – ului:
a) [ ] dureri
b) [ ] cracmente
c) [ ] salt articular
d) [ ] crepitaţii
e) [x] nu avea acuze

135. C.S.Ocluzia traumatică secundară se produce din cauza că:

a) [ ] s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică deoarece microprotezele majorează DVO
b) [x] nu s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică, însă este slăbit parodontul dinţilor respectivi
c) [ ] asupra parodontului sănătos acţionează forţele orizontale nocive produse de relieful ocluzal al
microprotezelor
d) [ ] asupra parodontului sănătos acţionează forţe cu o intensitate majoră ce reesă de la microproteze
e) [ ] nu se respectă igiena cavităţii orale

136. C.S.Scopul imobilizării provizorii este:

a) [ ] restabilirea DVO
b) [ ] restabilirea funcţiei ATM
c) [x] înlăturarea traumatismului parodontal
d) [ ] înlăturarea spaţiilor interdentare
e) [ ] înlăturarea hiperesteziei dentinare

137. C.S. Depistarea contactelor premature se efectuează:

a) [ ] cu ajutorul modelelor de diagnostic
b) [ ] cu hîrtie de articulaţie indigo
c) [x] cu ajutorul ocluziogramei
d) [ ] cu ajutorul prafului de ghips
e) [ ] cu ajutorul maselor alginate amprentare
138. C.S. Selectați care din particularităţi se referă punţile dentare în caz de afecţiuni ale parodontului:
a) [ ] relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi bine pronunţaţi
b) [ ] relieful ocluzal se confecţionează plat
c) [x] relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi slab pronunţaţi
d) [ ] în zonele laterale corpul de punte va fi arcuat
e) [ ] în zonele laterale corpul de punte va fi în linie dreaptă

139 C.M. După Broca se deosebesc următoarele varietăţi de abraziune dentară:

a) [x] numai în smalţ
b) [x] apariția insuliţelor de dentină
c) [ ] abraziuni pînă la limita smalţ-dentină
d) [x] relief ocluzal desfiinţat
e) [x] abraziune în limitele ecuatorului şi mai mult

140. C.M. Conform clasificării propuse de Perier, abraziunea dentară de gradul 3 se caracterizează prin:
a) [ ] apariţia insuliţelor de dentină fără comunicare între ele
b) [x] apariţia insuliţelor de dentină cu comunicare între ele
c) [x] dezgolirea dentinei pe întreaga suprafaţă ocluzală
d) [ ] deschiderea camerei pulpare
e) [ ] abraziune în limitele smalţului

141. C.M. Abraziunea "ad palatum", după Barandun, se caracterizează prin:

a) [x] suprafaţa ocluzală a molarilor are o înclinare inversă curbei ocluzale transversale
b) [ ] apariția în toate tipurile de ocluzie
c) [x] apariția în ocluzie adîncă
d) [ ] abrazierea orizontală a suprafeței ocluzale a molarilor şi premolarilor
e) [ ] abrazierea spre distal a suprafaţei ocluzale a molarilor şi premolarilor
142. C.M. Pentru abraziunea fiziologică a dinţilor sunt caracteristice abraziunile:
a) [x] în limitele smalţului
b) [x] cu prezenţa insuliţelor de dentină
c) [ ] cu dezgolirea totală a dentinei
d) [ ] cuspizilor în totalitatea şi desfiinţarea reliefului ocluzal
e) [ ] perforarea cavității dintelui
143. C.M. Conform clasificării propuse de E. Gavrilov, abraziunea patologică a dinţilor poate fi clasificată ca:

a) [ ] mixtă
b) [x] compensată
c) [x] decompensată
d) [ ] iniţială
e) [ ] avansată

144. C.M. Conform clasificării propuse de A. Şcerbakov, factorii etiologici a abraziunii patologice a dinţilor
pot fi:
a) [x] insuficienţa funcţională a ţesuturilor dure
b) [ ] insuficienţa funcţională a pulpei
c) [x] suprasolicitarea funcţională a dinţilor
d) [ ] suprasolicitarea funcţională a ATM-ului
e) [ ] acţiunea razelor de tip UV

145. C.M. Datorită abraziunii patologice a dinţilor se pot produce modificările:

a) [x] în pulpa dentară
b) [x] în parodont
c) [ ] în muşchii limbii
d) [ ] în planşeul bucal
e) [x] în ATM

146. C.M. Indicați simptomele abraziunii patologice a dinţilor:

a) [ ] modificări gustative
b) [x] modificări morfologice coronare
c) [ ] modificări de poziţia limbii
d) [x] dureri provocate de agenţi termici
e) [ ] dureri la respiraţia orală

147. C.M. Complicaţiile parodontale produse de abraziunea patologică a dinţilor se manifestă prin:
a) [x] apariţia hipercimentozei
b) [ ] apariţia semnelor de înfundare a dintelui
c) [x] lărgirea spaţiului periodontal cu mobilitatea dentară
d) [ ] lărgirea spaţiului periodontal cu păstrarea stabilităţii dintelui
e) [ ] migrarea dinţilor spre distal

148. C.M. Precizați simptomele sindromului Costen:

a) [x] cefalii
b) [ ] luxaţii articulare unilaterale
c) [x] cracmente articulare
d) [x] dureri articulare
e) [ ] dureri la deglutiţie

149. C.M. Indicați tipurile ocluziei traumatice:

a) [x] primară
b) [x] secundară
c) [x] mixtă
d) [ ] oblică
e) [ ] tangenţială

150. C.M. Indicați în ce cazuri se produce ocluzia traumatică primară:

a) [x] parodontul este sănătos
b) [ ] parodontul este afectat
c) [x] parodontul este suprasolicitat de microproteze
d) [ ] parodontul nu este suprasolicitat
e) [ ] microprotezele sînt în infraocluzie

151. C.M. Indicați în care cazuri se produce ocluzia traumatică secundară:

a) [x] parodontul este afectat
b) [ ] parodontul este sănătos
c) [x] microprotezele şi punţile dentare majorează DVO-ul
d) [ ] microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie
e) [ ] microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO-ul, însă au un relief ocluzal exagerat
152. C.M. Sarcinile tratamentului ortopedo-protetic a afecţiunilor parodontului sînt:
a) [x] echilibrarea ocluzală
b) [ ] restabilirea integrităţii sistemului dentar la prezenţa spaţiilor interdentare
c) [ ] lichidarea proceselor inflamatorii
d) [ х ] restabilirea morfo-funcţională a arcadelor dentare la prezenţa breşelor
e) [ ] restabilirea ţesutului osos alveolar

153. C.M. Indicați cerințele față de utilizarea șinei stomatologice:

a) [x] să asigure imobilizarea dinţilor în toate direcţiile
b) [ ] să asigure imobilizarea dinţilor numai în cea mai importantă direcţie - transversală
c) [x] să nu afecteze parodontul marginal
d) [ ] să nu fie mobilizabilă
e) [x] să nu ducă la blocajul mişcărilor mandibulare

154. C.M. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Jankelson prevede:
a) [x] în prima şedinţă - şlefuirea contactelor de cl. I
b) [ ] în prima şedinţă - şlefuirea contactelor de cl. I şi cl. II
c) [x] în a doua şedinţă - şlefuirea contactelor de cl. II
d) [x] în a treia şedinţă - şlefuirea contactelor de cl.III
e) [ ] consecutivitatea șlefuirii nu va avea importanţă

155. C.M. Precizați scopul șlefuirii selective a contactelor premature:

a) [x] păstrarea contactelor dento-dentare după şlefuire
b) [ ] lichidarea totală a contactelor dento-dentare
c) [x] lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de propulsie
d) [x] lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de lateralitate
e) [ ] micşorarea DVO-ului

156. C.M. Precizați indicațiile la tehnica şlefuirii selective:

a) [x] utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni mici
b) [ ] utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni medii şi mari
c) [ ] utilizarea abrazivelor cu granulaţii mari, deoarece şlefuiesc mai bine şi mai rapid
d) [x] suprafeţele şlefuite trebuie bine lustruite
e) [ ] nu este obligatoriu de a lustrui suprafeţele şlefuite

157. C.M. Fenomenul Cristensen, folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în edentaţia totală, se
 utilizează la crearea:
a) [ ] formei corecte a arcadelor dentare
b) [ ] curburii vestibulare a arcadelor dentare
c) [ ] contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
d) [x] curburilor ocluzale sagitale Spee
e) [x] curburilor ocluzale transversale Monson-Willson

158. C.S.La baza clasificărilor abraziunei dentare, Broca şi Perier a pus:

a) [x] gradul de abraziune
b) [ ] forma abraziunei
c) [ ] forma şi gradul abraziunei
d) [ ] direcţia abraziunei
e) [ ] factorul etiologic

159. C.M. Migrarea dinţilor lipsiţi de antagonişti în plan vertical poate fi:
a) [x] împreună cu apofiza alveolară
b) [x] fără modificarea apofizei alveolare
c) [ ] cu dereglări respiratorii
d) [ ] cu dereglări gustative
e) [ ] cu dereglări de deglutiţie

160. C.M. E. Gavrilov clasifică migrările dentare ca:

a) [x] migrări verticale ale dinţilor superiori sau inferiori
b) [x] migrări verticale reciproce ale dinţilor superiori şi inferiori
c) [ ] migrări voluntare
d) [ ] migrări asociate
e) [ ] migrări echilibrate

161. C.M. Precizați migrările dentare meziale:

a) [x] corpusculare
b) [x] cu înclinare
c) [ ] centrice
d) [ ] excentrice
e) [ ] superficiale

162. C.M. Tratamentul protetic la prezenţa migrărilor dentare orizontale cu înclinările axelor dinţilor limitrofi
breşei de 45 grade se efectuează cu punţi dentare:
a) [ ] din două bucăţi
b) [ ] dintr-o bucată
c) [x] excepţionale cu croşetul Askers
d) [x] excepţionale cu sistem telescopic
e) [ ] punţile dentare sînt contraindicate

163. C.M. Indicați factorii etiologici a maladiilor ATM:

a) [ ] ocluzie biprognată
b) [x] abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma decompensată
c) [ ] abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma compensată
d) [x] traumă mandibulară prin cădere
e) [x] bruxizm nocturn

164. C.M. Indicați factorii etiologici a maladiilor ATM:

a) [ ] ocluzie biprognată
b) [x] abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma decompensată
c) [ ] abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma compensată
d) [x] traumă mandibulară prin cădere
e) [x] bruxizm nocturn

165. C.M. Indicaţi formele clinice ale afecţiunilor ATM-ului după H. Kalamkarov, I. Petrosov:
a) [x] artrite
b) [ ] osteolizise
c) [ ] osteoscleroză
d) [x] artroze
e) [x] forme mixte

166. C.M. Diagnosticul diferenţiat dintre artrit şi artroza ATM se stabileşte în baza semnelor radiologice
caracteristice cu manifestările:
a) [ ] în caz de artrită fisura articulară - este uniform îngustată
b) [x] în caz de artroză condilul articular - este deformat
c) [ ] în caz de artrită tuberculul articular - este absent
d) [x] în caz de artroză toate componentele sînt prezente
e) [ ] fisura articulară este mărită
167. C.M. Pentru forma clinică activă a sindromului disfuncţional ocluzio-articular a ATM-ului condiţionat
de absenţa dinţilor laterali sînt caracteristice:
a) [ ] absenţa acuzelor din partea ATM-ului
b) [x] prezenţa cracmentelor în ATM
c) [x] prezenţa crepetaţiilor în ATM
d) [x] oboseala musculară
e) [ ] dereglări de fonaţie

168. C.M. Selectați din aparatele propuse, cele destinate pentru limitarea deschiderii gurii la tratamentul
luxaţiilor mandibulare obişnuite:
a) [x] aparatul Petrosov
b) [ ] aparatul Schvarz
c) [x] aparatul Hodorovici-Burgonski
d) [ ] aparatul Karghaus
e) [ ] aparatul Haupl

169. C.M. Indicați instrumentele care determină valorile microcurenţilor între piesele protetice şi
fibromucoasă:
a) [ ] PH-metrul
b) [x] Microamnermetrul
c) [ ] Gnatodinamometrul
d) [x] Microvoltmetrul
e) [ ] Parodontometrul

170. C.M. După E. Gavrilov stomatita traumatică condiţionată de protezele dentare mobilizabile se
caracterizează prin:
a) [ ] prezența focarilor de inflamaţie
b) [x] prezența decubitusului
c) [x] absenţa proceselor inflamatorii
d) [ ] dereglări de ocluzie
e) [ ] dureri în ATM

Teste.
171. C M In câte direcții ale spațiului se dezvoltă neproporțional aparatul dento-maxilar:
a. transversal
b. sagital
c. vertical
d. oblic
e. proporțional
corect a. b. c.
172. C M Curba Spee răspunde de:
a. poziția dinților frontali în planul sagital
b. dinților laterali față de planul de ocluzie
c. poziția dinților în planul transversal
d. poziția dinților în arcada superioară
e. dimensiunea verticală de ocluzie.
Corect a. b. e.
173. C S De la care dinte se începe dezvoltarea curbei Spee.
a. al doilea molar inferior
b. primul molar inferior
c . incisivul central inferior
d. caninul inferior
e. primul premolar inferior
Corect b.
174. C S De la care dinte se formează planul de ocluzie.
a. al doilea molar inferior
b. primul molar inferior
c . incisivul central inferior
d. caninul inferior
e. primul premolar inferior
Corect a.
175. C S În ce an Godon a elaborat conceptul echilibrului ocluzal:
a. 1907
b. 2010
c. 1899
d. 1905
e. 1902
Corect d.
176. Experimentele lui Popov ce reprezintă migrările dentare au fost efectuate pe:
a. câni
b. iepuri
c. șobolani
d. pisici
e. cobai
Corect e.

177. C M Cauzele migrărilor dentare sunt:

a. Leziunile odontale coronare întinse;
b.Refacerea corectă în supra- sau subocluzie a suprafețelor ocluzale;
c. Tonusul muscular
d. Starea mucoasei cavității bucale;
e. Edentațiile parțiale;
Corect a. b. c. e.
178. C M Factorii locali ce cauzează apariția migrărilor dentare sunt:
a. Leziunile odontale coronare;
b. Leziuni radiculare
 c. Edentațiile parțiale
d. Abraziunile excesive
e. Abraziunile neexcesive
Corect a. c. d.
179. C S Fenomenul Christensen lateral se refera la:
a. Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea de protruzie
b. Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea de lateralitate
c. Dezocluzia dintilor frontali in miscarea de lateralitate
d. Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in miscarea de lateralitate
e. Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in miscarea de propulsie
Corect D.
180. C M Conform clasificarii miscarilor mandibulei dupa amplitudinea, aceastea pot fi:
a. Sagitale
b. Transversale
c. Verticale
d. Limita (extremele)
e. Funcționale
Corect D. E.
181. C M Factorii generali ce cauzează apariția migrărilor dentare sunt:
a. Migrări apărute în urma obiceiurilor vicioase, parafuncțiilor musculare;
b. Dereglări atipice
c. Dereglări ale metabolismului;
d. Dereglări endocrine;
e. Dereglări ale sistemului cardiovascular, nervos etc.
Corect a. c. d. e.
182. C M În ce grupe M. Cojocaru împarte migrările dentare în plan vertical:
a. Migrări dento-alveolare fără recesiuni parodontale;
b. Migrări dento-alveolare cu recesiuni parodontale;
c. Migrări dento-alveolare cu recesiuni parodontale și micșorarea spațiului interalveolar.
d. Migrări dento-alveolare laterale verticale
e. Migrări dento-alveolare frontale sagitale
Corect a.b.c.

183. C M După raportul suprafeței ocluzale a dintelui migrat cu nivelul planului de ocluzie, migrările dentare
pot fi grupate până la:
a. Pînă la 2,5 mm;
b. De la 2,6 pînă la 5,0 mm;
c. De la 5,1 pînă la 10,0 mm;
d. Mai mult de 15 mm
 e. Mai mult de 10 mm
Corect a. b. c. e.
184. C M Simptomele clinice ale migrărilor dentare depind de:
a. numărul dinților ;
b.durata perioadei de timp de după extracție;
c. Vîrsta pacientului;
d. Starea țesuturilor parodontului;
e. Tipul de ocluzie etc.
Corect b. c. d. e.
185. C M La examenul clinic al migrărilor dentare o deosebită atenție trebuie de acordat:
a. mușchilor mobilizatori și orofaciali
b. pozițiilor fundamentale ale mandibulei
c. crestelor alveolare
d. arcadelor dentare și ocluziei
e. respirației
Corect a. b. d.

Test control
la tema: Tratamentul ortopedic al afecţiunilor parodonţiului
pentru studenţii anului 5 semestrul 9

186.Ocluzia traumatică primară se produce cînd:

A – parodontul este sănătos
B – parodontul este afectat
C – parodontul este suprasolicitat de microproteze
D – parodontul nu este suprasolicitat
E – microprotezele sînt în infraocluzie
Răspuns AC
187. Şcoala naţională de stomatologie consideră că ocluzia traumatică este:
A – un sindrom disfuncţional care prin solicitări nefiziologice generează lezări paradontale
B – un simptom al afecţiunilor parodontului caracterizat prin suprasolicitare funcţională
C – un sindrom care prin solicitări nefiziologice generează leziuni pulpare
D – un simptom al afecţiunilor parodontului generat de nerespectarea igienii orale
E – un simptom fiziologic
Răspuns A
188. Cea mai favorabilă varietate de imobilizare a dinţilor frontali este:
A – verticală
B – orizontală
C – fronto-sagitală
D – transversală
E – frontală
Răspuns C
189. Tratamentul ortodontic al afecţiunilor parodonţiului este indicat:
A – la lichidarea tremelor şi diastemelor apărute datorită migrării dinţilor
B – în forme incipeinte ale patologiei
C – nu are importanţă forma patologiei
D – corectarea ocluziei „cap la cap”
E – numai în ocluzia ortognatică
Răspuns AB
190. Protezele dentare imediate fixe pot fi confecţionate:
 A – într-o singură şedinţă din acrilate autopolimerizabile direct în cavitatea bucală
B – într-o singură şedinţă din acrilate termopolimerizabile direct în cavitatea bucală
C – prin tehnica de laborator
D – într-o singură şedinţă din aliajele metalelor inobile
E – direct în cavitatea bucală nu se confecţionează
Răspuns AC
191. Protezele dentare imediate fixe sînt indicate:
A – în zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi
B – în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi
C – în zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 2 - 3 dinţi
D – în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 1- 2 dinţi
E – nu sînt indicate
Răspuns D

192. La tratamentul maladiilor parodontului, complicate cu breşe intercalate ale arcadelor dentare, punţile
dentare vor avea următoarele particularităţi:
A – elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş sînt obişnuite
B – elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş au un ecuator bine exprimat, în relief
ocluzal conform vîrstei şi marginea nu pătrunde în punga dento-parodontală
C – elementele de angrenare prezentate de coroane de înveliş au un ecuator obişnuit, un relief ocluzal
bine exprimat şi pătrund în punga dento-parodontală cu
0,2 – 0,3 mm
D – corpul de punte are o formă aptă de autocurăţire
E – corpul de punte are o formă de autocurăţire dificilă
Răspuns BD
193. Şinele mobile tip Elbrecht imobilizează totalitatea dinţilor din arcada dentară:
A – în plan orizontal şi parţial vertical
B – numai în plan orizontal
C – numai în plan vertical
D – prin intermediul arcurilor vestibulo-orale
E – prin intermediul pintenilor ocluzali şi a gheruţelor incisivale
Răspuns ADE
194. Şlefuirea selectivă este indicată:
A – în ocluzia traumatică primară la orice stadie
B – în ocluzia traumatică primară nu este indicată
C – în ocluzia traumatică secundară după lichidarea proceselor inflamatorii
D – în ocluzia traumatică secundară la orice stadie
E – în ocluzia traumatică mixtă concomitent cu tratamentul antiinflamator
Răspuns ACE
195. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Burlui prevede:
A – în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în plan vertical şi vestibulo-oral
B – în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în ocluzia dinamică
C – în a doua şedinţă - şlefuirea în ocluzia dinamică la mişcările mandibulei din poziția de RC în PIM
D – în a treia şedinţă - şlefuirea contactelor premature în mişcările mandibulei de lateralitate
E – în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în mişcările antero-posterioare ale mandibulei
Răspuns ACD
196. Şinele utilizate la imobilizarea dinţilor mobili pot fi:
A – provizorii
B – fixe
C – unidentare
D – permanente
E – funcţinale
Răspuns ABD
197. Din factorii direcţi ce generează producerea ocluziei traumatice primare după Karoly şi Peter fac parte:
A – parafuncţiile musculare
B – pierderea stopurilor ocluzale datorită abraziunii dinţilor
C – patologii endocrine
 D – nu se respectă igiena cavităţii orale
E – edentaţii parțiale extinse
Răspuns ABE
198. Ocluzia traumatică poate fi:
A – primară
B – secundară
C – terțiară
D – mixtă
E – tangenţială
Răspuns ABD
199. Ca factori locali în etiologia afecţiunilor parodonţiului pot fi:
A – trauma festonului gingival de microproteze
B – alcoolismul
C – trauma festonului gingival de croşetele protezelor mobilizabile
D – nerespectarea regimului alimentar
E – ocluzia traumatică
Răspuns ACE
200. Orice şină trebuie să corespundă cerinţelor:
A – să prezinte o fixare bună
B – gradul de fixare nu are importanţă
C – să nu împedice realizarea tratamentului conservativ local
D – să fie igienică
E – să fie elastică
Răspuns ACD
201. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Schuyler prevede:
A – şlefuirea contactelor premature în poziţia de RC
B – şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei în plan vertical
C – şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei de retruzie
D – şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei de lateralitate
E – şlefuirea contactelor premature depistate pe modelele de diagnostic
Răspuns AD
202. Obiectivele şlefuirii selective:
A – reducerea înălțimii cuspizilor dinților laterali
B – evitarea transformării suprafeţelor ocluzale în suprafeţe plane
C – micşorarea DVO
D – menţinerea DVO
E – lichidarea contactelor dintre dinții vecini
Răspuns BD
203. Şinele mobile permanente prezintă următoarele avantaje:
A – imobilizează dinţii în toate direcţiile
B – imobilizează dinţii numai în plan vertical
C – imobilizează dinţii parțial în toate direcţiile
D – uşor se supun recondiționării și reparaţiei
E – sunt elastice
Răspuns CD
204. Particularităţile punţilor dentare în caz de afecţiuni ale parodontului:
A – relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi bine pronunţaţi
B – relieful ocluzal se confecţionează plat
C – relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi slab pronunţaţi
D – în zonele laterale corpul de punte va fi arcuat
E – în zonele laterale corpul de punte va fi în linie dreaptă
Răspuns CE
205. Protezele parţiale mobilizabile cu placă acrilică imediate pot fi confecţionate conform următoarelor
tehnologii:
A – iniţial se amprentează, se realizează modelul şi se secţionează dinţii ce vor fi supuşi extracţiei răzuind
ghipsul de pe apofiza alveolară cu 2-3 mm, apoi se confecţionează proteza şi se aplică imediat după
extracţia dinţilor
 B – iniţial se secţionează dinţii ce vor fi supuşi extracţiei la nivelul coletului, se
amprentează, se realizează modelul, apoi se finisează proteza şi se aplică imediat
după extracţia dinţilor
C – iniţial se extrag dinţii, apoi se amprentează la a 3-a zi şi se realizează proteza
D – iniţial se extrag dinţii, imediat se amprentează, apoi se realizează proteza
E – iniţial se amprentează, se realizează modelul şi se secţionează dinţii ce vor fi supuşi extracţiei la
nivelul coletului, apoi se confecţionează proteza şi se aplică imediat după extracţia dinţilor
Răspuns AE
206. Ocluzia traumatică secundară se produce din cauza că:
A – s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică deoarece microprotezele majorează DVO
B – nu s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică, însă este slăbit parodontul dinţilor respectivi
C – asupra parodontului sănătos acţionează forţele orizontale nocive produse de relieful ocluzal al
microprotezelor
D – asupra parodontului sănătos acţionează forţe cu o intensitate majoră ce reesă de la microproteze
E – nu se respectă igiena cavităţii orale
Răspuns BE
207. Scopul imobilizării provizorii:
A – restabilirea DVO
B – restabilirea funcţiei ATM
C – înlăturarea traumatismului parodontal
D – înlăturarea spaţiilor interdentare
E – înlăturarea hiperesteziei dentinare
Răspuns C
208. Orice şină trebuie să corespundă cerinţelor:
A – să asigure imobilizarea dinţilor în toate direcţiile
B – să asigure imobilizarea dinţilor numai în cea mai importantă direcţie - transversală
C – să nu afecteze parodontul marginal
D – să nu fie mobilizabilă
E – să nu ducă la blocajul mişcărilor mandibulare
Răspuns ACE
209. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Jankelson prevede:
A – în prima şedinţă se realizează şlefuirea contactelor de cl.I şi cl. II
B – în prima şedinţă se realizează şlefuirea contactelor de cl.I
C – în a doua şedinţă se realizează şlefuirea contactelor de cl. II şi verificarea
contactelor de cl. I
D – în a treia şedinţă se realizează şlefuirea contactelor de cl. III
E – în a patra şedinţă se realizează verificarea contactelor din toate clasele
Răspuns BCDE
210. Tehnica şlefuirii selective prevede:
A – utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni mici
B – utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni medii şi mari
C – utilizarea abrazivelor cu granulaţii mari, deoarece şlefuiesc mai bine şi mai rapid
D – suprafeţele şlefuite sunt bine lustruite
E – nu este obligatoriu de a lustrui suprafeţele şlefuite
Răspuns AD
211. Imobilizarea dinţilor mobili corect concepută trebuie să cuprindă într-un bloc rigid:
A – dinţii dintr-o grupă funcţională
B – dinţii din 2 grupe funcţionale
C – dinţii din 3 grupe funcţionale
D – dinţii afectaţi de gradul 3
E – dinţii ce pot deveni mobili
Răspuns BC
212. Particularităţile punţilor dentare în caz de afecţiuni ale parodontului:
A – numărul dinţilor stâlpi va fi obişnuit
B – numărul dinţilor stâlpi va fi mărit
C – numărul dinţilor stâlpi va fi micşorat
D – suprafaţa ocluzală a corpului de punte va fi redusă
E – suprafaţa corpului de punte va fi obişnuită
 Răspuns BD
213. Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate pot fi confecţionate conform următoarelor tehnologii:
A – iniţial dinţii se extrag, apoi imediat se amprentează şi pe parcursul a 2- 3 zile se confeţionează proteza
B – iniţial se ampretează, în laborator se confecţionează baza protezei din acrilat, apoi se adaptează la
cîmpul protetic, se amprentează, apoi pe model se secţionează dinţii ce se vor extrage şi se finisează
proteza
C – iniţial se confecţionează lingura individuală din ceară, se extrag dinţii mobili de gr III, apoi se
amprentează şi în laborator se finisează proteza
D – iniţial se amprentează, apoi se extrag dinţii şi peste 2 – 3 zile se aplică proteza confecţionată în
laborator
E – proteza parţial mobilizabilă se confecţionează peste 3-4 zile după extracţia dinţilor
Răspuns B
214. Ligamentele alveolo-dentare ale periodonţiului îndeplinesc următoarele funcţii:
A – de fixare a dintelui în alveolă
B – de amortizare a forţelor funcţionale
C – de menţinere şi păstrare a curbelor ocluzale
D – transformă forţele de presiune în forţe de tracţiune
E – menţinerea DVO
Răspuns ABD
215. Ocluzia traumatică secundară se produce cînd:
A – parodontul este afectat
B – parodontul este sănătos
C – microprotezele şi punţile dentare majorează DVO
D – microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie
E – microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO, însă nu prezintă relief ocluzal
Răspuns A
216. Conform clasificării Jankelson deosebim următoarele tipuri de contacte premature:
A – contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
B – contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor linguali a premolarilor şi molarilor inferiori
C – contacte pe versantele linguale ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
D – contacte pe suprafeţele palatinale a frontalilor superiori
E – contacte pe marginile incisivale a frontalilor inferiori
Răspuns ABC
217. Scopul imobilizării dinţilor la tratamentul afecţiunilor parodonţiului:
A – distribuirea proporţională a forţelor funcţionale
B – obţinerea unui complex rigid capabil să se opună forţelor transversale şi oblice
C – obţinerea unui complex elastic capabil să amortizeze forţele transversale şi oblice
D – dispovărarea dinţilor suprasolicitaţi
E – restabilirea ţesutului osos lezat
Răspuns ABD
218. Varietăţile de imoblizare a dinţilor mobili:
A – frontală
B – fronto-sagitală
C – diagonală
D – punctiformă
E – în spațiu
Răspuns AB
219. Avantajele protezelor parţiale mobilizabile imediate utilizate la tratamentul complex al maladiilor
parodontului:
A – evită suprasolicitarea dinţilor restanţi
B – nu evită suprasolicitarea dinţilor restanţi
C – evită micşorarea DVO
D – nu evită micşorarea DVO
E – menţin stabilitatea relațiilor intermaxilare
Răspuns ACE
220. Măsurile ortodontice în caz de afecţiuni ale parodonţiului la vârstnici:
A – se efectuază cu atenţie în fazele iniţiale ale afecţiunii
B – se efectuază cu deosebită atenţie în orice fază a afecţiunii
 C – prevăd utilizarea forţelor ce nu suprasolicită funcţional parodonţiul
D – prevăd utilizarea forţelor care suprasolicită funcţional parodonţiul pentru obţinerea efectului pozitiv
E – prevăd intervenţii chirurgicale
Răspuns AC
221. Depistarea contactelor premature se efectuază:
A – vizual
B – cu ajutorul modelelor de diagnostic
C – prin marcarea cu hârtie de articulaţie
D – cu ajutorul ocluziogramei
E – ajutorul prafului de ghips
Răspuns CD
222. Sarcinile tratamentului ortopedo-protetic a afecţiunilor parodonţiului:
A – echilibrarea ocluzală
B – restabilirea integrităţii sistemului dentar la prezenţa spaţiilor interdentare
C – lichidarea proceselor inflamatorii
D – restabilirea morfo-funcţională a arcadelor dentare la prezenţa breşelor
E – restabilirea ţesutului osos alveolar
Răspuns ABD
223. Din simptomele clinice ale parodontitelor fac parte:
A – abraziunea dinţilor de gradul 1 – 2
B – mobilitatea patologică a dinţilor
C – dureri nocturne
D – migrarea dinţilor
E – dereglări gustative
Răspuns BD
224. Ocluzia traumatică primară se produce cînd:
A – parodontul este afectat
B – parodontul este sănătos
C – microprotezele, punţile dentare majorează DVO
D – microprotezele, punţile dentare sunt în infraocluzie
E – microprotezele, punţile dentare asigură o DVO normală
Răspuns BC
225. Noţiunea de parodonţiu include următoarele formaţiuni anatomice:
A – coroana dintelui
B – gingia
C – ţesutul osos alveolar
D – periodonţiul
E – cimentul radicular
Răspuns BCDE

Teste de control la tema: Determinarea și înregistrarea relațiilor intermaxilare

226. Relaţiile mandibulo-craniene pot fi:

F. primare
G. secundare
H. cu contact dento-dentar
I. centrice

excentrice
Răspuns CDE

227.Din multitudinea relaţiilor mandibulo-craniene, fundamentale sunt:

 poziția de postură mandibulară
poziția de relaţie excentrică
F. poziția de relaţie centrică
G. poziția de de protruzie maximă
H. poziția de intercuspidare maximă
Răspuns ACE
228. Pentru relaţiile mandibulo-craniene sunt juste următoarele afirmaţii.

A. sunt dependente de ocluzia dentară

B. sunt independente de ocluzia dentară
C. sunt dependente de tipul de ocluzie
D. sunt constante de-a lungul vieţii
E. sunt relaţii dintre oasele maxilare
Răspuns BDE

229. Relaţiile intermaxilare sunt caracterizate prin:

A. dependenţa de ocluzia dentară
B. dependenţa de capsula şi ligamentele ATM
C. dependenţa de tipul raportului de ocluzie
D. raportul dintre componentele articulației temporo-mandibulare
E. starea funcțională a țesuturilor parodonțiului
Răspuns ABD

230. Noţiunea de relaţie centrică poate fi definită ca:

A. poziţia cea mai înaltă, cea mai anterioară, care favorizează mișcarea de rotație pură a condililor
articulari, din care mandibula se poate deplasa în toate mişcările sale.
B. poziţia funcţională de protruzie neforţată, mandibula realizand în aşa fel un raport echilibrat cu
baza craniului
C. poziţia mandibulară obţinută prin contracţia neechilibrată a muşchilor mobilizatori, care determină
necorespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene.
D. poziţia neforţată, anterioară a condililor articulari plasaţi la baza pantei posterioare a tuberculului
articular, din care mandibula se poate deplasa în mişcările de masticaţie.
E. o poziţie fiziologică, un mecanizm biologic de apărare, deoarece are loc relaxarea capsulei
articulaţiei şi a paradonţiului.
Răspuns A

231. Relaţia centrică este un raport osos, mandibulo-cranian, determinat de:

A. contracţia muşchilor propulsori al mandibulei
B. contracţia muşchilor coborâtori ai mandibulei
C. ligamentele ATM
D. ocluzia dentară
E. contracţia bilaterală, maximală a muşchilor ridicători ai mandibulei
Răspuns CE
232. Relaţia centrică fiind determinată de contracţia bilaterală, maximală a muschilor ridicători este caracterizată
prin:
 A. planul medial al mandibulei nu corespunde cu planul medial al craniului
B. raport echilibrat al mandibulei faţă de baza craniului în plan transversal, vertical şi sagital
C. dimensiunea verticală la nivelul treimei inferioare a feţei este mai mare ca dimensiunea verticală a
poziţiei de postură
D. condilii articulari ai mandibulei sunt plasaţi în zona anterioară a fosei articulare
E. raport echilibrat al mandibulei în plan transversal şi neechilibrat în plan sagital
Răspuns B
233. Pertru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică sunt utilizate următoarele
repere clinice:
A. linia mediană a mandibulei corespunde cu planul mediosagital al feţii.
B. între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, mai mare în medie cu 2-3
mm ca cea a etajului mijlociu.
C. între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea a
etajului mijlociu.
D. între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, egală cu dimensiunea
verticală a poziţiei de postură.
E. linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii.
Răspuns AC

234.Reperul clinic muscular la determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică este reprezentat prin:
A. muşchii coborâtori ai mandibulei sunt contractaţi maximal simetric.
B. muşchii ridicători ai mandibulei sunt contractaţi maximal simetric.
C. muşchii ridicători şi coborâtori ai mandibulei sunt într-un echilibru tonic antigravitaţional.
D. muşchii pterigoidieni laterali sunt contractaţi maximal, simetric.
E. muşchii ridicători ai mandibulei sunt în stare de repaos fiziologic relativ.
Răspuns B
235.Reperul articular pentru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică este reprezentat prin:
A. condilii articulari mandibulari sunt plasaţi asimetric în fosele articulare
B. condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în fosele articulare în poziţia cea mai înaltă, cea mai
anterioară, în care ei pot realiza o mișcare de rotație pură
C. condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare
D. condilii articulari sunt situaţi anterior la baza pantei posterioare a tuberculului articular
E. poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare
Răspuns B
236.Pentru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică este folosit reperul dentar, care se
caracterizează prin:
A. contacte dento-dentare maximal posibil, ca număr, între arcada dentară superioară şi inferioară.
B. contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap”.
C. contacte dento-dentare multiple, însă nu maxime ca număr, stabile, preponderent în zonele laterale.
D. contacte dento-dentare unilaterale dreapta sau stânga.
E. între arcadele dentare se realizează un spaţiu interocluzal liber cu o valoare individuală.
Răspuns AC
237.Termenul “axa balama terminală”, propus de către Mc Collum în anul 1921, reprezintă:
A. linia care uneşte tragusul şi aripa nasului
B. linia imaginară care uneşte suprafeţele distale proximale ale ultimilor molari
C. linia care uneşte punctul cel mai inferior al marginei inferioare a orbitei şi punctul cel mai superior al
ductului auditiv extern
D. linia imaginară, care trece prin centrul condililor mandibulei, când aceştia realizează o mişcare de
rotaţie pură, iar punctul interincisiv se deplasează în plan vertical pe o distanţă de maxim 20 mm
E. linia imaginară care uneşte punctele gnation şi gonion
Răspuns D
238.Point centric-ul reprezintă:
 A. contactul dintre cuspidul medio-vestibular al prmului molar superior şi fisura dintre cuspidul medial
vestibular şi centro vestibular al primului molar inferior
B. contactul “cap la cap” dintre dinţii frontali superiori şi inferiori la mişcarea de protruzie a mandibulei
C. situația când poziția de Relaţie Centrică este caracterizată prin contacte maximal posibil ca număr
între dinții superiori și cei inferiori
D. este punctul în care vârful cuspidului de sprijin contactează cu fosetele centrale ale molarilor şi
premolarilor
E. nici o afirmaţie nu este corectă
Răspuns C
239.Alunecarea condililor articulari spre anterior, din poziția de Relaţia Centrică în Poziţia de Intercuspidare
Maximă este cunoscută sub termenul:
A. “wide centric”;
B. fenomenul Thielemann;
C. long centric;
D. traseul funcţional de ocluzie
E. freedom in centric
Răspuns C

240.Poziţia de postură mandibulară este o:

A. relaţie dinamică mandibulo-craniană, stabilă, din care pleacă mandibula în toate mişcările sale;
B. relaţie statică, temporară, relativ pasivă a mandibulei faţă de maxilar, din care pleacă şi spre care
revine mandibula din toate mişcările sale funcţionale, în afară de cele de masticaţie;
C. poziţie de repaos caracterizată printr-o stare de echilibru între muşchii mobilizatori (coborâtori şi
ridicători) ai mandibulei, care este însoţită de o relaxare a capsulei ATM şi apariţia unui spaţiu liber
interocluzal între arcada dentară superioară şi inferioară;
D. poziţie determinată de contracţia simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali;
E. poziţie determinată de contracţia izometrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei.
Răspuns BC
241. Burlui defineşte relaţia de postură mandibulară ca:
A. o poziţie de echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi la care ajung toate mişcările
mandibulei;
B. poziţia cea mai posterioară, cea mai înaltă, cea mai mediană a condililor articulari ai mandibulei.
Poziţie din care condilii se pot deplasa în toate miscările funcţionale ale mandibulei;
C. o poziţie funcţională de retruzie neforţată, mandibula realizează în acest fel un raport echilibrat cu
baza craniului;
D. suma rapoartelor mandibulo-craniene atunci, când mandibula se află în poziţie posturală faţă de
craniu sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare;
E. nici un răspuns nu este corect.
Răspuns D
242. În realizarea poziţiei de postură mandibulară, după Bril şi Tryde, tonusul muşchilor sistemului stomatognat
şi factorul nervos, care condiţionează direct nivelul tonusului musculaturii striate joacă un rol:
A. pasiv;
B. activ;
C. primar;
D. auxiliar;
E. nu joacă un rol esenţial.
Răspuns B
243. După Lejoyeux factorul muscular, cu rol activ în realizarea poziției de portură mandibulară, acţionează prin

antagonismul:
 A. muşchilor mobilizatori - ridicători faţă de coborâtori, retractori faţă de propulsori
B. muşchilor mimici – stratul superficial faţă de stratul profund
C. muşchii limbii – stiloglosul, palatoglosul şi faringoglosul ridică limba iar hioglosul, lingual inferior şi
ceratoglosul coboară limba
D. muşchii cefei şi a muşchilor prevertebrali – echilibreză poziţia capului în raport cu coloana vertebrală
cervicală, determină flexia şi extensia capului
E. factorul muscular are un rol activ în realizarea relaţiei de postură mandibulară prin sinergismul
muşchilor sistemului stomatognat
Răspuns ACD
244. În realizarea poziţiei de postură mandibulară participă unele elemente ale sistemului stomatognat cu rol
pasiv:
A. tonusul muşchilor sistemului stomatognat
B. complexul structural muşchi-tendon
C. presiunea negativă a spaţiului Donders
D. ţesuturile conjuncte ale articulaţiei temporo-mandibulare
E. ocluzia dentară
Răspuns BCD
245. La nivelul ATM poziţia de postură mandibulară este caracterizată prin următoarele repere clinice:
A. capsula articulară este relaxată
B. poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare
C. condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare
D. condilii articulari ai mandibulei sunt situaţi anterior la baza pantei posterioare a tuberculului articular
E. condilii articulari ai mandibulei se află într-o poziţie centrată, de rotaţie pură, neimpusă în fosa
articulară
Răspuns AE
246.Reperul clinic de la nivelul muşchilor mobilizatori ai sistemului stomatognat, la determinarea poziţiei de
postură mandibulară, se bazează pe următoarele afirmații:
A. contracţia maximală, simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali
B. contracţia izometrică a muşchilor ridicători ai mandibulei
C. starea de repaos fiziologic relativ numai al muşchilor ridicători ai mandibulei
D. echilibrul tonic antigravitaţional al muşchilor ridicători şi coborâtori ai mandibulei
E. toate răspunsurile sunt incorecte
Răspuns D
247. Poziţia de postură mandibulară este o relaţie osoasă, pentru care sunt caracteristice următoarele afirmaţii:
A. mandibula realizează o poziţie simetrică, de comfort, faţă de maxilă în plan sagital, transversal și
vertical
B. este caracterizată printr-o dimensiune verticală, care este mai mare ca dimensiunea verticală a poziției
de Relaţie Centrică cu valoarea spaţiului liber interocluzal
C. între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea a
etajului mijlociu
D. între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă mai mică ca dimensiunea verticală a
poziţiei de intercuspidare maximă
E. linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii
Răspuns AB
248. Reperul dentar al poziţiei de postură mandibulară este caracterizat rpin:
A. prezenţa între dinţii arcadelor dentare superioare şi inferioare a unui spaţiu minim interocluzal, care
mai poartă numele de spaţiu minim de vorbire, mai mic de 1 mm, contactul dento-dentar în acest caz
efectiv lipseşte;
B. contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap”.
C. contacte dento-dentare maximal posibile ca număr între arcada dentară superioară şi inferioară.
D. între arcadele dentare apare un spaţiu liber de inocluzie, care are o valoare variabilă, individuală, de
la 1 până la 12 mm.
E. contacte dento-dentare multiple, stabile, însă nu maxime ca număr, preponderent în zonele laterale.
Răspuns D
 249. Următoarele afirmații sunt adevărate (corespund conceptului actual al gnatologiei):
A. relațiile intermaxilare reprezintă relația dintre oasele maxilare
B. raportul de ocluzie este determinat de numărul și topografia contactelor ocluzale
C. relația (tipul, varianta) de ocluzie reprezintă relația dintre arcadele dentare de la maxilă și mandibulă.
D. raportul de ocluzie reprezintă relația dintre dinții antagoniști în plan sagital, transversal, vertical.
E. relația (tipul, varianta) de ocluzie este determinată de numărul și topografia contactelor ocluzale
Răspuns ACDE
250.Etapa clinică de determinare și înregistrare a relației intermaxilare are în vedere:
A. determinarea și înregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie
B. determinarea și înregistrarea raportului de ocluzie
C. determinarea și înregistrarea poziției de intercuspidare maximă
D. determinarea și înregistrarea poziției de Relație Centrică
E. determinarea și înregistrarea planului de ocluzie
Răspuns CD