Curs 7. Cerebel, Diencefal, Scoarta Cerebrala
Curs 7. Cerebel, Diencefal, Scoarta Cerebrala
Curs 7. Cerebel, Diencefal, Scoarta Cerebrala
cerebrală
CEREBELUL
• Reprezintă porţiunea cea mai mare a
creierului posterior. Este situat
posterior faţă de trunchiul cerebral,
iar porţiunea sa mediană reprezintă
peretele ventriculului patru pe care îl
delimitează împreună cu trunchiul
cerebral.
• Are aspectul unei benzi mediane
numită vermis de care se prind cele
două emisfere cerebeloase. Prezinta
o faţă superioară, o faţă inferioară, o
faţă anterioară şi una posterioară.
• Legătura cerebelului cu trunchiul
cerebral se realizează prin cele trei
perechi de pedunculi cerebeloşi -
superiori, mijlocii şi inferiori. Aceşti
pedunculi conţin fibre ce aparţin
substanţei albe şi prin care cerebelul
primeşte aferenţele şi trimite
eferenţele.
Structura internă a cerebelului
• Se observă substanţa cenuşie ,care se găseşte la
suprafaţă, formând cortexul cerebelos, iar în interior este
reprezentată sub forma unei mase independente.
• Cortexul cerebelos are aspect foliat cu structură uniformă
având trei pături celulare:
-pătura moleculară alcătuită din fibre nervoase
amielinice şi celule nervoase;
-pătura ganglionară formată din celule nervoase
Purkinje, caracteristice cerebelului;
-pătura granulară alcătuită din celule nervoase mici şi
foarte multe fibre nervoase care intră în substanţa albă.
• Masa independentă de substanţă cenuşie este formată din
patru nuclei:
- nucleul dinţat
- nucleul fastigial
- nucleul globos
- nucleul emboliform.
• Substanţa albă- este alcătutită din fibre
mielinizate, axoni ai celulelor nervoase din
substanţa cenuşie dar şi alte fascicule aferente şi
eferente. Substanţa albă se împarte în fibre proprii
şi fibre de proiecţie.
• Filogenetic cerebelul are trei porţiuni:
- arhicerebelul- cu rol în orientarea spaţială
- paleocerebelul- controlează muşchii
antigravitaţionali ai corpului, muşchii de susţinere.
- neocerebelul- este porţiunea cea mai
tanără care acţionează ca o frână asupra
mişcărilor voluntare, în special asupra celor care
cer o activitate de control şi oprire cum ar fi
mişcările fine executate de mană.
Rothwell realizează o schemă a funcţiei
cerebelului astfel: