La început de drum…

ditarea primului numãr al revistei „Þara de Sus” constituie pentru

E instituþia noastrã un eveniment cultural iar pentru judeþ, ºi nu

numai, o cunoaºtere a activitãþii unor specialiºti de renume în
conservarea ºi promovarea tradiþiilor populare din aceastã zonã a þãrii.
Aceastã zonã etnofolcloricã a Þãrii de Sus a constituit întotdeauna un spaþiu
generos de studiu pentru mari etnologi ºi etnomuzicologi precum ºi pentru
scriitori, o sursã de inspiraþie ºi documentare pentru creaþiile lor. Dacã amintim
aici pe Constantin Brãiloiu, Emilia Comiºel, Pavel Delion, Dumitru Chiriac, Angela
Paveliuc Olariu, I.H. Ciubotariu, Dumitru Lavric, Constantin Lupu ºi alþii, ne dãm
seama de valoarea inestimabilã a pãstrãrii ºi conservãrii de-a lungul anilor a tot
ce are mai frumos poporul român – folclorul.
Prezenþa în cadrul instituþiei noastre a acestor specialiºti de certã valoare în
persoana doamnei dr. etnolog Angela Paveliuc Olariu, a etnomuzicologului
Constantin Lupu, a poetului ºi scriitorului Gellu Dorian, precum ºi a coregrafului
Vasile Andriescu care prin munca sa neobositã de peste 30 de ani a îndrumat
paºii dansului popular a numeroase formaþii, a constituit o garanþie a succesului
în activitatea de cercetare, conservare ºi promovare a tradiþiilor populare.
De la început dorim ca programul publicaþiei noastre, care va avea o apariþie
bianualã, sã fie unul conturat pe cele patru compartimente ale Centrului Judeþean
pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Botoºani, ºi anume:
ETNOGRAFIE, MESTEªUGURI POPULARE, ARTE PLASTICE; LITERA-
TURÃ-TEATRU; MUZICÃ ºi COREGRAFIE, care vor deveni ºi rubrici per-
manente ale revistei. În cadrul acestor rubrici, pe lângã specialiºtii instituþiei, vom
invita sã colaboreze nume de prestigiu ale cercetãrii etnofolclorice româneºti, mu-
zicologi, coregrafi, folcloriºti, scriitori de prestigiu, dar ºi creatori populari, menirea
publicaþiei fiind ºi aceea de a promova în spaþiul culturii naþionale valorile locale.
La început de drum urãm succes colaboratorilor acestei reviste, care va prezenta
munca ºi studiile în domeniul folclorului de-a lungul anilor, de la început ºi pânã în
prezent.
Director,
Prof. Ion Ilie

1
Calendar

Manifestãri culturale programate a se

desfãºura în anul 2007 în cadrul Centrului
Judeþean pentru Conservarea ºi
Promovarea Culturii Tradiþionale Botoºani
1. Zilele „Eminescu 2007“ Botoºani Lansarea 15. Spectacole cu Ansamblul folcloric „Datina“ pe
Regulamentului Festivalului Concurs Naþional de poezie Pietonalul Unirii in cadrul Festivalului internaþional al
si interpretare critica „Porni Luceafãrul …“ cu muzicii moldoveneºti, participã formaþii din Rep.
participarea si înscrierea poeþilor din Glodeni (Republica Moldova, Ucraina, Franþa - 1 - 15 iulie 2007
Moldova) si Ucraina -15 ian. 2007 16. Festivalul folcloric „Sãrbãtoarea holdei“ cu
2. Sezãtorile iernii - Invitaþi scriitori si formatori participarea Formaþiilor din Glodeni ( Rep. Moldova) –
culturali din raionul Glodeni (Republica Moldova) - 23 iulie 2007
februarie 2007 17. Festivalul fanfarelor - 14-08-2007
3. Scriitori pe meleaguri natale - februarie 2007 18. Festivalul folcloric „Cant si joc pe Valea Prutului“ -
4. Festivalul Concurs Naþional de muzica uºoara 15-08-2007
romaneasca ‘’ Voci de primãvarã“( „Martiºor“) cu invitaþi 19. Participarea Ansamblului „Datina“ (taraf si
concurenþi din Glodeni (Republica Moldova) si Ucraina – dansatori) la turnee in tara si peste hotare – anual
martie 2007 20. Sesiune ºtiinþificã pe tema „Rolul etnografiei in
5. Apariþia Revistei C.J.C.P.C.T. Botoºani - martie 2007 identitatea unei naþiuni“ Expoziþii, participarea
6. Festivalul de interpretare si creaþie „Jurjac“ Invitaþi
meºterilor din judeþ, Rep. Moldova si Ucraina - august
din judeþele þãrii, raionul Glodeni (rep. Moldova) si
2007
Cernãuþi (Ucraina) - 1 - 3 mai 2007
21. Festivalul folcloric „Serbãrile Pãdurii“ - 8
7. Festivalul concurs interjudeþean al cântecului
septembrie 2007
popular moldovenesc „Satule, mandra gradina“ cu
22. Concursul Naþional de Poezie „Corneliu Popel „ -
participarea formaþiilor din Glodeni ( Rep. Moldova) - 19
- 21 mai 200þ septembrie 2007
8. Finalizarea Concursului interjudeþean de poezie 23. Apariþia Revistei C.J.C.P.C.T. Botoºani- septembrie
pentru elevii de liceu „ Horaþiu Ioan Lascu“, 20-25 mai 2007
2007 24. Festivalul interjudeþean al datinilor si obiceiurilor
9 Festivalul Folcloric „Aºa-i jocul neamului“ - 3 - 4 de iarna „Din strãbuni … din oameni buni“ Participa
iunie 2007 formaþii din Rep. Moldova si Ucraina - decembrie 2007
10. Festivalul, cântecului, dansului si portului popular 25. „La hotarul dintre ani „ - Festivalul datinilor si
„Moºtenite din bãtrâni“ - 10 - 11 iunie 2007 obiceiurilor de iarnã - decembrie 2007
11. Festivalul Concurs naþional de poezie si 26. Apariþia Revistei C.J.C.P.C.T. Botoºani - decembrie
interpretare critica a operei eminesciene „Porni 2007
Luceafãrul...” 13 - 15 iunie 2007 27. Întâlnirea anuala a creatorilor de literatura din
12. Festivalul etniilor - 24 - 25 iunie 2007 judeþul Botoºani - decembrie 2007
13. Apariþia Revistei C.J.C.P.C.T. Botoºani - iunie 2007 28. Deplasarea formaþiilor de datini si obiceiuri de
14. Festivalul folcloric „Holda de aur“ - 29 iunie 2007 iarna la festivalurile de gen din tara - decembrie 2007

2
 Etnografie, meºteºuguri populare

Angela Paveliuc Olariu

CERAMICA POPULARÃ
DIN ZONA BOTOªANILOR
eramica þãrãneascã din zona Botoºanilor aici, diferenþiind-o de cea a altor zone: Oltenia, Banat.

C constituie un element de bazã al culturii

populare în spaþiul dintre Siret ºi Prut, având
o strãveche tradiþie. Condiþionatã ºi favorizatã de
Cu toate particularitãþile fireºti impuse de
realitãþile social – istorice ºi economice existente,
ceramica popularã din zona Botoºanilor se
permanenþa vieþii omeneºti de-a lungul istoriei în încadreazã în marea familie a ceramicii româneºti
þinutul amintit, ceramica popularã de azi însumeazã atât prin tipologie cât ºi prin aspectele de ordin
elemente de tradiþie, marcate de adaptãri ºi tehnic. In 1980 în zona Botoºanilor existau 8 centre
transformãri impuse de nevoile de viaþã ºi gustul de ceramicã: Botoºani, Mihãileni, Frumuºica, Fundu-
oamenilor pentru frumos. Modul de producere al Herþii, Hudeºti, Stefãneºti, Liºna, Suliþa – centre în
ceramicii þãrãneºti în zonã a pãstrat elemente care se producea o ceramicã valoroasã, cu o tipologie
caracteristice, arhaice cum ar fi de pildã persistenþa bogatã ºi o ornamenticã caracteristicã ce era
tipurilor de cuptoare pentru ars vasele sau procedeul cunoscutã în restul þãrii.
de obþinere al ceramicii negre. Din pãcate, astãzi în zonã nu mai existã decât douã
In privinþa formelor se evidenþiazã o mare centre: Dorohoi ºi Botoºani (Cãtãmãrãºti). Situaþia
diversitate în care se recunosc tipurile ce-ºi au acestor centre este diferitã. Cel de la Dorohoi este viu,
originea în vechea olãrie romanã împrospãtatã prin produce ceramicã tip Cucuteni ºi ceramicã
contactele repetate cu Imperiul Bizantin. tradiþionalã apreciate la târguri ºi expoziþii. Din
Ornamentica sobrã reþinutã caracterizatã printr-o pãcate, situaþia centrului de la Cãtãmãrãºti, centru
dozare riguroasã a motivelor ºi coloritul redus la unde lucreazã Sonia Iacinschi ºi Eusebiu Iacinschi
câteva nuanþe de cafeniu, verde, galben ºi mai rar este la ora actualã intr-o situaþie extrem de grea, fiind
albastru dau o notã specificã oarecum ceramicii de in imposibilitatea de a mai continua producerea de

Canã pentru apã, ulcior ºi vazã pentru flori Canã pentru vin ºi cãniþe

3
Etnografie, meºteºuguri populare
ceramicã atât de valoroasã ºi reprezentativã pentru
zona Botoºani.
Revigorarea meºteºugurilor tradiþionale constituie
o datorie a centrelor de creaþie, a muzeelor ºi a altor
factori de resort, deoarece numai în felul acesta vom
pãstra o tradiþie valoroasã care ne defineºte ca popor.
Pe de altã parte, aceste meºteºuguri pot asigura într-o
comunitate locuri de muncã folosind în acelaºi timp
materia primã avutã la îndemânã. In cazul atelierului
de ceramicã de la Cãtãmãrãºti situaþia este
urmãtoarea: aici lucreazã doi oameni talentaþi, dãruiþi
cu pasiune meºteºugului: Sonia Iacinschi ºi Eusebiu
Iacinschi- mamã ºi fiu. Ei produc o gamã largã de
obiecte de ceramicã tip Kuty ºi Cucuteni ( strãchini,
cãni de apã, cãni de vin, ulcioare, sfeºnice, vaze de
flori, relizate artistic conform tradiþiei existente. Se
remarcã forma vaselor, coloritul lor bine armonizat, Chiup
calitatea pastei. Aceste produse ne pot reprezenta
zona cu cinste, atât în þarã cât ºi în strãinãtate, ca
mesageri ai civilizaþiei noastre tradiþionale. Ele pot
constitui o ofertã generoasã pentru turiºtii autohtoni
ºi strãini, oferind în acelaºi timp un fond de protocol la
îndemâna instituþiilor ºi persoanelor oficiale. De
aceea nu putem rãmâne indiferenþi la soarta acestui
atelier de ceramicã ºi a celor doi olari atât de talentaþi.
Dispariþia unui centru de ceramicã este o pierdere
grea pentru comunitatea ºi zona noastrã. Este
imposibilã la ora actualã reorganizarea unui centru de
ceramicã ce presupune costuri imense pentru
amenajarea ca atare, cât ºi gãsirea unor oameni
calificaþi care sã lucreze. Salvarea acestui centru de
ceramicã se impune aºadar ca o datorie a comunitãþii
întregi ºi bineînþeles a organelor oficiale.
Prin intrarea României din punct de vedere
cultural în patrimoniul european, dispariþia acestor
meºteºuguri afecteazã în mod nemijlocit conceptul de Oalã pentru mâncare
identitate naþionalã.

Cãniþe pentru apã ºi vaze pentru flori Strãchini

4
 Etnografie, meºteºuguri populare
Angela Paveliuc Olariu

INTERIORUL ÞÃRÃNESC DIN NORDUL

MOLDOVEI • LIMBAJ ªI SIMBOLICÃ
n satul românesc contemporan din Nordul Schimbatã de puterea simbolului, vatra este

Î Moldovei (întelegând prin aceasta zonele

etnografice: Botoºani, Suceava, Gura Humorului,
Câmpulung Moldovenesc, Rãdãuþi) alãturi de casele
transformatã într-un „mecanism metaforic” în care tot ce
poate pãrea static în alcãtuirea ei devine pe plan simbolic
spaþiul unei miºcãri necontenite, în aceastã miºcare fiind
moderne cu 3-4 camere, mai existã într-un procent redus atrase toate pãrþile componente ale vetrei (cuptor, horn,
ºi casa þãrãneascã cu o singurã camerã ºi tindã, precum ºi stâlpii hornului, cahlã etc.) fãrã a-ºi pierde aspectul real
casa cu 2 camere ºi tindã într-un procent mai ridicat. In sau funcþia iniþialã, obiectivã, aceste pãrþi constitutive ale
lucrarea noastrã ne vom ocupa de interiorul þãrãnesc al sistemului de încãlzit ºi preparat hrana, vor pãºi pe calea
camerei de locuit al acestor douã categorii de locuinþe ce imaginaþiei, pragul realului cãtre abstract, cãpãtând alte
reprezintã perpetuarea arhitecturii þãrãneºti tradiþionale sensuri, alcãtuind astfel un întreg complex de semnificaþii.
pânã în zilele noastre. Schema de organizare a interiorului In alcãtuirea acestui colþ al casei sale, þãranul va
þãrãnesc tradiþional cuprinde patru centre de greutate: îngloba toate semnificaþiile purtate de un întreg univers
colþul cu sistemul de încãlzit; colþul cu patul; colþul cu de credinþe ºi practici magice generate de viaþa ºi trãirile
laviþele ºi colþul cu blidarul. sale cele mai intime, de temerile ºi nãdejdile sale, de
Datoritã climei cu ierni lungi ºi aspre, colþul cu sistemul bucuriile ºi înfrângerile sale, de aspiraþiile sale.
de încãlzit ºi preparat hrana se bucurã de o atenþie Vatra este locul focului iar o legendã care circula în
deosebitã în organizarea interiorului de aici, el ocupând secolul trecut ºi în Nordul Moldovei prezenta vatra cu
un sfert din încãpere. jãratec a casei þãrãneºti ca fiind legatã printr-o osie
Acest colþ se compunea iniþial, pânã în secolul al XIX- nevãzutã cu jãratecul soarelui, fiind vorba în felul acesta
lea, din vatrã, cuptor ºi horn pentru ca mai târziu (sfârºitul de douã vetre: una pe pãmânt ºi una în cer unite prin
secolului XIX) sã se adauge soba cu plita. verticala aceleaºi axe. Aºadar, casa þãrãneascã era
Astfel, în camera de locuit, în colþul format din peretele integratã într-un fel anume în spaþiul cosmic.
median ºi cel longitudinal din spatele casei, va fi În mentalitatea arhaicã a colectivitãþii sãteºti exista un
construitã vatra pe care se aflã cuptorul cu horn ºi soba cu adevãrat cult pentru vatrã – aceasta constituind nucleul
plitã. Ne vom opri asupra acestui colþ al casei þãrãneºti nu menit sã ordoneze în jurul sãu multiplele aspecte
atât pentru rostul lui practic în viaþa omului de aici ci, mai materiale ºi, mai ales, spirituale ale existenþei omului de
ales, pentru locul pe care-l ocupã acest colþ în mentalitatea fiecare zi, fiind colþul cel mai reprezentativ al interiorului
arhaicã a þãranului în care, vatra, construcþie din piatrã ºi þãrãnesc tradiþional, un adevãrat „univers magic“ edificat
lut, capãtã noi sensuri, noi valenþe. Astfel, fiecare parte în acest sens de însãºi stãpâna casei – þãranca – care va
alcãtuitoare (vatrã, cuptor, horn, sobã) vor cãpãta dincolo reuºi ca pe acest „altar clãdit” sã construiascã o adevãratã
de sensul lor practic cunoscut în „mecanismul” acestui colþ „spaþialitate moralã”. Existã un adevãrat cult al focului.
o altã dinamicã prin care materialitatea lor se modificã, se „Focul este însuºi Dumnezeu” (Fundu Moldovei –
dilueazã treptat spre fantastic. (Sebastian Moraru, Aceste Câmpulung Moldovenesc).
case þãrãneºti – Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1986). „Focul e al doilea dupã Dumnezeu deoarece e fãcut de

Interior tradiþional din Zona Iaºi Interior tradiþional din Zona Rãdãuþi

5
Etnografie, meºteºuguri populare
el” (Botuº – Câmpulung Moldovenesc). atitudinea comunitãþii sãteºti faþã de vatrã, cuptor sau
În consecinþã, omul trebuie sã preþuiascã acest dar horn începând cu însãºi construcþia acestora va fi ca atare.
divin aºa cum îl preþuieºte pe Dumnezeu ºi, ca atare, cu Aminteam, mai sus, faptul cã la construirea cuptorului, ca
focul trebuie sã ºtii bine cum sã te porþi: aceasta sã nu fie urmatã de moartea unui membru al
„Pe foc trebuie sã-l þii în cinste, cã ºi el te þine în cinste, familiei sau o altã mare nenorocire se îngloba în
cã ºi el te þine în cinste pe tine ºi-þi dã minte” (Brehuieºti – construcþie capul unei pãsãri sau al unui animal, acestea
Botoºani). constituind „dijma” cuptorului. Dupã construirea acestui
Existã, de altfel, o ”eticã” a focului: „Focul e pãcat sã-l sistem rol se va bucura de o atenþie specialã, având ºi un
blestemi, ca ºi pe mama, el ne hrãneºte ºi ne încãlzeºte pe statut deosebit: este considerat colþul „sfânt” al casei, care
toþi ºi pentru toþi e totuna bun“ (Corni – Botoºani), „Cu adãposteºte focul ºi, totodatã, hrãneºte ºi încãlzeºte pe cei
focul nu te poþi juca cã e pãcat. El nu suferã ºaga” ai casei. De aici ºi interdicþia specialã de a fi distrus chiar
(Cristineºti – Dorohoi), „Focul trebuie îngrijit cu multã, dacã locuinþa se va distruge, cuptorul trebuie sã rãmânã la
multã atenþie, altfel s-ar putea supãra ºi în acest sens casa locul lui “ sã-l strice ploile, nu omul”. Cuptorul este astfel,
respectivã ºi oamenii sãi vor fi în mare pericol – focul îi va în mentalitatea comunitãþii, un simbol al statorniciei ºi al
arde (Tudora – Botoºani). De aceea este bine „ca sara când persistenþei în timp. Legat de acest aspect, se explicã ºi
te culci sã nu laºi focul împrãºtiat ci înveleºte-l frumuºel ºi- practicile magice desfãºurate pe parcursul anului in jurul
i zi Bunã sara ºi apoi mergi de te culcã” (Botuº – cuptorului, în scopul ocrotirii celor din casã împotriva
Câmpulung Moldovenesc). Si nu trebuie învelit oricum. forþelor malefice (strigoi, diavol º.a.).
Intre jãratecul de pe vatrã ºi dogoarea soarelui existã Vatra, cuptorul, hornul ºi celelalte elemente amintite
neapãrat o corespondenþã, o legãturã. Relaþia aceasta vor trebui îngrijite mereu, în caz contrar asupra casei
stabilitã mental între foc, om ºi soare înseamnã integrarea respective se vor abate numai nenorociri. Dacã
celor trei elemente într-un ciclu interesant. Astfel, între dimpotrivã, vatra va fi îngrijitã asupra casei respective vor
aceste elemente exista neapãrat o corespondenþã: „focul acþiona doar forþe benefice ce vor ocroti pe cei ai casei în
când îl înveleºti, îl pui pe vatrã din a stânga, adicã cum diverse împrejurãri. Atitudinea comunitãþii faþã de
doarme ºi omul pe partea stângã, aºa dupã cum merge ºi stãpâna casei este categoricã ºi cu aceastã ocazie: dacã-ºi
soarele ” (Bajura – Darabani)”, „Focul îþi dã cãldurã, îþi dã îngrijeºte vatra, ea va fi agreatã ºi stimatã de întreg satul,
luminã, îþi dã hranã dar este bine de ºtiut ca lunea sã nu altfel ea va fi stigmatizatã de cãtre localnici. Un întreg
dai foc din casã cã-þi dai norocul” (Crasnaleuca – Botoºani) cortegiu de credinþe ºi practici magice vor însoþi toatã
sau în ziua de Ispas sã nu dai foc nimãnui cã-þi mãnâncã activitatea ce se va desfãºura în colþul cu vatra. Vatra, cu
oile lupul (Bãluºeni – Botoºani). tot ce se aflã pe ea (vase de gãtit, pirostrii, ceaunul pentru
Vatra ºi cuptorul, ce adãpostesc focul atât de preþuit, mãmãligã, melesteul de mestecat mãmãliga º.a.) vor
vor împrumuta de la acest element aceleaºi însuºiri constitui un complex de elemente ce vor participa separat
bucurându-se de un statut special în mentalitatea sau laolaltã pe întreg cuprinsul anului, la practicarea
þãranului, acest lucru începând chiar cu construcþia descântecelor ce folosesc în acest ritual cãrbunii, cenuºa ºi
acestora. Astfel, atunci când se construieºte, cuptorul i se chiar jarul din cuptor. Descântece de dragoste, descântece
aduce „jertfã “, înþelegând prin aceasta includerea în de vindecare a bolilor, descântece de alungare a tuturor
construcþie a unui cap de pasãre sau animal. Este preferat forþelor destructive ce ameninþã oamenii pe parcursul
în acest caz capul cocoºului, pasãre care se bucurã la vieþii, vor fi rostite în mare tainã ºi-n liniºte deplinã lângã
rândul ei de însuºiri deosebite în lupta împotriva forþelor vatrã, aceasta fiind socotitã ca un adevãrat „altar”.
malefice. Se crede cã atunci când cocoºul cântã de miezul Un loc special îl are în Moldova spaþiul ”pe cuptor”
nopþii, îngerii fac nuntã în cer, iar cântatul acestuia va unde bãtrânii se odihnesc în cele mai bune condiþii. In
alunga toate duhurile rele abãtute asupra omului ºi casei mentalitatea arhaicã de aici, în acest spaþiu, mai retras de
sale. zarva din casã, mai ascuns privirilor se va desfãºura,
Odatã construite aceste elemente ele vor fi îngrijite în uneori, în ajunul unor sãrbãtori (Sfântul Andrei) o
mod cu totul deosebit. Vatra trebuie mãturatã ºi curãþitã adevãratã încleºtare a forþelor binelui cu cele ale rãului.
cu o cârpã specialã – nici vorbã cu mãtura din casã. E mare Din aceastã încleºtare binele va ieºi întotdeauna
pãcat. învingãtor, miezul nopþii, ca ceas de cumpãnã, fiind
„Vatra e mama noastrã, ne hrãneºte ºi ne încãlzeºte. hotãrâtor. Odatã cu cântatul cocoºilor în miez de noapte,
Din vatrã sã nu mãnânci cã-þi moare mama, îi mãnânci situaþia se va limpezi. Vor apãrea zorile ºi odatã cu ele
puterea (Pojorîta – Câmpulug Moldovenesc). Când te salvarea celor ameninþaþi va veni. Aºadar, în mitologia
apuci sã grijeºti casa, mai întâi vatra s-o ungi iar dacã te româneascã colþul cu sistemul de încãlzit ºi preparat
muþi dintr-o casã în alta ºi n’apuci s-o laºi grijitã, mãcar hrana poate fi considerat ca un adevãrat univers magic al
vatra s-o ungi cã altfel te blastãmã, iar în casa unde este o cãrui conþinut am încercat, parþial, sã-l facem înþeles ºi
fatã, aceasta nu se va mãrita niciodatã. In consecinþã ºi cunoscut în aceastã comunicare.

6
 Etnografie, meºteºuguri populare

Angela Paveliuc Olariu

REPERE ETNOGRAFICE ªI DE ARTÃ

POPULARÃ DIN ROMÂNIA
(Nord – Estul MOLDOVEI)
ZONA ETNOGRAFICÃ BOTOªANI
ultura materialã a poporului român s-a O impresie esenþialã a artei populare româneºti o

C dezvoltat pe teritoriul aºezat în bazinul inferior

al Dunãrii, închizând sistemul muntos al
Carpaþilor.
constituie puternica ei unitate prezentã în toate
domeniile ºi manifestãrile creaþiei populare: arhi-
tecturã, port, ceramicã, sculptura lemnului etc. Aceastã
Factorul principal al originalitãþii creaþiei artistice a unitate nu exclude o mare varietate de forme regionale,
poporului român este locuirea neîntreruptã a acestui condiþionate de desfãºurarea diferitã a împrejurãrilor
teritoriu. Continuitatea poporului român pe întreg istorice ºi de stadiile de dezvoltare ale societãþii în
teritoriul pe care îl populeazã azi, constituie explicaþia diferitele orânduiri istorice. In micile provincii istorice
persistenþei unei serii de elemente de culturã materialã formate încã din feudalismul timpuriu s-au cristalizat
ºi printre ele de artã popularã, þinând de domeniile de-a lungul timpului, forme diferite ale artei de a
ceramicii, construcþiilor, ornamenticii. construi casa, de a croi si împodobi costumul, de a fãuri
O tradiþie bogatã, care porneºte de la strãvechiul uneltele ºi vasele. Fãrã îndoialã cã alãturi de condiþiile
fond tracic s-a dezvoltat necontenit, primind în timp istorice ºi sociale, diferenþieri au fost impuse ºi de
influenþa unor curente de artã ºi civilizaþie strãlucite varietatea ocupaþiilor condiþionate de medii geografice
cum au fost cele greco-romane ºi bizantine. Alãturi de diferite. Agricultori în ºesurile roditoare, pãstori la
elemente de tehnicã ºi decor caracteristice ceramicii munte, viticulori si pomicultori în þinuturile de dealuri,
neolitice de CUCUTENI sau celei celtice ºi dacice ºi care vânãtori în pãduri, pescari pe malul apelor, oamenii au
se întâlnesc pe produsele meºterilor din centrele de avut un mod de viaþã specific care s-a reflectat în creaþia
olãrie actuale, persistã formele amforoidale specifice lor.
ceramicii greco-romane ºi decorul sgrafitat înflorit în O scurtã trecere în revistã a principalelor domenii
timpul Bizanþului. ale artei populare româneºti din Nord-Estul Moldovei,
Aºezarea geograficã a României a favorizat con- va reuºi sã evidenþieze valoarea ºi specificul creaþiei
tactul cu lumea orientului, cu lumea apuseanã ºi cu cea artistice a poporului nostru ºi din aceastã parte a þãrii
a slavilor. Reflectând concepþia ºi viaþa poporului, lupta (Zone etnografice: Botoºani, Suceava, Câmpulung-
lui pentru unitate ºi libertate, arta popularã a Moldovenesc, Gura Humorului, Bacãu, Neamþ, Vaslui ºi
înregistrat ºi a cuprins în variatele ei domenii, fapte ale Iaºi).
cãror semne au rãmas sã îmbunãtãþeascã manifestãrile
artistice, dar al cãror înþeles ºi origine deseori s-au
pierdut. Sã amintim de pildã semnele nelipsite de pe
glugile pãstorilor români din oricare parte a þãrii pe
care oamenii le pun în legãturã cu îndepãrtata lume a
Dacilor. In domeniul ornamenticii exemplele sunt
numeroase: vestitul „pom al vieþii” originar din orient ºi
pãtruns în arta popularã europeanã este prezent ºi în
arta popularã româneascã într-o mare varietate de
forme legate fie de prototipul helenistic, fie de cel
persan, fie de cel traco-getic, alãturi de el apar vechile
simboluri ale soarelui ºi ºarpelui, mâinii, calului etc.
Gospodãrie din satul Mlenãuþi

7
Etnografie, meºteºuguri populare
românesc este cel în ape cu pantã repede, fiind foarte
Arhitectura înalt din considerente de ordin practic: scurgerea
rapidã a apei.
Ca domeniu aparte al strãvechii culturi populare In multe regiuni înveliºul de paie ºi de stuf a cedat
româneºti, arhitectura þãrãneascã este de un interes locul celui din ºindrilã (draniþã), încã din cursul sec. al
aparte pentru cunoaºterea dezvoltãrii culturii XIX-lea. Cuiele cu care erau prinse draniþele fiind din
materiale din partea de rãsãrit a continentului lemn de tisã (aºa cum se putea vedea la o casã din
european. Candreni - Þara Dornelor).
Arhitectura popularã româneascã face parte din In afarã de tehnica construirii din bârne lungi
marea arie a arhitecturii lemnului care se întinde spre aºezate orizontal a fost utilizatã ºi tehnica construirii
miazãnoapte pânã în Scandinavia ºi þinuturile din nuiele împletite ºi lipite cu lut, fixate într-un
împãdurite de pe Volga (Rusia) si care în trecut „schelet“ de „furci“ (stâlpi de stejar înfipþi în pãmânt).
acoperea ºi þãrile din vestul Europei. Istoriceºte aceastã tehnicã a premers tehnicii bârnelor,
Lemnul de stejar, fag, paltin, frasin, brad, pin ºi tisã, care necesita unelte de fier pentru prelucrare ºi care
a fost multã vreme material primã cea mai la îndemânã deci constituie o apariþie mai târziu. In Nord-Estul
din care ºi românul ºi-a croit casa, utilizând lemnul sub Moldovei, aceastã tehnicã este întâlnitã în zonele: Iaºi,
forma de bârne lungi, rotunde sau cioplite, aºezate în Vaslui, Botoºani.
cununi orizontale, încheindu-se la capete în îmbinãri O a treia tehnicã de construcþie se întâlneºte în
crestate, fãrã a folosi fierul, metalele rãmânând pânã zonele de stepã propriu-zisã din Sudul Moldovei, dar ea
târziu în secolul trecut un material scump, ce depãºea se întâlneºte ºi-n zonele Botoºani, Iasi, Vaslui. Este
posibilitãþile economice ale þãrãnimii. vorba de construcþiile care folosesc ca materie primã
Se mai pot vedea si astãzi case construite din bârne lutul sub formã de chirpici.
aºezate orizontal ºi-n Nord-Estul Moldovei (zonele De la începutul secolului al XX- lea ºi mai ales dupã
etnografice ale Sucevei, Gura Humorului, Câmpulung- primul rãzboi mondial a început sã aparã din ce în ce
Moldovenesc, Vatra Dornei, Rãdãuþi). Construcþia apei mai des ca materie primã pentru construcþii, cãrãmida
se sprijinã pe o „talpã” de lemn aºezatã pe o temelie de ºi piatra. Tabla ºi þigla au luat locul paielor, ºindrilei ºi
piatrã. Tipul de acoperiº rãspândit pe întreg teritoriul stufului.
In multe zone din þarã s-a dezvoltat o valoroasã
arhitecturã popularã “ modernã”.
Putem aminti în acest sens ºi zona Sucevei. In afarã
de materialul de construcþie în care de departe dominã
lemnul, un alt element care contribuie în mod esenþial
la unitatea arhitecturii populare româneºti este planul.
Locuinþa tradiþionalã a þãranului român are un plan
simplu si unitar pe întreaga þarã. Casa se compunea în
genere din 1-2 încãperi, din care una serveºte drept
„camerã a focului” în care familia îºi duce traiul de
fiecare zi, o încãpere mai micã servind drept camerã de
trecere „tindã”, o încãpere mai mare „camera curatã”
Casã modernã din Vorona serveºte pentru primirea oaspeþilor. Acest tip de plan
este preponderent în Nord- Estul Moldovei ºi în toate
zonele etnografice amintite.
Si în prezent se pot vedea încã destule locuinþe
având planul compus din douã camere ºi o tindã la
mijloc (în zonele Botoºani, Iaºi, Vaslui, Bacãu).
Ca element de plan si constructiv în acelaºi timp,
specific arhitecturii populare româneºti, trebuie
menþionatã „prispa” plasatã la faþadã, iar în Moldova
înconjurând casa pe toate laturile.
De multe ori prispa este mãrginitã de o balustradã ºi
de stâlpi sculptaþi formând un cerdac, adãpostit sub
streaºina largã. Asemenea case cu cerdac se întâlnesc în
Casã cu stucaturã din Copãlãu Nord- Estul Moldovei, în zonele amintite cu precizarea

8
 Etnografie, meºteºuguri populare
cã în zonele din Bucovina (Rãdãuþi, Gura-Humorului,
Suceava, Câmpulung- Moldovenesc, Vatra Dornei),
cerdacurile au stâlpi crestaþi artistic de cele mai multe
ori, spre deosebire de zonele Botoºani, Iaºi, Vaslui în
care aceºtia sunt simpli, de multe ori chiar vãruiþi.
Vorbind despre tipologia caselor þãrãneºti
româneºti, trebuie subliniat faptul cã tipul originar a
fost cel al caselor cu un singur cat, construite la nivelul
solului. Aceastã categorie este predominantã ºi include
o serie de variante regionale. Inþelegerea deplinã a
plasticii caselor româneºti necesitã, pe lângã aprecierea
proporþiilor armonioase a construcþiilor ca atare,
cunoaºterea decorului. Valoarea decorului în
arhitectura popularã româneascã este cu atât mai mare,
cu cât elementele ornamentale au în marea majoritate a
cazurilor un rol constructiv (stâlpii cerdacului, ramele
cioplite ale ferestrelor ºi uºilor, porþile monumentale
º.a.). Se pot aminti în acest sens pentru Nord-Estul
Moldovei, Suceava cu zonele etnografice menþionate ºi Costume populare
Bacãu unde se gãsesc acele porþi înalte având decor din vestul zonei
predominant floral. Decorul arhitectonic nu se
mãrgineºte însã numai la lemnul sculptat. Casele cu Portul popular
pereþii tencuiþi au frumoase decoruri în relief imitând In raport cu textilele de interior, portul popular are
tehnica stucaturii. Se pot evidenþia în acest sens din un rol covârºitor în viaþa omului. Costumul popular
zona Vatra- Dornei, la care se întâlnesc frumoase românesc reprezintã un document de viaþã ºi prin
decoruri geometrice preluate din ornamentica portului descifrarea elementelor din care se compune, se pot
popular femeiesc. rezolva importante elemente de etnogenezã.
Arta pe care românii au pus-o în construirea Despre portul popular românesc, se poate spune cã
locuinþei se reîntâlneºte ºi în construcþiile religioase. alãturi de alte domenii ale creaþiei populare reflectã
Bisericile româneºti din lemn din Moldova se disting varietatea condiþiilor de mediu ºi a celor istorice,
prin eleganþa liniilor ºi volumelor în care se pot observa specifice fiecãrei regiuni în parte. Varietatea costumului
atât forme apusene ale arhitecturii romanice ºi gotice din aceste zone etnografice se înscrie în cadrul unei
(bolte semicilindrice, ogive, colonete la uºi) cât ºi forme unitãþi de fond a costumului românesc. Aceastã unitate
ale arhitecturii nordice germanice ºi slave (stâlpi fundamentalã a costumului românesc, cu toate
scunzi, cerdacuri, adãpostite) (Biserica din Brãeºti- varietãþile lor zonale este menþinutã prin structura sa
Botoºani). Alãturi de biserici, la rãscrucile drumurilor, unitarã.
pe lângã fântâni ºi izvoare, se vãd adeseori ºi troiþe de Costumul
diferite tipuri, înalte pânã la 4-5 metri, la care arta popular
sculptorului se îmbinã cu cea a zugravului. Pentru a românesc
putea fi înþelese, arhitectura popularã ºi arta este sculp-
constructorilor þãrani trebuiesc plasate în cadrul firesc tural: are o
al gospodãriei, al satului ºi al peisajului românesc. compoziþie
Gospodãria româneascã în general la fel ca ºi cea din simplã ºi
Nord-Estul Moldovei se caracterizeazã prin existenþa clarã ºi
mai multor construcþii separate, grajduri, coºere, prin struc-
coteþe, ºuri aºezate în jurul locuinþelor propriu zise. Si tura sa, el
în cazul acestor anexe se poate observa priceperea ºi subliniazã
îndemânarea constructorului þãran. Ca forme vechi, forma cor-
interesante, pot fi amintite coteþele cu plan rotund, pului, fãrã
întâlnite în Nord - Estul Moldovei (Botoºani, Suceava, sã o artifi-
Iaºi, Vaslui).
Bundiþã din Vorona

9
Etnografie, meºteºuguri populare
cializeze. Este costumul care se poartã exact în aceeaºi cãmaºa, care prezintã toate posibilitãþile de creaþie
componentã ºi la muncã ºi în zilele de sãrbãtoare, de artisticã ale þãrãncii. Materialul din care întotdeauna
toate vârstele, deoarece prin forma ºi structura sa este confecþionatã este pânza albã (cânepã, in,
raþionalã, el este adecvat vieþii omului de toate zilele. bumbac). Aici se impune precizarea cã în zona
Costumul popular românesc este confecþionat în etnograficã Iaºi ºi parþial în zona Botoºani (limitrofã
întregime de mânã, din materiale prelucrate în zonei Iaºi) se întâlneºte pânza din lânã þigaie din care s-
gospodãria proprie. Una din caracteristicile de bazã ale au confecþionat cãmãºi femeieºti ºi bãrbãteºti de
costumului popular românesc este sistemul de croialã sãrbãtoare.
al pieselor componente, care foloseºte numai foile Prin forma sa, determinatã de croialã, cãmaºa
drepte ale þesãturii având ca lege de bazã folosirea fãrã femeiascã reprezintã tipul autohton al cãmãºii
pierdere a materialului. româneºti, caracterizat prin croialã simplã din foi
In componenþa sa, costumul femeiesc prezintã drepte încreþite în jurul gâtului. Acest tip de cãmaºã este
urmãtoarele piese: cãmaºa lungã sau iia (care ajunge rãspândit pe întreaga suprafaþã a þãrii, incluzând
pânã la talie ºi se combinã cu poalele). Peste cãmaºã se bineînþeles ºi Moldova de Nord-Est.
îmbracã – de la talie în jos – una sau douã piese þesute Diferenþierile zonale se vor reflecta în sistemul de
din lânã, de diferite forme ; mijlocul este încins cu brâu ornamentare. Ca ºi în restul þãrii, ornamentica mânecii
ºi bete. Capul femeii este acoperit cu un ºtergar va cuprinde cele trei registre: altiþa, încreþul ºi râurile.
(maramã), bonetã sau basma. Încãlþãmintea se Gama motivelor ornamentale va cuprinde o varietate
compune din opinci ºi obiele. In anotimpurile reci, de motive pe întreg cuprinsul þãrii. Multe dintre acestea
femeia poartã peste costum, pieptar, cojoc sau suman. (geometrice ºi florale, stilizate) având o arie largã de
La gât poartã podoabe diferite, în special ºiraguri de rãspândire ºi pentru realizarea lor folosindu-se aþa din
mãrgele. bumbac coloratã, paietele, mãrgelele. Pentru
Acestei prezentãri generale a costumului tradiþional Câmpulung Moldovenesc precum ºi în alte pãrþi ale
românesc, se încadreazã ºi portul popular femeiesc din Bucovinei s-a folosit firul de lânã “strãmãtura”. Se
Moldova de Nord - Est, ce include zonele etnografice presupune cã cea mai veche piesã de port românesc,
amintite: Suceava, Rãdauþi, Câmpulung- Moldovenesc, dupã cãmaºã, ar fi fota, o þesãturã din lânã, de format
Gura- Humorului, Botoºani, Iaºi, Vaslui, Bacãu ºi Neamþ, dreptunghiular, potrivitã ca dimensiuni pentru a
cu precizãrile, ce vor urma, referitoare la înfãºura corpul, de la talie în jos. Fota veche a fost
particularitãþile zonale existente în acest domeniu. monocromã (neagrã) cu timpul însã ea va fi
Cea mai importantã piesã din portul femeiesc, este ornamentatã cu motive liniare policrome, dispuse
vertical. In aria costumului femeiesc cu fotã denumitã ºi
în Moldova de Nord –Est catrinþã, se înscriu zonele
etnografice amintite (Suceava, Botoºani, Neamþ, Vaslui,
Iaºi). Imbrãcãmintea capului constituie un element
important ºi în portul femeiesc ºi prezentând multiple
ºi variate forme legate de statutul social al femeii.
Femeia mãritatã nu va purta niciodatã capul descoperit.
Imbrãcãmintea capului la femei se compune din douã
elemente principale: „cârpa” care menþine pãrul strâns
în cosiþe – în multe zone printre care amintim ºi
Suceava, Botoºani, Iaºi, Vaslui, Bacãu aceasta a fost
parþial înlocuitã cu un fes ºi ºtergarul cu care þãranca ºi
îmbrobodea capul pe deasupra (în unele zone acest
ºtergar a evoluat în marama suplã, þesutã din
borangic(Neamþ, Iaºi).
Costumul bãrbãtesc tradiþional este unitar pe
întreaga suprafaþã a þãrii compus fiind din cenuºa
purtatã peste izmene sau cioareci. Costumul bãrbãtesc
este din pânzã de culoare albã
(cânepã, bumbac). Mijlocul este încins fie cu un brâu
þesut din lânã, fie cu un chimir din piele.
Pe cap, bãrbatul poartã iarna cãciulã iar vara pãlãrie
Costume populare din Sarafineºti (Corni) de pâslã în forme legate de tipul regional al costumului.

10
 Etnografie, meºteºuguri populare
Angela Paveliuc Olariu
ZONA ETNOGRAFICÃ A BOTOªANILOR
Caracteristici generale puternice ºi veri altãdatã secetoase. Pãduri puþine
alcãtuite din stejari, carpeni, frasini, arþari etc. se aflã
Þinutul dintre Siret ºi Prut a fost considerat multã pe dealurile Cazancea – Guranda, pe dealurile dintre
vreme o „patã albã” pe harta etnograficã a României Leorda ºi Vorona, iar în luncile Siretului ºi Prutului se
(zonã de interferenþã, cu o istorie zbuciumatã, fãrã întâlnesc pãduri mici de sãlcii ºi plopi, precum ºi
elemente care sã contureze cu pregnanþã, o realã zonã numeroase plante hidrofile: papurã, stuf etc. Reþeaua
etnograficã, dupã toate „canoanele” stabilite de hidrograficã a zonei este formatã din râuri cu debite
specialiºtii în domeniu). reduse (Jijia, Baºeu, Sitna, Dresleuca, Podriga, Ibãneasa
Cercetãrile efectuate au dovedit cu prisosinþã cã etc.) fãcând excepþie Prutul ºi Siretul, care au un debit
existã argumente suficiente care sã creioneze ºi-n bogat ºi constant. Ca o caracteristicã hidrograficã a
aceastã parte a þãrii o adevãratã zonã etnograficã, zonei Botoºanilor, apare mulþimea iazurilor existente
având elemente caracteristice proprii în toate aici, în special pe afluenþii Baºeului, Jijiei, Miletinului
domeniile culturii populare tradiþionale. etc.
Prezentãm în continuare, pe scurt, zona etnograficã In acest cadru geografic s-au creat ºi dezvoltat de-a
a Botoºanilor pentru a înþelege cu adevãrat realitãþile lungul timpului, elementele de culturã materialã ºi
acestei pãrþi de þarã. spiritualã care au dus la închegarea unei zone
Din punct de vedere geografic, zona Botoºanilor, se etnografice distincte faþã de zonele limitrofe (Suceava
situeazã în cea mai mare parte în câmpia depresionarã ºi Iaºi).
a Prutului Mijlociu – partea sa nordicã, cunoscutã sub Din punct de vedere istoric, teritoriul botoºãnean,
denumirea de Depresiunea Jijiei superioare, se situat între Siret ºi Prut, a fost locuit din timpuri
mãrgineºte la vest cu Podiºul Sucevei, spre nord fiind preistorice. Cerce-
delimitatã de prelungirea aceluiaºi podiº care se tãrile arheologice au
arcuieºte în lungul Prutului pânã în apropiere de dus la descoperirea
Horodiºtea. Spre est, aceastã câmpie este delimitatã de unor urme de vieþuire
Prut. Zona este marginitã spre sud de linia de dealuri omeneascã încã din
împãdurite dintre Copãlãu ºi Cazancea. Zona paleoliticul inferior.
Botoºanilor poate fi consideratã o regiune cu aspect Cu toate vicisitudinile
silvo – stepic. Caracterul stepic al zonei a determinat climatice, viaþa ºi
un regim climatic cu ierni lungi ºi aspre, cu vânturi munca pe aceste me-
leaguri au continuat
de-a lungul istoriei.
Aºezãrile omeneºti au
fost rãspândite pretu-
tindeni în zonã, dupã

Pieptene de pieptãnat
lâna

Vârtelniþã Teasc pentru vie

11
Etnografie, meºteºuguri populare
ge Enescu, ªtefan Luchian), oferind în acelaºi timp ºi
aspecte deosebit de interesante ale artei populare, care
poartã încã pecetea tradiþiei, garanþie a valorii în toate
compartimentele sale (arhitectura laicã ºi bisericeascã,
interior þãrãnesc, costum popular, ceramicã, picturã
popularã etc.), dupã cum vom vedea în viitor.

Linguri crestate

cum o dovedesc atestãrile documentare din sec. XIV –

XV.
Din punct de vedere etnic, populaþia din zona
etnograficã a Botoºanilor este constituitã din români.
Aceastã realitate nu înseamnã cã de-a lungul
vremurilor, românii din acestã parte a þãrii nu au
coexistat cu alte naþionalitãþi (armeni, ucrainieni,
evrei).
Agricultura ºi creºterea animalelor au fost întot-
deauna ocupaþii principale ºi-n zona Botoºanilor, dat
fiind faptul cã ele au asigurat existenþa populaþiei din
timpuri preistorice. Ocupaþiile secundare ale populaþiei
au fost pescuitul ºi albinãritul, care au constituit surse
complementare de hranã ºi de alte materii prime
necesare oamenilor de aici. Ca meºteºuguri tradiþionale
întâlnite în zona Botoºanilor se pot aminti: þesutul,
olãritul, cojocãritul, prelu-
crarea lemnului – meºteºuguri
practicate paralel cu agricul-
tura ºi creºterea vitelor, nee-
xistând în aceastã parte a Mol-
dovei sate specializate în care
locuitorii sã practice un anume
meºteºug din care sã-ºi câºtige
existenþa.
In alte numere ale revistei
noastre, vom detalia aspectele
amintite succint, referitoare la
zona etnograficã a Botoºanilor
– „þinut binecuvântat” care a
zãmislit nu numai persona-
litãþi marcante ale culturii ro-
mâneºti ºi universale (Mihai
Eminescu, Nicolae Iorga, Geor-
Simbolul ºarpelui pe o coadã de
lingurã Scoarþã în romburi

12
 Creaþie literarã

„PORNI
LUCEAFÃRUL...”
LA A XXV-A EDIÞIE
niþiat în 1982 de cãtre fostul Comitet de vedere numãrul mare de premii ale editorilor de

I Culturã, prin Centrul Judeþean de Indrumare

a Creatiei Botoºani, la o propunere a poetului
Lucian Valea, pe atunci muzeograf, responsabil cu
dupã 1990, cînd au fost implicate la un moment dat ºi
zece edituri la o ediþie, peste 80 de tineri poeþi, iar în
reviste peste 200. De asemenea un numãr
casele memoriale din judeþul Botoºani, Festivalul- impresionant de interpreþi critici ai operei
concurs Naþional de Poezie ºi Interpretare Criticã a eminesciene ºi-au vãzut lucrãrile premiate ºi
Operei Eminesciene „Porni Luceafãrul...”, care avea publicate. Unii dintre aceºti creatori au confirmat pe
pe atunci ºi o secþie de recitare a poeziei eminesciene, deplin, ajungînd nume importante ale poeziei ºi
a ajuns anul acesta la cea de a XXV-a ediþie. De la criticii literare româneºti actuale, alþii au dispãrut,
început au fost implicate în organizarea acestui eventual, doar pentru o bucatã de timp.
important festival consacrat debutanþilor ºi instituþii De la început, regulamentul concursului a permis
prestigioase la nivel naþional, cum ar fi Uniunea înscrierea în competiþie a autorilor care nu au
Scriitorilor din România, Editura Junimea, Muzeul debutat în volum ºi nu au depãºit vîrsta de 39 de ani.
Literaturii Române Iaºi, reviste literare de prestigiu Pînã în 1989, au fost implicate în acordarea premiilor
ca „Familia”, la care a debutat Eminescu, doar edituri ºi reviste care þineau oarecum de viaþa,
„Luceafãrul”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ºi altele. opera ºi numele poetului, cum ar fi Editurile Junimea
O simplã statisticã ar arãta cã în cele douãzeci ºi ºi Eminescu, cea de a doua neonorîndu-ºi de fiecare
patru de ediþii au fost primite, în medie anualã de 60 datã premiul, revistele „Familia”, la care Eminescu a
de plicuri, peste 1.500 de plicuri, aparþinînd cel puþin debutat, „Convorbiri literare” sau „Luceafãrul”. La
unui numãr de 500 de creatorii, þinînd cont cã unii au prima ediþia, Uniunea Scriitorilor din România a
trimis la mai multe ediþii obþinînd premii anuale ale acordat premiul care a constat într-un exemplar din
unor reviste. Astfel au debutat editorial, avînd în recenta reeditatã atunci „Istorie a literaturtii române

13
Creaþie literarã
de la origini pînã în 1940” a lui G. Cãlinescu. Personal importantã care, în viitor, poate însemna un impor-
am primit acest premiu pentru grupajul de poezie tant procent de plecare în analiza unui fenomen în
„Încercare asupra Poesiei”. expansiune, aºa cum este poezia, ca element de realã
De la a noua ediþie, din 1990, chiar dacã ºi pînã tradiþie culturalã a zonei, cu implicare naþionalã.
atunci, de la venirea regretatului Emil Iordache la Este meritoriu sã menþionãm aici toate instituþiile
Centrul Creaþiei Populare Botoºani, ca metodist, în care au contribuit, într-un fel, la menþinerea acestui
1984, m-am implicat în organizarea concursului, prestigios concurs naþional de poezie, ajuns acum la
reformarea ºi regîndirea acestui important concurs cea de a XXV-a ediþie, începînd din 1982 încoace:
naþional, devenit unul din cele mai prestigioase ºi Comitetul de Culturã ºi educaþie Socialistã Botoºani,
cãutate de cãtre tinerii creatori, mi-a revenit în mod Centrul Judeþean de Îndrumare a Creaþiei Populare ºi
direct, ca referent al restructuratei instituþii. Astfel a Miºcãrii Artistice de Masã Botoºani, Biblioteca
regulamentul de organizare ºi desfãºurare a Judeaþeanã „Mihai Eminescu”, Casa Memorialã „Mihai
concursului a fost regîndit, iar implicarea unui numãr Eminescu „ Ipoteºti, ºi dupã 1990, Inspectoratul Jude-
de zece edituri ºi ºaisprezece reviste de culturã din þean pentru Culturã Botoºani, devenit Direcþia
întreaga þarã a adus un nou prestigiu acestuia, iar Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniul
afluenþa tinerilor poeþi spre El Dorado-ul debutului Cultural Naþional Botoºani, Centrul Judeþean de
editorial, cum a devenit oraºul Botoºani, a crescut de Conservare ºi Valorificare a Creaþiei Populare
la an la an. Din 1998, la un an de la moartea poetului Botoºani, devenit Centrul Judeþean de Conservare ºi
Horaþiu Iona Laºcu, în colaborare cu Filiala Iaºi a USR, Promovare a Culturii Tradiþionale Botoºani, Consiliul
s-a acordat ºi premiul acestei filiale unei cãrþi de Judeþean Botoºani, Primãria Botoºani, Memorialul
poezie, la secþiunea debut editorial, premiul care Ipoteºti-Centrul Naþional de Studii „Mihai Eminescu”,
poartã de atunci numele tînpãrului poet dispãpãrut, dar ºi Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iaºi a
fost salariat al instituþiei organizatoare. USR, APLER, Ministerul Culturii, Muzeul Literaturii
Din anul 2000, de la venirea la conducerea Române Iaºi, editurile Junimea, Timpul, Convorbiri
instituþiei organizatoare a domnului Ionel Nicorici, Literare, Parnas, Princeps Edit, Cronica, Eminecu,
care a dorit sã desfiinþeze compartimentul literaturã- Cartea Româneascã, Emia, Eikon, Dacia, Geneze, Axa,
teatru, compartiment care se ocupa în mod direct de Dionis, Dionysos Kostellaun Germania, Geea, precum
organizarea concursului, ºi pînã în 2004, cînd a reve- ºi revistele „Convorbiri literare”, „Dacia Literarã”,
nit la conducerea instituþiei domnul Ion Ilie, „Cronica”, „Poezia”, „Ateneu”, „Familia”, „Vatra”,
finanþãrile pentru acest concurs au fost sistate, iar „Poesis”, „Viaþa Româneascã”, „Luceafãrul”, „Porto
organizarea lui a fost posibilã printr-un protocol Franco”, „Antares”, „Antiteze”, „Bucovina literarã”,
anual de colaborare cu Memorialul Ipoteºti-Centrul „Euphorion”, „Hyperion-caiete botoºãnene”, Co-
Naþional de Studii „Mihai Eminescu”, dar ºi cu lloqvium, poate ºi altele.
sprijinul unor sponsori ºi al editurilor ºi revistelor Anul acesta, manifestãrile incluse în cadrul
implicate, care asigurau valoarea premiilor care „Zilelor Eminescu” vor avea loc la Botoºani ºi Ipoteºti,
uneori a depãºit, prin editarea cãrþilor, anul peste 100 în zilele 10-12 iunie, cu jurizarea lucrãrilor sosite în
de milioane lei. concurs, decernarea premiilor „Porni Luceafãrul...”,
Din anul 2001, cu sprijinul Ministerului Culturii ºi înmînarea Premiului „Horaþiu Iona Laºcu” al Filialei
Cultelor, se acordã în cadrul „Zilelor Eminescu”, Iaºi unei cãrþi de debut în poezie ºi al Uniunii
ediþia din varã, cînd se acordã premiile concursului, Scriitorilor din R. Moldova unei cãrþi de debut în eseu,
se acordã ºi Premiul revistei „Hyperion-caiete cît ºi Premiul „Hyperion”. De asemenea vor fi lansate
botoºãnene”, revistã editatã de fundaþia cu acelaºi cãrþile laureaþilor ediþiei a XXIV-a, editate de editurile
nume. implicate, Junimea, Convorbiri literare, Axa, Princeps
Instituþia organizatoare, Centrul Judeþean de Edit ºi Dionis, cît ºi antologia „Porni Luceafarul...”,
Conservare ºi Promovare a Culturii Tradiþionale cuprinzînd toþi laureaþii ediþiei de anul trecut. Vor
Botoºani, prin compartimentul literaturã-teatru, la avea loc ºi alte lansari de carte, recitaluri de poezie,
unele ediþii ºi cu sprijinunul Direcþiei Judeþene pentru pelerinaje, precum ºi o expoziþie retrospectivã a celor
Culturã, Culte ºi Patrimoniul Cultural Naþional XXV de ediþii ale Concursului Naþional de Poezie ºi
Botoºani, editeazã anual o antologie de poezie ºi eseu Interpretare Criticã a Operei Eminesciene „Porni
„Proni Luceafãrul...”, care include creaþiile poeþilor ºi Luceafarul...”.
eseiºtilor premiaþi, realizîndu-se astfel o zestre (Gellu Dorian)

14
 Creaþie literarã

ZILELE EMINESCU – IUNIE 2006

entru botoºãneni, indiferent cã unora li se pare cã al revistelor „Convorbiri literare”, „Viaþa Romîneascã” ºi

P Eminescu a fost confiscat de cãtre unele instituþii,

chiar dacã acestea au menirea sã se ocupe de memo-
ria marelui poet, luna iunie a fiecãrui an înseamnã comemo-
„Feed back” – Andreea Cristina Novac, din Suceava; Premiul
Editurii Princeps Edit ºi al revistei „Porto Franco” – Luigi V.
Bambulea, din Deva; Premiul Editurii Axa – Luminiþa
rarea celui care a dat un plus de identitate poporului român. Cojoacã, din Drobeta Turnu Severin; Premiul Editurii Geea ºi
Astfel instituþii ca Memorialul Ipoteºti. Centrul Naþional de al revistelor „Poesis”ºi „Ateneu” – Diana Cristina Iliescu, din
Studii „Mihai Eminescu”, Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Timiºoara; Premiul Editurii Emia ºi al revistelor „Antares” ºi
Culte ºi Patrimoniul Cultural Naþional Botoºani, Centrul Ju- „Dacia literarã” – Corina Curcudel, din Iaºi; Premiul Editurii
deþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradi- Paula ºi al revistelor „Hyperion” ºi „Poesis” Mihaela
þionale Botoºani, Biblioteca Judeþeanã „Mihai Eminescu” sau Valentina Gãinaru, dinSuceava; Premiul revistei „Semne” –
Fundaþia Culturalã „Hyperion” au fost ºi de data aceastã în George Dorian Stãnciulescu, din Iaºi; Premiul revistelor
program, cum se spune, cu decenþã ºi sobrietate, dedicînd „Convorbiri literare” ºi „Poezia” – Bogdan Federeac, din
memoriei poetului manifestãri de þinutã. Sãveni; Premiul revistei „Procust” – Ana Maria Zaharia, din
Luând în calcul faptul cã unii colaboratorii, cum sunt Vaslui; Premiul revistei „Antiteze” ºi al ziarului „Evenimentul
editurile ºi revistele de culturã care acordã premii la „Porni de Botoºani” – Andrei Mihai, din Sibiu; - secþiunea
Luceafãrul...”, au fost implicate în Tîrgul de carte „Bookfest”, „interpretare criticã a operei eminesciene”: Premiul revistei
organizat în perioada 13-18 iunie la Bucureºti, manifestãrile „Hyperion” – Cristian Bândea, din Suceava; Premiul revistei
au început la Ipoteºti ºi Botoºani în ziua de 11 iunie, cu o „Convorbiri literare” – Anama Maria Blanaru, din Suceava;
slujbã de pomenire la Bisericuþa Eminovicilor. Apoi, în Premiul revistei „Semne” – Janet Nicã, din Ostroveni, jud.
Amfiteatrul „Laurenþiu Ulici” din Ipoteºti a avut loc un Dolj.
moment de aducere aminte dedicat unor mari personalitãþi Au urmat lansãri de cãrþi ºi reviste, recitaluri ale poeþilor
ale culturii române care au fost legate de devenirea Ipoteº- invitaþi cît ºi ale laureaþilor celie de a XXV-a ediþii a „Porni
tilor, ºi anume: Constantin Noica, Petru Creþia, Laurenþiu Luceafãrul...”.
Ulici ºi Horia Bernea. A fost instituit, în amintirea lui Petru Premiul „Hyperion” pe anul 2006 i-a revenit poetului
Creþia, Premiul Naþional de Criticã cei-i poartã numele, Daniel Corbu.
premiu ce i-a revenit la prima ediþie lui Pompiliu Crãciunes- A fost vernisatã expoziþia „O carte, douã cãrþi....de vizitã”
cu, preºedinteale juriului fiind Basarab Nicolescu. Au urmat din colecþia ipoteºteanã.
decernarea unor titluri de cetãþeni de onoare ai Ipoteºtilor, Seara, în Amfiteatrul „Laurenþiu Ulici” a avut loc recitalul
dintre care amintim pe cele acordate actorului Ion Caramitru actorului Ion Caramitru ºi spectacolul susþinut de Grupul Iza.
ºi senatorului ºi poetului Varujan Vozganian. Pe 12 iunie, la Biblioteca Judeþeanã „Mihai Eminescu” a
Aflat la cea de XXV-a ediþie, Concursul Naþional de Poezie avut loc Colocviul „Sã ne amintim gustul lecturii” ºi au fost
ºi Interpretare Criticã a Operei Eminesciene „Porni Lucea- decernate premiile Concursului naþional de creaþie, ediþia I.
fãrul...” ºi-a desmenta cîºtigãtorii. Juriul prezidat de poetul Pe 14 iunie, tot la Biblioteca Judeþeanã „Mihai Eminescu”
Cezar Ivãnescu, avîndu-i ca membri pe Liviu Ioan Stoiciu a fost vernisatã o expoziþie de carte Eminescu, iar pe 15 iunie,
(revista „Viaþa Româneascã”), Lucian Vasiliu, Liviu Apetroaie incepînd cu ora 11 a avut loc Simpozionul „Eminescu-Carte-
(Muzeul Literaturii Române Iaºi, revista „Dacia literarã”), Culturã-Civilizaþie”, urmnat de lansarea volumului „Studii
Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru (editura „Convorbiri emineeciene” volumul VIII. A fost lansatã cartea „Medalia ca
literare”, APLER, revistele „Convorbiri literare” ºi „Poezia”), document de bibliotecã”, semnatã de Constantin Mãlinaº.
Gellu Dorian (Editura Axa), Daniel Corbu (Editura Princeps Premiul „Teiul de aur” pentru poezie, acordat de Editura
Edit ºi revista „Feed back”), Adrian Alui Gheorghe (revista Geea Botoºani, a revenit anul acesta poetului Petruþ
„Antiteze”), George Vulturescu (revista „Poesis”), Paulina Po- Pãrvescu.
pa (editurile Emia ºi Paula), Cristian Simionescu ºi Marian Adevãraþii iubitorii de poezie ºi Eminescu au fost prezenþi
Constandache (revista „Procust”), Vasile Spiridon (revista la manifestãrile dedicate memoriei poetului ºi n-au
„Ateneu”), Mircea A. Diaconu (Suceava), Lucian Alecsa (re- considerat nici o clipã cã Eminescu ºi de datat aceasta, cum s-
vista „Hyperion”), Sterian Vicol (revista „Porto Franco”), a spus de cãtre cei ce în fond îl ignorã total pe Eminescu, ar fi
Corneliu Antoniu (revista „Antares”) ºi Nicolae Corlat (se- fost confiscat de un „grup de interesaþi”. Emiterea celor 400
cretariat), a acordat urmãtoarele premii: Premiul „Horaþiu de invitaþii cãtre oficialitãþi, licee, profesori, instituþii ºi aºa
Ioan Laºcu” al Filialei Iaºi a USR ºi al Uniunii Scriitorilor din mai departe, dovedeºte o deschidere largã a organizatorilor
R. Moldova”, pentru cartea de debut publicatã, poetului Radu pentru toþi cei ce doresc sã participe la manifestãrile
Verman, pentru cartea „Greieriada”, editura „Convorbiri dedicate lui Eminescu. Din pãcate participarea oficialitãþilor,
literare”, 2005; la secþiunea manuscrise, debut în poezie – profesorilor ºi elevilor a lãsat un imens loc gol rezervat
Premiul Editurii Junimea ºi al revistei „Poezia” -Ionuþ Radu, acestora, dovedind încã o datã ignoranþa instalatã în rîndul
din Piteºti; Premiul Editurii „Convorbiri literare” ºi al APLER, acestora.

15
Creaþie literarã
Diana Cristina Iliescu a luat în posesie spaþiul nefolosit al Florile erau uscate,
cuvintelor scrise. Iar vântul mirosea a restriºte.
Rutinã Privesc þãrmurile nerostite nici Am închis ochiul dinãuntru
fiecare zi pescãruºilor, Si-am privit vârstele
e ca un prieten care te scoate din îndrãgostiþii unesc pãmântul cu Cu teama regretului de-a întârzia.
rahat marea
te prinde de mânã ºi te târãºte nu lasã urme pe nisipul clepsidrei, Oamenii mari – sunt copii crescuþi,
afarã dacã aceeaºi orã se îmbrãþiºeazã Îmi spun.
azi un centimetru printr-un singur sãrut Printre pomi, printre ochi ºi
mâine unul ceasul ( personajelor) va mãsura amintiri
pânã când ochii þi se obiºnuiesc iar timpul poetului. Noi eram atât de mici,
sã priveascã în faþã Din clipã în urmãtoarea clipã Atât de mici încât ochiul dinãuntru
dimineaþa Se intrã dezbrãcat de amintirile Încerca în zadar a ne înþelege.
altora. Tac dincolo de visuri,
cu fiecare zi Vãzduhul zboarã în pasãre. Dar din când în când te strig.
inima ta Revãrsare de sine este pasãrea în Te strig uneori ºi închei poemul:
curvã ºi proastã îmbrãþiºarea de aer, Beatrice !
te-mpinge înapoi cuvintele îi vorbesc despre sine.
câte un centimetru Peste umãrul celui mai înalt Luminiþa Cojoacã
câte un pas. pescãruº se poate ajunge în rai,
dezlegat de sârma ghimpata cerul Întreg
Andrei Mihai este la nivelul aripilor, sã ai o parte din mine
s-a inventat spaþiu ºi timp sã putem muºcatã de câinii vagabonzi
Pentru Arhangheli intra în veºnicie. pe care linºaþii îºi sting þigãrile
Frica de-un eu mai ascuns decât ei sã urli sã latri precum stânca
mi-e fricã de vrei Ana Maria Zaharia de vreascuri aprinsã
sã rãmâi printer toþi, sã ºtii cã iubirea
fãrã mine nu poþi Agonie e-o curvã cinstitã
sã mai pleci. Agonie – cuvânt prea gol ce strigã la fiecare cãdere a
Frica de nori cãlãtori ca ai mei Sã strãbatã golul ceasului pe spate
Poate nu mã mai þin Ce se naºte-n mine
Într-un chin În ceasul înserãrii sângeriu. dau s-o opresc
Ce a-nceput sã îmi placã E sânge-n aer ºi vãzduhul mã arde mai tare
Iubire posacã pluteºte în derivã e viscol
Si goalã Mi-e strânsã inima în amantul coboarã în peºteri
Banalã îmi pari. Chingi de-oþel; de pereþi îºi atârnã sentimentele
Nu-nþelegi cã-nþeleg Fatale clipe muºcã arse
Si nu vreau sã mai vrei Din Iubire, Viaþã femeii violate îi tihneºte în sânge
Iubire de ei. Si Frumos. numãrul viorilor violate
Stai aici.
Se învãluie-n tãcere ele îºi vând sângele ceasului
Ionuþ Radu Infinitul plin de moarte, cealaltã parte a mea.
Plin de durere
Zbor spre pasãre E ºi cântecul purtat de noapte. Bogdan Federeac
Dacã în piatrã am sãdi un cuvânt
piatra ar deveni pasãre. DIVAGATII
Luigi V. Bambulea
Pasãrea este inventatã Gândurile mucegãite sunt mai
respirã ºi în afara poemului Cântec pentru criminale
predicã spectatorilor din primele Beatrice decât ºtirile protv de la ora 5
rânduri Chipul tãu nemuritor ºi nu-ºi trãdeazã emoþiile
despre al cincilea punct cardinal. Pãstra tãcerea. pe sub detectoare de minciuni
Sângele înfloreºte în exterior(ul Din turn am coborât aºa cum o fac îngerii
memoriei) Acum un ceas. când se bãlãcesc în nori

16
 Creaþie literarã
raiul paralel cu fiorul Sunt o râmã care s-a plictisit sã se
ºtii, i-am vãzut deunãzi rãpus de raza veghetoare. târascã
pe preºedinþii marilor state ªi sã mediteze la condiþia tragicã a
adunaþi în jurul unei mese de poker Andreea Cristina Novac nevertrebatelor în lume.
au fumat iarbã ºi-au bãut ca porcii Voi aºtepta divina revelaþie
pân-au cãzut de pe scaune Dragã Mircea, Când mã voi ataºa de piele ºi voi
ºi au început sã spunã bancuri e somn aici avea picioare cu care voi zbura;
porcoase... e somn se doarme cu stres în vârfuri La urma urmei, e mai uºor sã fii
de pãr râmã, mai comod,
George Dorian e din ce în ce mai josnic sã vezi cum Moartea e un hazard cotidian.
sub tine se dau lupte de prichindei Sunt o râmã leneºã ºi avidã de
Stãnciulescu cum tot sub tine miºcã o lume oniric ;
REPAOSUL IUBESTE mizerã Îmi place sã visez aiurea în
în balta de mai apoi… cãutarea transcendentului
Pe fruntea tinereþii tale, depun o
ºi iar e somn ºi se simte cã nasul metafizic.
rugãminte
nu mai poate trage aer în piept Sunt o râmã melancolicã ºi
Sãracã între cãrnuri, palidã între
doar ceva din scâncetul fluturelui narcisistã.
cuvinte,
-pãrãsindu-ºi borcanul- se mai aude Sunt un geniu : sunt bolnav de
Vorba ta rece sã o preschimbe-n
e da un plâns de tobe fericire, sunt bolnav de nemurire ;
ºoapte...
un automatism în tastaturi Sunt bolnav ºi-aºtept sã mor.
un râgâit sumbru de calculatoare Mi-e silã de mine…ºi mã iubesc
Cu inimã cu tot te-am aruncat afarã,
expirate Pentru cã-mi dau prilejul sã mã
Alteþã sfâºiatã, mireasã oriºicui vei
transpirate critic;
fi odatã,
trãsãturile aceloraºi butoane Ce m-aº face fãrã mine ?
A gurii otrãvite de vãpaia sorbirii,
care miºcã instantaneu din buric
A genei conturate cu rimelul orbirii.
mã sâcâie în sinusurile creierului Corina Corcudel
le simt pânã ºi acum
Cât e de clar !
curgând în atmosfera intestinelor VITAMINA VERBALA
Mult aºteptatul lucru,
dar am plecat la secerat de îngeri. Tranºant contracareazã un apanaj
mult cum e totdeauna amãgirea
artistic
ºi aºteptat ca nãzuinþa celui
Mihaela Valentina In purgatoriu
care-o naºte,
Pe scaune îmbrãcate în catifea verde
e-amar ca-ntotdeauna ! Gãinaru Stau vocabulele mele
Din astãzi va rãmâne mâine o zi a
Empatie Paradoxal, într-o ambianþã creativã.
Sunt o râmã. Nu se sfiesc
pomenirii tale,
un nume scris pe ape, Sunt cea mai frumoasã râmã din Sã-mi refuze creierii frãmântaþi,
oraºul acesta. Admonestaþi de idei
un ghiocel brumat cu îngropare,
Pe care nu pot sã le redau pe hârtie.

Mã refuzã cuvintele mele...

Pe semne, nu mai corespund
cerinþelor sociale
Un brainstorming
a fost de ajuns pentru a le face
sã naufragieze
pe malurile minþii, adãpostindu-se
în idei.

Eu le întreb:
”– Unde vã e tihna ascendenþei
sociale?”
Plug de lemn

17
Creaþie literarã

Graþian Jucan

Motivul codrului în poezia lui Mihai Eminescu

imbioza istoricã dintre codru ºi existenþa poporului român rumeneºte strãvechii codri. Voinicul din poveste a venit din lume,

S a fost exprimatã în zicala “ codrul – frate cu românul “, dar

ºi în expresia “ frunzã verde, foaie verde “ din poezia
noastrã popularã, realitãþi incontestabile ale spiritualitãþii
coborând “ pe potica dinspre codri”, într-o adevãratã feerie a naturii,
sã- ºi sãrbãtoreascã nunta cu frumoasa fatã de împãrat:
De treci codrii de aramã de aproape vezi albind
româneºti. S-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint...
Lirica eminescianã evidenþiazã pregnant imaginea codrului. Un
vers al poetului spune: “Al meu suflet e înfrãþit cu codrul “, investitul Acum iatã cã din codru ºi Cãlin mirele iese,
astfel cu puterea de neegalat a geniului sãu. Imaginea codrului i s-a Care þine-n a lui mânã, mâna gingaºei mirese.
furiºat ºi sedimentat în suflet, încã de copil, - “ fiind bãiet pãduri La nunta lor, participã soarele ºi luna, zmei,împãraþi ºi-
cutreieram”, - întrucât impresiile cele mai puternice, ºi care se þin mpãrãtese, feþi-frumoºi, cititori de zodii ºi Pepelea ºãgalnicul,
minte, sunt acelea dobândite în copilãrie: personificarea spiritului glumeþ al românului din basme. Alãturi de
„Unde eºti, copilãrie, aceastã nuntã împãrãteascã, poetul a zugrãvit ºi nunta insectelor, a
Cu pãdurea ta cu tot? “ goangelor pãdurii, pentru “ a semnala chiar mãreþia naturii în
Incã de la primele afirmãri poetice, tânãrul poet a cântat miniaturã “ (G. Cãlinescu).
meleagurile natale: Arald, înnebunit de durere, din celãlalt mare poem de lungã
Aº vrea sã vãd acuma natala mea vâlaioarã respiraþie, Strigoii, a zburat pe-un cal negru pânã când a ajuns “ la
Scãldatã în cristalul pârâului de-argint, poala de codru-n munþii vechi”, unde îºi avea sãlaºul magul bãtrân
Sã vãd ce eu atâta iubeam odinioarã: ºi pãgân,care, - ” pe-a codrilor poticã”-
A codrului tenebrã, poetic labirint;(…), pleacã împreunã cu acesta la domul de marmorã neagrã, ca prin
aºa cum va repeta ºi mai târziu în poezia Codru ºi salon. Oricum, vrãji sã-I readucã în viaþã pe Maria, regina dunãreanã. Bãtrânul, alb
în poezia Din strãinãtate (1866) e amintit codrul de foioase de la ºi blând poate face din piatrã aur, din îngheþ vãpaie, poate închega
Baisa, din preajma Ipoteºtilor. Botoºani, valea cu pârâul Drãzleucãi, apa-n sânge, din pietre foc sã saie. El poate face ca în întrega fire sã
dealurile din împrejurimi: Dealul pãdurii, al Haraminului ºi al fie “ ninsoare, fulger, gheaþã, vânt arzãtor de varã “. Un singur lucru,
Crucii, unde Gheorghe Eminovici- tatãl- avea o stânã, aºa încât „satul pare a ne sugera poetul, nu poate face magul: nu poate opri inima sã
ºi pãdurea creºteau în jurul lui, îmbrãcate în legendã, cu oameni iubeascã. Primul ilustreazã, de altfel, cã o dragoste adevãratã n-o
care în gesturile ºi în cuvintele lor fãceau sã trãiascã o mitologie poate înfrânge nici hotarul morþii. Sufletul poetului ardea în acest
întreagã ” (D. Popovici). timp în vâlvãtaia dragostei pentru Veronica Micle. El s-a regãsit în
Cu intermitenþe, acestea îl vor chema ºi mai apoi. E vorba de motivul codrului, înveºmântat în haina lui Arald, ºi pentru a-l
chemarea pãmântului natal, de satul din suflet. înþelege citãm versurile:
In lirica sa, el cântã natura cu un accentuat sentiment al iubirii, „ Eram un copilandru. Din codri vechi de brad
încât nu ºtim unde începe sentimentul naturii ºi al iubirii, atât de Flãmânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pãmântul, (…)
puternic a sudat sentimentele. Sã se împlineascã visu-mi din codrii cei de brad!”
Frecvenþa codrului e mare în poezia sa, natura având
semnificaþii multiple. Impãrat slãvit e codrul,
Intâlnim astfel: o naturã cadru, martorã ocrotitoare, liman al el e Mãria Sa, în mijlocul lui:
liniºtii ºi singurãtãþii, participantã activã la durerile ºi bucuriile
inimii omeneºti, o naturã erou. Adormi-vom, troieni-va
In Floare albastrã, iubita îºi cheamã perechea în codru: Teiul floarea-i peste noi,
- “ Hai în codrul cu verdeaþã, Si prin somn auzi-vom bucium
Und’ – izvoare plâng în vale “ (…). De la stânele de oi.(…)
Blanca din Fãt-Frumos din tei, sortitã mãnãstirii, fuge în plin
codru, trecând pe cãrãri cãlare în goana calului, printer copaci, - „O, priviþi-i cum viseazã
fulgerând lumini, iar perechea de îndrãgostiþi se pierde în umbra Visul codrului de fagi!
codrilor. Codrul bãtut de gânduri din Dorinþa îi adoarme la sânul Amândoi ca-ntr-o poveste
lui: Ei îºi sunt aºa de dragi! “
Adormind de armonia Aici de data asta în Povestea teiului, îºi are loc idila aceleiaºi
Codrului bãtut de gânduri, Blanca, când luna lumineazã calea îndrãgostiþilor spre inima
Flori de tei deasupra noastrã codrilor, acompaniaþi de sunetul cornului.
Or sã cadã rânduri- rânduri. Sora viselor noastre, o adevãratã zânã a pãdurii, e aºteptatã în
In poemul Cãlin (File de poveste ), luna ca o vatrã de jãratec Freamãt de codru, iar în Revedere stau faþã-n faþã veºnicia codrului

18
 Creaþie literarã
cu vremelnicia omului. - “ Cobori în jos, luceafãr blând,
Poezia se întemeiazã pe un dialog între poet ºi codru, dar e Alunecând pe-o razã,
construitã pe o antitezã, subliniind un specific sufletesc: doina ºi un Pãtrunde-n codru ºi în gând,
specific geografic: Dunãrea. Codrul eminescian se sustrage timpului Norocu-mi lumineazã (…).
ºi rãmâne în eternitate. Prototipurile universului sunt statice:
„Marea ºi cu râurile, El tremurã ca alte dãþi
Lumea cu pustiurile, In codri ºi pe dealuri(…).
Luna ºi cu soarele,
Codrul cu isvoarele.” „Codru-ºi bate frunza lin”, în sunetul melancolic al cornului, în
Peste vârfuri, iar în Somnoroase pãsãrele... “ codrul negru tare ”,
Natura nu e peisaj, ci existenþã, poetul cântã, de altfel, o naturã pentru ca în Lasã-þi lumea… tânguiosului bucium sã-i rãspundã “
miticã. codrul verde fermecat ºi dureros”.
„ Românii- scria poetul – au fost popor de ciobani (…); de acolo Codrul e simbolul forþei ºi veºniciei datoritã vitalitãþii lui de
multele tipuri frumoase (…) ; de-acolo cuminþia românului, care ca neinvins. In acest context semnificativã rãmâne poezia Ce te
cioban a avut multã vreme ca sã se ocupe de sine însuºi, de acolo legeni.... Legãnatul nu e din pricina vântului sau a ploii, ci din pricina
simþãmântul adânc pentru frumuseþile naturii , prietenia lui cu vântului sau a ploii, ci din pricina trecerii timpului. Poezia a luat
codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo poveºti, naºtere pe baza motivului ºi a versurilor din tezaurul folcloric
cântece, legende, c-un cuvânt, de acolo un popor plin de bucovinean ºi ardelean, contribuind astfel la îmbogãþirea liricii
originalitate ºi de-o fecioreascã putere formatã prin(tr-)o muncã eminesciene. Ea exprimã propriile-i gânduri, poetul regãsindu-se în
plãcutã, fãrã trudã(…).” motivul codrului, simbol al puterii, încât pare a spune: ºi eu am fost
In bãtãlie, în Scrisoarea III: puternic, atâta vreme cât am cântat. Asemenea codrului
Numa-n zarea depãrtatã sunã codrul de stejari.(…) personificat, pãrãsit de pãsãri, cântãreþii lui, care-i duc departe
… Ce mai freamãt, ce mai zbucium! gândurile ºi norocul, ºi poetul, dacã nu cântã, rãmâne sufleteºte
Codrul clocoti de zgomot ºi de arme ºi de bucium, (…). pustiit:
Nu numai codrul, ci natura întreagã devine pavãzã, scut al Si cu doru-mi singurel
apãrãrii þãrii. Codrul e participant active în luptã, e erou. Poetul De mã-ngân numai cu el!
slãveºte codrul, adevãrat împãrat, crai ºi voievod, ce protejeazã
întreaga naturã, ca sã înflorescã ºi sã rodeascã, cãci el nu e numai La mijloc de codru... înfãþiºeazã desimea acestuia. Numai în
cadru, motiv ori mit, ci ºi simbol. Falnicii oºteni ai lui Mircea cel luminiºul unei poieni, lângã baltã, elemente telurice, pãsãrile, dar ºi
Bãtrân nu s-au luptat numai pentru apãrarea, independenþa ºi cosmice: luna, soarele ºi stelele îºi reflectã în oglinda apei imaginile.
libertatea þãrii, ci ºi pentru liniºte ºi pace, pentru cã numai în pace Si tot acolo vine ºi iubita de frumoasã ce-i, sã-ºi admire chipul în
dragostea poate înflori: aceeaºi oglindã a apei.
Te-am ruga, mãri, ruga Mai am un singur dor (cu toate variantele ) e testamentul
Sã-mi trimiþi prin cineva eminescian, în care la mormânt ºi-a dorit “ ºi codrul aproape’’,
Ce-i mai mândru-n valea Ta: numai în Diana se întreabã:
Codrul cu poienile, S-auzi cum codrul frunza-ºi bate,
Ochii cu sprâncenele (…). S-adormi pe verdele covor!

La care rãvaº de dragoste, în alt poem, poetul rãspunde ºi face înflorind toate din mila:
din codru un adevãrat mit:
Dar sã ºtii, iubite frate, Codrului, Mãriei Sale.
Cã nu-s codru, ci cetate (…),
M. Eminescu a reînviat mitul codrului, admirându-i mãreþia,
fortãreaþã inexpugnabilã împotriva duºmanilor þãrii. dând liriciisale intense vibrãri noi, adresându-i uneori chemãri
Memorialistul Paul de Alep, în cãlãtoria-i de pe la noi, a notat stãruitoare, expresie a nostalgiei anilor apuºi. Vechi ºi monumental,
cuvintele lui Vasile Lupu: “ Drept castele ºi fortãreþe avem aceºti forþã teluricã ºi cosmicã, codrul i-a rãpit poetului simþirile:
munþi ºi pãduri, impotriva cãrora nici un duºman nu poate birui.” Si tot ce codrul a gândit cu jale
Din pricina vicisitudinilor timpului, exploatarea crâncenã a In umbra sa pãtatã de lumini,
pãdurilor, l-a fãcut pe poet sã critice, sã denunþe ºi sã acuze: Ce spun: isvorul lunecând la vale,
Iºi dezbracã þara sânul, Ce spune culmea, lunca de arini,
Codrul- frate cu românul- Ce spune noaptea cerurilor sale,
De secure se tot pleacã Ce lumii spun luceferii senini
Si izvoarele îi seacã. Se adunau în râsul meu, în plânsu-mi,
De mã uitam rãpit pe mine însumi.
La sunetul cornului, adevãrat semnal de luptã, lui Stefan cel
Mare îi „vin codri-n ajutor…”. – Cãtãlina din Luceafãrul îºi cheamã Cãci sã nu uitãm ce a spus poetul:
vechea dragoste: „Al meu suflet e înfrãþit cu codrul.”

19
Creaþie literarã

Nicolae Cãruntu

REÎNTÂLNIREA
isã cã cineva deschisese portiþa dinspre grãdinã Gorneanu?

V ºi pãtrunse în ogradã. Acum parcã-l vedea înain-

tând pe cãrarea îngustã ºi hopuroasã ce ºerpu-
ieºte dinspre cimitir, trece printre ºirul de salcâmi înalþi ºi
- Da, da eu sunt bãtrâne, salut! Ce faci? Nu ne-am mai
vãzut ºi nici auzit de atâta amar de vreme! Celãlalt ezitã o
clipã! Urmarã secunde lungi ºi bune de pauzã. Apoi
bãtrâni ºi aproape uscaþi, apoi cãrarea o coteºte prin continuã :
porumbul verde ºi puternic, pãtrunde printre zarzavaturi - Doream sã-þi fac o surprizã crezând cã dupã atâþia ani
ºi livada piticã si se opreºte la portiþa dinspre magazie. de când nu ne-am mai întâlnit, credeam cã n-o sã mã mai
Vizitatorul i se pare cunoscut, îl vede foarte limpede chiar recunoºti, când colo...
dacã lumina calmã, aurie – trandafirie a zilei de varã face - Stai liniºtit Ioane dragã. Cum îþi închipui tu cã tocmai
loc tot mai mult amurgului. Dupã zãpuºeala diurnã se pe tine am sã te uit eu?
anunþã o searã ºi-o noapte senine, liniºtite ºi odihnitoare. N-ai mai dat nici un semn, n-ai scris un rând –douã, n-
Acum, între luminã si întuneric se simte parcã ºi o uºoarã ai mai telefonat pânã în seara asta…
ºi dulce miºcare a soarelui de peste zi. Ce minunat este sã - Ba þi-am trimis un plic, încã nu l-ai primit, nu? Ei aflã
leneveºti în rãcoarea binefãcãtoare a serii când nu eºti cã mâine, poimâine sosesc la tine, dragul meu coleg!
treaz de-a binelea dar nici nu te simþi în totalitate purtat - Foarte bine, foarte bine cã, în sfârºit, te-ai hotãrât ºi
pe aripile divine ale reveriei! vii încoace,la mine.
Bine cã n-au dat þânþarii! Mari, agasante ºi nesuferite Te aºtept cu bucurie ºi interes. Avem atâtea chestiuni
sunt aceste mici ºi spurcate lighioane! Printre puzderia pe care trebuie sã le discutãm împreunã ºi cred cã ºi…
mãruntelor frunze ale salcâmilor începeau sã aparã, în - Perfect, rãmânem înþeleºi, vineri la patru dupã-
hãul nesfârºit ºi albastru al cerului, stelele. Deocamdatã, amiazã ajung cu trenul la Botoºani, tu aºteaptã-mã-n garã
luceau incerte ºi anemice. Profesorul se rãsuci lent pe cã eu vin…
partea stângã dorind sã aþipeascã aici, afarã pe pãtura de - S-a fãcut Ioane dragã! Pe vineri deci! Mai spune-mi,
culoarea cafelei pe care o aºternuse la umbra tot mai rarã te rog cum este vremea pe acolo la voi, în Ardeal? Pe aici
ºi puþinã a mãrului scorburos care parcã se topea cu este un timp nespus de frumos!
fiecare zi ce se abãtea asupra lui. Lângã tulpina scorþoasã E grozav numai cã…
ºi neagrã a mãrului în care vara sãlãºluiau graurii, se - La noi, la Fãgãraº acum plouã, bate vântul ºi-i rece.
aflau acum mai multe cãrþi. Dupã coperþi unele volume Mai multe îþi voi povesti când ne vom revedea. Te salut.
arãtau noi, unele de curând ieºite din tipografii, altele - Salut!
poate cã întreceau cu mult vârsta înaintatã a mãrului .
muribund. Tot acolo mai zãceau un caiet vechi, un pix cu
mai multe paste ºi telefonul mobil. Când stãpânul tuturor . .
acestor lucruri parea cã va trece cãtre tãrâmul nesfârºit - Bunã – seara, domnule profesor, zise noul venit, cel
al visului, un porumbel sãlbatic pocni de câteva ori din care pãtrunsese în curte
aripile sale, parcã inspectând ograda ºi se lasã în mãrul pe portiþa din spatele casei, de lângã magazie. Era
de deasupra profesorului. Apoi, cam rãguºit ºi fârâit Traian Târzioru, consãtean cu profesorul, stabilit încã din
începu sã cânte, dar parcã, speriat de propriul cântec adolescenþã tocmai la Constanþa. Lucreazã în port,
fâlfâi scurt de câteva ori ºi se fãcu nevãzut! Prostul, îl mecanic pe un utilaj greu ºi rudã îndepãrtatã cu cel pe
dojeni moale profesorul, nici nu cântã dar nici pe mine care tocmai îl viziteazã. Nu se mai întâlniserã de peste
nu mã lasã sã mã odihnesc… Atunci se înãlþã de la douã decenii! In tot acest rãstimp Traian Târzioru nu se
rãdãcina mãrului semnalul atât de cunoscut al schimbase aproape deloc. Arãta tot înalt, tot slab, deºirat
telefonului. Profesorul se întoarse cu faþa cãtre cerul chiar. Iºi strânserã mâinile cu putere, prietenie ºi bucurie
înalt, înstelat ºi neclintit ºi cu mâna stângã apucã ºi duse fiind amândoi vizibil emoþionaþi.
aparatul la ureche. Profesorul scoase din beci vreo câteva sticle de bere ºi
- Alo, alo, rãsunã de douã ori în receptor o voce durã una cu rachiu de prunã si tescovinã cumparatã de la
dar, parcã,totuºi prietenoasã, domnul profesor Marin unchiul sãu, Gheorghe Bãdarãu. Mai aduse din frigider si

20
 Creaþie literarã
o farfurie plinã ochi cu fripturã de porc, cârnãciori din comunismului se aflã ºi-acum în frunte. Au trãit
carne de vitã ºi de oaie. Mai pregãtise, încã din zori, sar- împãrãteºte, fãrã sã facã nimic în vechiul regim ºi o duc
male, ºniþele ºi niºte costiþã afumatã. Toate aceste bucate extraordinar ºi astãzi. Poate cã trãiesc încã mai bine ca în
le preparã împreunã cu Jan Isac ºi Maria Strãteanu, trecut pentru cã acum nu-i întreabã nimeni de nimic. De
vecina sa. Traian îl ajutã pe profesor sã aducã ºi brânzã de unde ºi prin ce mijloace au devenit, dintr-odatã
oi sãratã, roºii, ridichi ºi ceapã verde. Dupã ce mâncarea proprietari de fabrici, ateliere, pãduri, vile, pãmânturi pe
a fost aºezatã alãturi de bãuturã, pe masa de brad situatã sprânceanã ?!?
sub nucul uriaº de lângã intrarea din faþa casei. Cei doi Deþin imense ferme agricole, livezi, vii, mari ferme
aºezaþi pe bãncile de brad din jurul mesei, se cinsteau cu zootehnice, de pãsãri, iazuri, mori! De unde au ei acum
þuicã de prunã ºi-abia dacã apucau câte o îmbucãturã. toate acestea?! S-au îmbogãþit cinstit din sudoarea
Stãteau la taifas. Un miros îmbietor ºi ademenitor de mâinilor ºi braþelor lor?!
carne friptã plutea în aerul curat ºi dens al nopþii. Câþiva Traian Târzioru nu rãspundea dar între somnolenþã ºi
câini mai îndrãzneþi atraºi de aburii de la cârnãciori sau trezire asculta cu toþi porii încordaþi. De ce sã rãspundã,
poate de la mirosul de brânzã sãratã, patrulau tot mai de unde sã ºtie el cum s-au îmbogãþit atât de repede
aproape de gard, pe drumeagul din faþa casei. copoii comuniºti!
- Si zi-i Traiane, spui cã mergi vineri împreunã cu mine - Pãi, dacã-i aºa, reluã pe un ton mult mai calm,
la Botoºani. aproape confesional, profesorul, pãi, sã-mi spunã ºi mie,
- Mergem, mergem, sigur cã ºi mie mi-i dor sã mai vãd domnule, uite eu aºa ºi aºa am trudit din greu ca vita la
oraºul în care am învãþat. Benzinã am, maºina-i nouã, alte plug, m-am chinuit ºi am pãtimit, am agonisit bãnuþ cu
probleme nu sânt aºa cã fii fãrã grijã în privinþa asta. O sã- bãnuþ ºi uite aºa am devenit proprietarul celei mai
i facem prietenului ardelean o primire pe cinste. Cu importante fabrici de armament din România! Fã ºi
fanfarã ºi flori. O sã-l primim cu dragoste ºi prietenie, ca dumneata la fel ºi ajungi putred de bogat, ca mine! Dar
pe un adevãrat frate de dincolo de Carpaþi. Tuica de vine? Sigur cã nu! Pentru cã nu au ce sã-mi spunã. Cum au
prunã, tare ºi bunã îºi fãcea lent efectul asupra furat ºi jecmãnit þara asta ! Sã mintã ºi acum aºa dupã cum
consumatorilor, dar în special al musafirului. Dupã ce au fãcut toatã viaþa lor? Sigur cã nu din muncã dreaptã,
ospãtarã pe îndelete ºi pe sãturate cei doi prieteni bãurã cinstitã, curatã huzuresc ei astãzi. În prezent din aceastã
bere rece ºi acidulatã. Apoi fumarã în liniºte uºor obosiþi muncã nu poti sã trãieºti omeneºte în România! De la
de mâncare ºi vag ameþiþi de bãuturã dar încã moleºiþi de lunã la lunã, mereu se întâmplã aºa, eheeei, impozitele ºi
cãldura nãucitoare a zilei nu demult încheiate. dãrile cãtre stat sunt o mare povarã pentru români! Vai
Acum cerul parcã devenise mai înalt, senin ºi parcã de capul ºi sufletul nostru! Trãim din ce în ce mai greu!
mai încãrcat cu nenumãratele stele albe, mici, sclipitoare Suntem ca o turmã de animale bolnave ºi dezorientate
ori altele mai mari bãtând în galben care împrãºtiau o care au nimerit din întâmplare într-o mlaºtinã uriaºã ºi
luminã tulbure, ceþoasã.Noaptea cerul seamãnã cu un nu mai nimereºte calea dreaptã ºi sigurã spre pãmântul
mãr proaspãt înflorit. Sub geana orizontului, cãtre rãsãrit tare ºi uscat ca sã poatã supravieþui. Dupã ce-ºi vãrsã
se ivi, luminând rece ºi roºie, planeta Marte. mânia cruntã ºi de neoprit asupra foºtilor ºi actualilor
- Mi-e scârbã, tare mi-i scârbã de televiziune ºi nici comuniºti, profesorul deveni calm ºi senin ºi-l conduse pe
radioul nu-l mai pot suferi, rosti profesorul într-un târziu. musafirul sãu pânã aproape la jumãtatea satului.
Sunt acrit ºi mi-e silã ºi de ce prezintã ziarele pentru cã nu
infãþiºeazã realitatea aºa cum este ea. Ziarele sunt ca .
iarba, se- apleacã dupã cum bate vântul. Ziariºtii, nu toþi, . .
dar majoritatea þin isonul puterii. Suntem, acum de la Trenul de la Cluj opri cu mare zgomot în gara din
atâþia ani de la miºcarea din decembrie ’89, în acelaºi loc. Botoºani. Ceasul arãta 16 ºi 10 minute. Coborârã bãrbaþi
Tot vechii comuniºti deþin ºi în prezent puterea politicã, ºi femei, tineri, copii ºi oameni în vârstã. Ion Popoiu,
economicã, banii. Plus, cã spre deosebire de atunci, acum profesorul ºi mai nou, absolventul facultãþii de teologie,
s-a distrus, sistematic, întreaga economie. Nu mai are nu era de vãzut ºi nici de zãrit printre pasageri.
amãrâtul de român un loc sigur ºi garantat de muncã. Profesorul si ruda sa, Traian Târzioru l-au aºteptat
Necãjiþii ºi obidiþii din communism sunt acum la pãmânt, zadarnic pe ardelean sã coboare din tren. Acesta ajunse
nevoiþi sã emigreze pentru a câºtiga o bucatã de pâine în Botoºani cu un tren de dimineaþa! Dupã ce Ion Popoiu
amarã, departe de casã, cu mari riscuri ºi privaþiuni. Vai ratã întâlnirea cu o tânãrã domniºoarã avocat din
de mama lor, sãrmanii! localitate, plecã la Dorohoi ºi de acolo cu un taxi sosi la
- Aºa este, afirmã ca pentru sine, Traian Târzioru. Tãtãrãºeni ºi trase la fratele profesorului. Acolo s-au
Poporul nostru meritã ºi trebuie sã trãiascã mai bine! reîntâlnit ei, dupa mai bine de douãzeci de ani de la
- In schimb, foºtii potentaþi, vechii lingãi ai absolvirea facultãþii!

21
Creaþie literarã
Lucreþia Andronic sub nasul oricui silindu-mã sã beau verbul rugãciunii
IN CALEA TACERILOR dintâi. Incet, în rate , m-au îmbrâncit în josul treptelor
nenumãrate. În dimineþile acele nu cred sã mã fi iubit
In calea tãcerilor numai umbrele
prosternându-se , ies la drumul mare. cineva !
Umbrele ! In urma cãrora, pe jiltul lui Crhonos Vã amintiþi de mine ? Imi cãrau leºul niºte salahori
stânca priveºte cu duioºie ºi rãbdare geologicã convinºi cã vor primi drept rãsplatã o za de lanþ în plus
la mumã-sa cãruntã, ajunsã grãunte de plajã. în viaþa lor. Mi-au îmbrâcat o salopetã veche cu trandafi-
Umbre ! Trãim pentru umbre, le suntem rude rozul. De atunci trudesc sã le car saltele, capricii,
cãlãtoare pe mãri de oglindã în care oricât ne-am adânci declaraþii de amor. Pot face rai din viaþa tuturor. Pot
în ziua aceea, distanþa dintre noi se va topi. trece punþi ºi sparge silnicii, pot împãca triºori, pot
Trec prin umbra umãrului lor cu evlavia îneca orgii, pot rãscoli fiori , înobila, pot îndulci , pot
celor ce respirã aerul care luptã sã ne despartã. câºtiga.
Undeva, în umbra odãii, toate primãverile noastre Sunt o ºindrilã din acoperiºul lumii. Cea divinã !
dau în floare încã o datã. Mã numesc zâmbet, sinonim cu luminã.
Flori de cearã curatã gata sã ardã pentru enigma Copilul din flori .
din om ºi din firesc. Pentru oglinda în care cãutându-ne Cerut-am eu vreo platã, vreo jertfã ori tribut ?
gãsim pelerinul îngenunchiat într-o omniprezenþã....... In braþele icoanei , nu eu v-am gãzduit?
Din darurile lumii cel mai curat , cel mai uºor,
In umbra plaiului, unde poposeºte geamãnul ºi chiar de nu-s molipsitor , în ochii maicii , în pronaus
zile ce vine , Frãþie între a fost ºi va fi , ,
între începutul de noapte ºi sfârºitul de zi . în visterie ori oracol , am ispãºit.
In umbra copacului , unde erele migãlesc Primiþi-mã ! Dãruiþi-mã !
seve virgine verdelui, verde neam cu neamul meu
ºi fereastrã spre cer prin care DINCOLO DE ZIDURI
nu ne scapã din ochi , Dumnezeu. Aspirant la evadare, din obiºnuit dincolo de ziduri ºi
în umbra Zborului cãtre cuib , unde zãboveºte nimerit sub tutela
ceea ce din zare în zare rãmâne apropiat ºi drag. arbitrului nefast.
Chemãri ºi credinþã în vârful de pom ºi piatra din prag. Orizont de piaþã profilaþã pe derutã, neºansã ori izbitor
In umbra cuvântului care uneºte , unde contrast.
între om ºi atelierul de fabricat fantome Pasul îþi sunã a târnãcop mâncat de ruginã.
cresc resorturi nedefinite între Glasul a piatrã frontal aruncatã.
floare, fruct ºi arome ! Ce-i pasã pietrei de neºansa ta ? De capcanele nopþii gata
sã vinã ?
Umbre ! In umbra cãrora soarele trece, trece, Neºansã de frunte încinsã !
trece ºi nu se întoarce . Cum sã rãzbaþi fãrã legea atracþiei cãtre adãpost sub
lampã nestinsã ?
Timpul rodeºte , omul iubeºte ºi fructul se coace.......
Dincolo de ziduri nu-i preþuit nimic. Nu pãºi ! Tutelarii
In calea tãcerilor!.....
pieþii ajutã uriaºului
Lucreþia Andronic din tine s-ajungã pitic.
Nu depãºi densitatea imaginarelor carate. Lumea lor,
COPIL DIN FLORI între lustru ºi ostentaþie
Fãrã a fi duhovnici , aici sub patrafirul lumii , trudesc sã încaseze dobânzi pe fiecare liberã respiraþie.
Suportaþi-mi spovedania. Nu respira ! sminteºti mânuirea mâinilor încleºtate pe
Mã numesc zâmbet. Copil din flori. Pentru toate mânere. Mâini ºi mânere !
canoanele ispãºirilor voastre, împrejmuit cu sârmã Diabolicã înrudire între feþe - feþe ºi supra- feþe !
ghimpatã, uit a ieºi în lume. Pentru puterea de a decide de eºti geniu ori tâmpit ,
Sub oblonul tras pânã sub nas, adâncurile coboarã-n îngerul tãu pãzitor de poartã satâr ori dexteritate de
zig-zag. Furã busola din anticamera destinului, ºi furã scamator ,
curajul cu care te naºti ca sã mori. orbecãi prin frigul înserãrii din tine.
Cu raniþa grea de stranii emoþii nu mai existã drum înapoi.
Nimeni nu m-a întrebat pentru ce prima geanã de zare
Nicãieri mãcar un chibrit. Cutia lui.
m-a înfiat. Nimeni nu m-a ridicat de subþiori. Dincolo de zidurile de dincolo de noi , înºelat de mirajul
Toþi m-au cheltuit. Slut ºi ipocrit. armoniilor din vise , esti totuºi un om fericit.
Cerºetor prin taverne, afrodisiac , molatic, m-au culcat Chiar in faþa ta se vând cutiile pentru dormit !...

22
 Creaþie literarã

Gellu Dorian

Posibila poezie
a lui Teodor Jacotã
ebutând editorial în 1997 cu placheta „Lumea tãcere/ de ustu-

D ca un azil”, juristul Teodor Jacotã venea chiar

din interiorul acelei lumi care-ºi trãia crepuscu-
lul la Agafton, nu departe de mormintele mãtuºelor lui
rime ºi plãcere.//
apoi, ce era sã
fac?// am ales din
Eminscu la care poetul, când dorea mângâiere, fugea de pulberea vrac/
sub biciuirile tatãlui sãu. Nu aceste poveºti, legende emi- pe cea mai nea-
nesciene l-au impresionat pe Teodor Jacotã, om de o ti- grã ºi grea an-
miditate mereu în creºtere ºi la aceastã vârstã a deplinei hidrã/ s-o vântur
maturitãþi, ci poate mai mult peisajul, agonia aerului spre ea pe-nnop-
într-un spaþiu mirific, dar ºi splendorile anotimpurilor tate,/s-o scap de
care, la Agafton, au un farmec aparte pentru fiecare. grea volupta-
Aºa cum spune ºi Doru Scãrlãtescu pe coperta a patra a te.”(Hidra). Atent
primei cãrþi „Formaþia juridicã a autorului, exerciþiul mai mult la
jurnalistic mai îndelungat dau nota eticã mai apãsatã ºi faptul social, la oameni, la conflictele dintre ei, fie aici,
aerul justiþiar, evidente în multe din paginile volumului fie aiurea, Teodor Jacotã nu rãmâne indiferent la
de faþã. Peste paginile lui se profileazã, din când în aspecte cum era cele din Cecenia. Dar este ºi în
când, umbra tristului cavaler Don Quijote. Cartea este, interiorul idilei:” Pe câmpul larg, de floare nins,/Din
în tumultul lumii noastre contemporane, o impre- patima genunii,/ Un candelabru am aprins/ la sânul alb
sionantã, prin sinceritate, mãrturie”, pot spune ºi eu cã, al lunii//Veni-va mâinbe altã zi/ Cu ore florentine./
într-adevãr, Teodor Jacotã se mãrturiseºte in stihuri sim- Iubita mea, nu mã trezi -/ Mi-e frig ºi mi-e ruºine.”.
ple, pline de o candoare ce-l determinã pe cititor sã-l Simple ºi scrise cu suficientã acurateþe ºi talent, poeziile
creadã, sã-i trãiascã stãrile poetice cu aceeaºi intensita- din aceastã carte a lui Teodor Jacotã împlinesc profilul
te. Chiar de la primul poem al primei sale cãrþi, pastelul unui poet retras, sfios, dar în acelaºi timp neliniºtit ºi cu
agaftonian se impune ºi ni-l dezvãluie pe poet ca un chef de mãrturisire. Faptul cã apariþiile lui în public sunt
sensibil la astfel de imagini, impresionat nu numia de aproape inexistente asta nu justificã lipsa de valoare
peisaj ci ºi de fontul acestuia:” A nins în cimitirul de poeticã ci modul în care poetul reuºeºte sã-ºi depãºescã
sãraci,/Acolo, unde trebuie sã zaci.../ În groapã cu alþi timiditãþile, poate ºi neîncrederea în sine, în destinul
patruzeci ºi doi, /Îngemãnaþi ºi sfârtecaþi ºi goi,/ sãu poetic pe care ºi-l urmeazã din umbrã cu speranþa cã
Departe de speranþe ºi de noi...//A nins în cimitorul de locul lui este acolo în rândul celor mulþi ºi de luat în
eroi.// Ai vrut sã strigi peste mormântul nins -/ þârâna seamã.
te-a întors ºi te-a cuprins/ Eu te aºtept vãzându-te cum În „Simfonia umbrelor”, cea de a treia carte a lui
sui,/ În umbra zbuciumatelor statui,/ Când orologiul Teodor Jacotã, aºa cum spune ºi prefaþatorul cãrþii, Ion
bate ora lui...//A nins în cimitirul nimãnui.” Boroda, „registrul liric al poetului este (încã, n.m.) în
La un an de la debut, Teodor Jacotã iese iarãºi în curs de evoluþie”. Pendulând ºi aici între versul alb ºi cel
peisaj cu o altã carte de versuri, „Cântecul speranþei”, clasic, Teodor Jacotã pare a fi consecvent cu, cel puþin,
apãrutã la Editura Axa.De data aceasta poetul evadeazã maniera de luru dacã nu ºi cu fondurile poetice, cu
din mirificul spaþiu de la Agafton, care l-a impresionat ºi stãrile poetice care-l dominã ºi modalitãþile de
inspirat, ºi abordeazã o altfel de stare, ce a refexiei ºi exprimare, limitate la un limbaj pauper dar elecovent
meditaþiei, dar tot cu gândul la semeni:” Voi, semeni,/ ce pentru ceea ce vrea el sã ne comunice. Nimic nu este
luptaþi nãprasnic-/ totul este amânare.//Lãsaþi sã ningã deranjant în modul de scriere acceptat, nici în texte de
floarea de cireº/ cocorii sã mai zboare.” Ideile din genul celor clasice, cum ar fi „Raiul cucilor” – „Deasupra
aceastã carte sunt mai vizibile, mai proaspete ºi escala- zilei se pãtrund/ salcâmi albind de plete/ iar cucii-n
drarea poeziei pare mai nervoasã, mai încrâncenatã:” raiul lor ascund/ Fluierãtare mierle” -, dar nici în cele
am tãiat de la mijloc o hidrã/ ºi bontul se legãna în care suna aºa:” Privind la fereastrã/ aºtept sã renaºti/ în

23
Creaþie literarã
uori cu de purpurã hainã” sau „ suflarea noastrã/ plinã ci mai curînd dintr-o trãire mireanicã a sentimentului
de gel//tãmãduieºte// trei livezi de viºini/ lovite de religios dominant, redus la simplitatea înþelegerii
topoare”. Alternând astfel de texte, monotonia cãrþii curente:”la ieslea cea nouã /sunt aburi fierbinþi// ce
este, astfel, ruptã ºi diversitatea poate incita cititorul. mult au oftat/ boii, cuminþi// treziþi-vã, semeni/cu aprig
Simplitatea, de asemenea, nu este una care sã nascã stigmat...//trãdarea e moarte/ uitarea esomn// ºi
texte facile, chiar dacã de multe ori acestea nu reuºesc pruncului jertfã/ în straie de domn” /(Betleem). De
sã impresioneze la fel de mult. Este, astfel, urmãrit de unde ºi aerul clasicizant al majoritãþiipoeziilor din
pericolul unui simplism care ar putea sã diminueze din aceastã nouã carte a lui Teodor Jacotã. Aºa înþelege
valoarea textelor. Lipseºte de cele mai multe ori nervul, poetul mai bine comunicarea cu semenii sãi, prin acest
acea sforþare a ideii care sã atragã atenþia. Dar ºi aºam, limbaj simplu al poeziei trãite ºi exprimate în mod
simple, poeziile lui Teodor Jacotã au o candoare care direct. Toate acestea într-o carte care-i va aduce poetului
este echivalentã cu harul pe care-l are. Mai ales cã un nou pas cu o nouã apariþie.
poetul nu-ºi propune sã rupã tiparele sau sã intre în Astfel cele patru cãrþi ale lui Teodor Jacotã, unitare,
mode ºi modele poetice, chiar dacã uneori pastiºa sau construite dupã o reþetã proprie, fãrã pretenþii de a
epigonismul, în unele texte de facturã clasicã, ies la deschide noi orizonturi, ci doar pentru a deschide
ivealã. porþile unor inimi sensibile ºi la astfel de poezie,
Cea de a patra carte, „Posibila splendoare”, apãrutã constituie, toate, un profil de poet de o autenticitate ce
anul acesta la editura Agata, se doreºte mai poate atrage atenþia unui gen de cititori care au nevoie
îndrãzneaþã, mai plinã de încercãri care trec de nivelul de astfel de pansamente lirice pentru sufletele lor
timid de pînã acum. Nu însã ºi de maniera deja instalatã încãrcate de tot felul de noxe. Mereu în spatele acestor
în decursul celor nouã ani de la debut. Evident cã texte se aflã, timid ºi retras, poetul Teodor Jacotã, ce
Teodor Jacotã are o îndelungatã experienþã în ale pare a nu fi pregãtit pentru aceastã lume în care cel
scrisului poeziei, numai cã aceasta nu i-a ºi dat o îndrãzneþ iese în faþã chiardacã nu are cu ce sta acolo.
greutate valoricã textelor. Totuºi, faþã de primele trei Teodor Jacotã arecu ce sta pe locul lui, unul sigur ºi
cãrþi, în acesta un oarecare spirit mistic strãbate poezia distinct, atât cât îi conferã talentul ºi puterea de redare
lui Teodor Jacotã, dar nu dintr-o convingere metafizicã, a acestuia.

Teatru
FESTIVALUL CONCURS NAÞIONAL DE
INTERPRETARE A PIESEI DE TEATRU
ÎNTR-UN ACT „MIHAIL SORBUL”, ediþia a XX-a
rima ediþie a acestui festi- 1989. Au participat, pe lângã forma- rim numai la cei din Botoºani, au

P val-concurs de interpretare
a piesei de teatru într-un act
consacrat formaþiilor de teatru de
þiile de teatru de amatori din Boto-
ºani (Casa orãºãneascã de culturã,
Casa de culturã a sindicatelor, Casa
ajuns actori profesioniºti, cum sunt
Carmen Ungureanu, Volin Costin
sau Florin Aioniþoaie.
amatori din România a avut loc în de culturã a armatei, Casa de culturã Dupã 1990 s-a luat hotãrârea ca
1976. A fost organizat de Comitetul orãºãneascã Dorohoi, Casa de cultu- festivalul sã aibã 2 secþiuni - una de
pentru Culturã ºi Educaþie Socialistã rã Sãveni, formaþii ale liceelor din interpretare ºi alta de creaþie – ºi sã
al Judeþului Botoºani în colaborare oraº ºi ale unor întreprinderi), din se þinã alternativ, din doi în doi ani.
cu Centrul Judeþean de Întdrumare þarã, printre care formaþii de pres- Astfel, prima ediþie de dupã 1990,
a Creaþiei Populare ºi a Miºcãrii Ar- tigiu, cum sunt cele din Lugoj, jud. secþiunea de interpretare, a avut loc
tistice de Masã Botoºani, la care, du- Timiº, Focºani, Panciu, Tulcea, Tine- în 1991 ºi celelalte s-au derulat con-
pã un an de zile, a fost implicatã ºi rimea Românã Bucureºti, Iaºi – Tea- form deciziei, normal, pânã în 1999,
Casa orãºeneascã de culturã Sãveni, trul „Ludic” ºi formaþii studenþeºti, cinci ediþii, iar din 1992, secþiunea
din subordinea Consiliului local al Bistriþa, Satu Mare, Sibiu, Piatra de creaþie, patru ediþii, pânã în
Primãriei Sãveni, localitate legatã Neamþ ºi altele. Unele formaþii de 1998. În perioada 2000-2004, festi-
de existenþa familiei dramaturgului teatru de amatori, între timp, cum valul, conform diciziei unilaterale a
Mihail Sorbul, memoriei cãruia i-a sunt cele din Lugoj ºi Focºani, au tre- conducerii de atunci, nu a mai avut
fost dedicat festivalul. cut la statutul de teatru profesionist, loc, fiind relaut în 2004, cu cea de a
Ediþiile s-au succes anual pânã în iar unii actori amatori, ca sã ne refe- XIX-cea ediþie, ajungând în 2006 la

24
 Creaþie literarã
lului de teatru, a atragerii spectato-
rilor spre teatru, cât ºi promovarea
valorilor autentice din rândul inter-
preþilor de teatru dar ºi al autorilor.
În privinþa autorilor, putem menþio-
na cã de-a lungul anilor, la secþiunea
de creaþie, au fost remarcaþi ºi pre-
miaþi autori dramatici care au con-
fimat pânã în prezent,ca: Aurel An-
drei, Dan Cojocaru, Cristian Bãdi-
liþã, Al. Pârãu, Dan Lungu, Dana
Mândru, Cãtãlin Mihuleac sau Dumi-
tru Crudu.

Actuala ediþie a cuprins cele do-

uã secþiuni, de interpretare ºi cre-
aþie. La secþiunea creaþie, susþinutã
de Primãria Sãveni, juriul, format
din ªtefan Oprea, preºedinte, Gellu
Trupa de teatru „Dramaclub“ a Colegiului Naþional „A.T. Laurian“ Botoºani, final de Dorian ºi Lucian Alecsa, membrii, a
spectacol în Festivalul „Mihail Sorbul“, noiembrie 2006 decis acordarea premilui dramatur-
cea de a XX-a ediþie. Iar secþiunea de gore Popa, Ion Parhon, Eugen Ku- gului Valentin Eleazar, din Iaºi, pen-
creaþie, anul acesta, a ajuns la ediþia hartz, Stefan Oprea, Mihai Popian, tru piesa de teatru „Omul e un ani-
a V-a. Al. D. Lungu, Mircea Coloºenco, Da- mal”. De asemenea au mai fost men-
Pentru secþiunea de creaþie în fie- niel Corbu, Adrian Alui Gheorghe, þionate douã piese de teatru,
care an în care a avut loc concursul a Marius Rogojinschi, Dumitru Þi- „Moartea economicã a oilor” de Dan
fost editatã câte o antologie cuprin- ganiuc ºi alþii. Sociu ºi „Coco-Nucile” de Adelina
zând piesele de teatru premiate, Miza acestui festival-concurs rã- Alexandru, care, împreunã cu piesa
unele dintre acestea fiind montate mâne revigorarea formaþiilor de premiatã, vor fi publicate într-o an-
de formaþii de teatru de amatori sau teatru de amatori, ca primã etapã de tologie editatã de C.J.C.P.C.T. Boto-
chiar de unele teatre profesioniste accepatare ºi înþelegere a spectaco- ºani. Premiul a fost acordat, în ca-
sau la Televiziunea Românã.
Oferirea condiþiilor bune de re-
prezentare a spectacolelor, atât pe
scena Teatrului „Mihai Eminecu” Bo-
toºani, cât ºi pe cea a Teatrului de
pãpuºi „Vasilache” Botoºani, dupã
1990, a fãcut ca interesul pentru
acest festival sã creascã de la an la
an, având înscrise, la unele ediþii, ºi
în funcþie de fondurile existente,
pânã la cel mult 16 formaþii. La
ceastã ediþie, a XX-a, s-au înscris, la
secþiunea interpretare, 11 formaþii
de teatru de amatori din Botoºani
(3), Iaºi (3), Satu Mare (2), Sighi-
ºoara (1), Ploieºti (1) ºi Medgidia
(1), iar la secþiunea creaþie a fost
premiatã, din cele 3 piese selectate
pentru faza finalã, o singurã piesã.
De-a lungul anilor ne-au onorat
cu prezenta personalitãþi ale culturii Narcisa Balaban în rolul travesti Vasili Vasilici, din spectacolul „Un ºoarece bãtrân de
ºi scenei româneºti, precum: Gri- bibliotecã”, regia Aurel Luca, Trupa „Tera” Iaºi

25
Creaþie literarã
drul unui colocviu dedicat drama-
turgiei lui Mihail Sorbul, la Sãveni.
Au fost prezenþi: Stefan Oprea, Mir-
cea Coloºenco, Volin Costin, Florin
Aioniþoaie, Dumitru Þiganiuc, Gellu
Dorian, Lucian Alecsa ºi Ion Ilie.
La secþiunea interpretare, care s-
a desfãºurat în zilele de 18-19 no-
iembrie la Teatrul de Pãpuºi „Vasi-
lache” din Botoºani, au particiapt
formaþiile de teatru: Casa de culturã
„Nichita Stãnescu” din Odoreu, Satu
Mare, cu piesa de teatru „Vreau sã
rãmân corigent”, regia Felician Pop;
Casas de culturã „G.M. Zamfirescu”
din Satu Mare, cu piesa de teatru
„Cãsãtoria” de Gogol, regia Vlad
Chico; Casa de culturã a municipiu-
lui Sighiºoara, cu piesa „Moarte al- Radu Bobicã în rolul Lomov din spectacolul „Cerere în cãsãtorie” de cehov, regia Aurel
bã” de Ana Lavinia, regia Mihai ªo- Luca, Teatrul „Ludic” Iaºi
neriu; Palatul Copiilor Botoºani, zãrilor, a acordat urmãtoarele pre- de bibliotecã”, regia Aurel Luca, Tru-
Trupa „Arlechin”, cu piesa de teatru mii: Trofeul festivalului, premiul pa „Tera” Iaºi; Menþiunea II, Adriana
„Cafeaua domnului ministru” de H. pentru cel mai bun spectacol, Trupa Tapalagã, pentru rolul ªefa de ca-
Gârbea, regia Al. Mihalache; Liceul de teatru „Dramaclub” a Colegiului binet din spectacolul „Cafeaua dom-
„Al. I. Cuza” Iaºi, cu piesa de teatru Naþional „A. T. Laurian” Botoºani, nului ministru” de H. Gârbea, regia
„Maestrul” de E. Ionescu, regia Bog- pentru piesa de teatru „Oameni ai Al. Mihalache, Trupa „Arlechin” Bo-
dan Mihai Turceanu; Colegiul Naþio- nimãnui” de D. Crudu, regia Mihai toºani; Menþiunea III, Alexandru Bã-
nal „A.T. Laurian” Botoºani, cu piesa Donþu; Premiul pentru regie, Aurel lãucã, pentru rolul Copilul din
„Oameni ai nimãnui“, de D: Crudu, Luca, pentru regia spectacolului spectacolul „Oameni ai nimãnui” de
regia Mihai Donþu; Colegiul Naþio- „Cerere în cãsãtorie” de Cehov, Tea- D. Crudu, regia Mihai Donþu; Menþi-
nal „I.L. Caragiale” Ploieºti, cu piesa trul Studenþesc „Ludic” Iaºi; Premiul unea IV, Mariana Dragomir, pentru
de teatru „Coco-Nucile” de Adelina pentru interpretarea unui rol femi- rolul Coana Sãftica din spectacolul
Alexandru, regia Adelina Alexan- nin, Bianca Buhã, pentru rolul Iola „Douã femei împotriva unui bãrbat”
dru; Teatrul Studenþesc „Ludic” Iaºi, din spectacolul „ªcoala lui Gufi”, re- de M. Kogãlniceanu, regia Ion Criºu,
cu piesa de teatru „Cerere în cãsã- gia Teodora Lenuº Muraru, Atelierul Casa de culturã Medgidia; Bogdan
torie” de Cehov, regia Aurel Luca; de teatru al Colegiului naþional „Mi- Silaghi, pentru rolul Kocikariov din
Teatrul Studenþesc „Tera” Iaºi, Facul- hai Eminescu” Botoºani; Premiul spectacolul „Cãsãtoria” de Gogol,
tatea de horticulturã, cu piesa de pentru interpretarea unui rol mas- Casa de culturã „G. M. Zamfirescu”
teatru „Un ºoarece bãtrân de tea- culin, Radu Bobicã, pentru rolul Lo- Satu Mare.
tru”, regia Aurel Luca; Atelierul de mov din spectacolul „Cerere în cãsã-
teatru al Colegiului naþional „Mihai torie” de Cehov, regia Aurel Luca,
Eminescu” Botoþani, cu spectacolul Teatrul „Ludic” Iaºi; Premiul pentru
„ªcoala lui Gufi”, dupã M. Viºniec, interpretarea unui rol episodic, Oc-
regia Teodora Lenuº Muraru; Casa tavian Costin, pentru rolul Bubi din
de culturã „Ioan N. Roman” din Med- „ªcoala lui Gufi” dupã M. Viºniec,
gidia, cu piesa de teatru „Douã fe- Atelierul de teatru al Colegiului Na-
mei împotriva unui bãrbat” de M. þional „Mihai Eminescu” Botoºani;
Kogãlniceanu, regia Ion Criºu. Ju- Premiul special al juriului, specta-
riul, format din ªtefan Operea, pre- colul „Moarte albã”, regia Mihai ªo-
ºedinte, ºi Mircea Coloºenco, Marius neriu, Casa de culturã Sighiºoara;
Rogojinschi, Volin Costin, Dumitru Menþiunea I, Narcisa Balaban, pen-
Þiganiuc, Florin Aioniþoaie ºi Gellu tru rolul în travesti Vasili Vasilici,
Dorian, membri, în urma nominali- din spectacolul „Un ºoarece bãtrân Graficã de Liliana Grecu

26
 Creaþie literarã
Liricã popularã A crescut un pui de viþã. Muri în casa de nebuni.
Natalia Bozian Viþã tot mereu creºtea De-aceea plâng ºi spun oricui
(84 de ani, Stroieºti-Lunca, Si pe brad îl cuprindea. Cã sunt copilul nimãnui.
Judeþul Botoºani) Bradul de vârf se-ndoia De-aceea plâng ºi strig mereu :
Si pe viþ-o sãruta.
Mãmica mea, tãticul meu !
Bujorii
Blestemaþi vor fi pãrinþii
Infloresc pe vãi bujorii,
Vin de la rãzboi feciorii
Care-ºi despãrþesc iubiþii. La Mãrãºeºti (cântec)
Si cu dor de drum de searã Pe câmpul plin de sânge
Mi s-a-ntors bãdiþa iarã. Haideþi, mãi flãcãi, De lângã Mãrãºeºti,
Si-a venit la mine drept
la joc (cântec) Ingenuncheatã plânge { bis
O zânã din poveºti.
C-un bujor frumos în piept. Haideþi, mãi flãcãi, la joc
Nu-i bujor adevãrat, Ori fugiþi la naiba-n foc !
Tri,li,li,li – mãi ! E blânda Doam’a þãrii
Ci-i de sânge închegat. Cu sufletu-nnorat,
Nu-i bujor de pe poianã, N-aþi venit sã vã uitaþi Ce-n liniºtea-nserãrii { bis
Ci-i bujor frumos de ranã. Ce-aþi venit ca sã jucaþi Suspinã neâncetat.
Mi l-au pus în piept duºmanii Tri,li,li,li – mãi !
Si-l plãtirã crunt dulanii. O noapte nemiloasã
Cine joacã ºi nu strigã Si fãrã crezãmânt,
Pentru fiecare foaie, Facã-i-s-ar gura strâmbã Din oastea mea frumoasã { bis
Au cãzut dulani o droaie ! Tri, li,li,li – mãi ! Voinicii unde sunt ?
Pentru-o frunzã de bujor,
Sapte cãpitani de-ai lor ! C-aºa-i jocul românesc, Voiau pe nemþi sã-i scoatã
Când îl joc, mã-nveselesc
Tri,li,li,li – mãi ! Din cuibul cotropit,
La colacul O noapte nemiloasã, { bis
cel de piatrã Mândruliþã eºti frumoasã De ce mi i-ai rãpit ?
Si-ai fi bunã de mireasã,
La colacul cel de piatrã Si brazii ºi stejarii
Tri,li,li,li – mãi !
Iubeºte-un bãiat pe-o fatã.
Din codrii cei bãtrâni
Aºa de bine le ºedea,
Toatã lumea îi privea.
Dar te stricã guriþa, Jelesc pe militarii { bis
Cã-þi umblã ca meliþa. Cãzuþi cu arma-n mâini.
Tri,li,li,li – mãi !
Ei de mânã s-au luat
Si s-au dus la declarat. Si flori de sânge ude
Ei s-au dus la logodit, Copil micuþ (cântec) S-apleacã triste-n vânt,
Pãrinþii nu i-au voit. Copil micuþ cu ochi fierbinþi, Deodat’un glas s-aude { bis
Rãmas orfan de la pãrinþi, Din funduri de mormânt :
Ei s-au dus la cununat
Pãrinþii nu i-au lãsat. De ce tot plângi ºi spui oricui
Cã eºti copilul nimãnui ? - Ne doare, scumpã Doamnã,
Ei de mânã s-au luat Durerea care-o porþi,
Si s-au dus de s-au’necat.
Cum sã nu spun al cui eu sunt, { Mormintele nu-nseamnã { bis
bis Cã cei viteji sunt morþi.
Unde-a fost râul mai lat,
Acolo ei s-au înecat. Tata ºi mama zac în mormânt.
Pãrinþii lor i-au aflat In mersul nostrum pasul
Si s-au dus de i-au luat. La Mãrãºeºti, tãticul meu, O clipã l-am oprit,
Cu arma-n mânã luptã greu Dar când va bate ceasul { bis
Si i-au dus de i-au’ngropat Si-apoi muri ca ºi-un erou Veni-vom negreºit.
In crucile drumului, Lãsând în pradã pe ai sãi.
In calea amorului. Si flacãra-i nãdejde
Mãmica mea, când auzi, Din ochi i s-a desprins
Pe mormântul lui bãiat Si-n ceruri mii de stele { bis
A crescut un pui de brad, De plânsete înnebuni.
Sãrmana, dupã douã luni, Deodatã s-au aprins.
Iar pe mormântul la fetiþã

27
Creaþie literarã
Gheorghe Þuculeanu - Ce zgomot vine de-afarã ? Trezitã de o razã,
(70 de ani, învãþãtor, Conceºti, Pe sus el vede o barzã, Din zboru-i un lãstun
Judeþul Botoºani) Ce-noatã grãbitã spre varã. Cu gratie se-aºeazã.
Frumoasã eºti, þarã ! - Mi-e milã , surato, de tine, Apare cãprioara
Frumoasã eºti, þarã ! Cã plouã ºi vântu-aºa suflã ! În pas de balerinã-
Un basm din copilãrie, Hai, vino aici lângã mine, Iºi umflã uºor nara
In strai de primãvarã, Hai, vino la dos, lângã tufã ! Când iese în luminã.
Cu-ntinerita-þi glie!
Cãci vremea aºa-i, schimbãtoare, Un iepure, o tumbã
Copacii îþi îmbracã Va sta ea, ploaia ºi vântul, Face din culcuº;
Veºmânt de nou-nãscuþi, Va fi încã bine ºi soare, Aude cum se plimbã
Din floare numai, parcã, Ascultã-mi, tu, mie cuvântul ! Pe strune un arcuº.
Sunt ei acum fãcuþi.
Aºa vorbea singur fricosul, E-un greier c-o vioarã,
Când luna mai coboarã, Cãci barza-ºi vãzuse de zbor, Care exerseazã,-
Cireºii se aprind, Iar vântu-i stricase ºi dosul- Indatã este searã
Si dulcea lor povarã Aºa, c-o luã ºi el la picior. Si el concerteazã.
Si nouã ne-o intind.

Se-nalþã ciocârlia DIMINEATA Colo un cãrstel,

De-asemenea repetã-
De cântu-i însoþitã- Stã plopu-nfipt în zarea Se vrea , poate, ºi el
E rumenã câmpia Doar de priviri atinsã, Membru în orchestrã !
De floare potopitã. Si tremurã cãrarea
De o luminã ninsã. Si gaiþele încearcã
Izvorului îi frânge Sã gãseascã-un ton,
Cerbul doar o undã, Dumbrãvile ºi-aprind Dar niciodatã, parcã,
Ca sã-ºi poatã stinge Potirele de rouã, Nu-s la unison !
Setea ce-l inundã. Si parcã ni le-ntind
Ca pe un dar ºi nouã. Cucul se amuzã
Când toamna ruginie, Pe-a lor seamã tare,
Iþi sufl-argint pe poale, O salcie priveºte Crezând cã o muzã
Strugurii din vie In albia unui râu- N-au , inspiratoare.
De copþi, curg în pocale. Când pletele-ºi clãteºte,
Se-apleacã de la brâu. Mierla dã semnalul
Risipã de culori Si-n tufiº se pierde-
Ea face ºi-n pãduri, Un vânt se face-a bate, Insã carnavalul
Astfel, privitã-n zori Dar nimeni nu-l ascultã- Are undã verde.
Par strânse în armuri. O frunzã doar se zbate
Si-apoi tãcere multã. Deci privighetoarea,
In albul iernii pur, A cântului reginã,
Când chipul iþi apare, Si în aceastã pace, Þrezeºte toatã zarea
Tu cu nimic din jur De început de rai, Din a nopþii tihnã.
Nu ai asemãnare. ªoarele-ºi desface
Raze-n evantai. Soarele-i deplin
TOAMNA PUSTIE Chiar ºi-un gândãcel
Stãpân acum pe culme,
C-un surâs senin
Cocorii þipã a toamnã Se crede-acuma mare : Priveºte înspre lume.
In stoluri se strâng, Parcã fãrã el
Nori vineþi vântul rãstoarnã, Lumea-nceput n-are !
Tot mai pustiu e în crâng. TOAMNA ÎN PADURE
Pe un fir de iarbã, De-acum totul e pustiu
In codru frunza-i pe jos, Incearcã sã se urce- In pãdure de pe deal,
Se plimbã vântul prin el, Si-ncã-n mare grabã : Trec pe cerul cenuºiu
Un iepure cautã dos, - Cine sã-l aburce ? Norii – val dupã val.
De frig, s-a fãcut mititel.
Pe-o crengã de alun, Iar copacii despuiaþi
Urechea-i însã e treazã :

28
 Creaþie literarã
De podoaba lor cea vie, Câmpu-i ruginit. Doar pe-o creangã un scatiu
Par a fi niºte soldaþi Dupã varã mai tânjea.
Dup-o lungã bãtãlie. Dintr-un pom cãdeau noian
Alte ºi-alte frunze - Dar nu-i timp de meditaþie,
Frunze moarte te îngroapã Se fãcea jos un troian Cãci chiar ochii lui vedeau
Trunchiul pân’la jumãtate, De culori difuze. Fulgii albi ºi plini de graþie
Stropi rotunzi si grei de apã, Printre stropi cum rãtãceau.
Strãlucesc ca briliante. Crengile - acum desfrunzite

Crengi uscate, cãtre cer,

Priveau cu mirare
Inspre cer ºi cam smerite
Tara mea e un stejar
Braþele-ºi întind a rugã, Cereau îndurare. Tara mea e un stejar,
Câte-un croncãnit stingher Crescut din trupuri de eroi,
Tulburã pãdurea-n fugã. Ploaia – ºi cernea, însã, stropii Udat cu sânge legendar-
Mãrunþi ºi bãtuþi de vânt, Vlãstar din cel mai pur altoi.
PRIMAVARA Tremurau de frig si plopii
Fãrã verdele veºmânt. Si vajnicã i-e rãdãcina,
Respirã primãvara, Cãci prin câte a trecut,
Parfum de floare nouã, Soarele ar vrea, c-o razã, Nu l-a îndoit furtuna,
ªi raze ca ºi para Sã le vinã în ajutor, Si nici vântul nu l-a rupt!
Topesc boabe de rouã. Dar nu poate , cãci ,de pazã,
Ii stã cel mai straºnic nor. Vremelnic unii l-au ciunþit,
In purgatoriul ei Iar alþii chiar au vrut sã-l taie ,
Se distileazã timpul, Alþi nori se rostogoleau Dar pe loc s-a întregit,
Iºi pune-acum temei, Peste soarele captiv La a sabiei vãpaie.
Duratã - anotimpul. Si ,în joacã, îi coseau
Margini cu un roºu tiv. Cândva au vrut sã-l mute unii,
Tot ce e vibraþie Sã-l ducã-n altã parte,
E ritm ºi armonie, Zarea se-mbracã-n pustiu, Dar le-au arãtat strãbunii
Zboru-i plin de gratie, Negura o-nconjurã, Ce scrie-n sfânta carte.
Clipa e vecie.

Pârâul îºi adunã

Podoabele-i sclipind,
Si zgomotos le mânã
Pe drumul lui cotind.

E geamãn azi pãmântul

Cu cerul cel cu lunã,
Când îºi încinge - oblâncul
Cu jerbe de luminã.

MI-A IESIT
O FRUNZA-N CALE
Mi-a ieºit o frunzã-n cale
Si m-a luat de mânã,
Sã-mi arate cã pe vale
Ceaþa se adunã.

Cã ºi-azi dimineaþã bruma

A fãcut popas,
Pe un ºes de unde turma
Spre deal s-a retras.

Alta m-a oprit în drum

Si mi-a spus ºoptit,
Cã e toamnã de acum,

29
Creaþie literarã

Gheorghe Poenaru
(1927-1991)
S-a nãscut la 8 iunie 1927 în localitatea
Cotîrgaci (comuna Roma, jud. Botoºani), din
pãrinþi þãrani gospodari cu stare materialã
modestã.
ªcoala primarã o face în satul natal. Urmeazã
studiile la Liceul Pedagogic din Dorohoi obþinînd
Diploma de capacitate pentru meseria de în-
vãþãtor. Nu profeseazã, dã examen la Facultatea
de Arte Plastice din Iaºi ºi terminã studiile la Bu-
cureºti obþinînd licenþa în specialitatea „Istoria
ºi teoria artei,,.
Remarcat încã din facultate de profesorul
Moraru ca fiind un student meritoriu, este
angajat la revista ,,Veac Nou,, unde Moraru era
redactor ºef. Se angajeazã apoi ca redactor la
revista ,,Arta Plasticã“, unde lucreazã peste 25
de ani. Aici a fãcut munca redacþionalã, a scris
studii, cronici de artã plasticã, monografii ale
unor pictori importanþi în domeniul artelor.
A fost membru al Uniunii Artiºtilor Plastici
din Romania. Una din pasiunile sale a fost
trecutul patriei noastre oglindit în arheologie.
Pentru acest lucru Institutul de Arheologie al
Academiei Române i-a încredinþat misiunea de a sprijinit], lãsînd în urmã neterminate, în
face sãpãturi arheologice pe raza satului Co- manuscris, mai multe lucrãri (un roman, un
tîrgaci. Rezultatele sãpãturilor însoþite de stu- volum de poezii, monografia unui sculptor ºi
diile efectuate au fost predate la Academia Ro- altele.)
mânã. (Date biografice oferite de Ion Poenaru,
Dupã o lungã ºi grea suferinþã moare la 1 fratele sãu, fost ziarist la „ România Liberã” azi
septembrie 1991 la locuinþa sa din Bucureºti, 27 octombrie 2006.)
[fãrã prieteni, uitat de toþi cei pe care i-a ajutat ºi Mircea Puºcaºu

Rege-n cãruþ*
entru descoperirea lor epocalã unicã, rãmasã mai ambiþioºi.

P de pominã ºi azi, Trulã ºi Coculã au intrat

amîndoi, deodatã triumfãtori, în conºtiinþa
omenirii, pe portalul din faþã. Într-un chiot frenetic de
Cei doi erudiþi aveau marele merit, ieºit din comun,
de a fi descîlcit ei primii, ºi împrãºtiat în lume, de bunã
voie filozofia extrem de dinamicã, mult prea complexã
surle ºi trîmbiþi, îngînate de tot soiul de alãmuri, ºi total necunoscutã, a unui Rege mic, ce-ºi avea sãlaºul
contemporanii i-au înãlþat, cu o macara, pe frontispiciul personal ºi cancelaria, într-un cãruþ pe patru roate,
de aur ºi huzur al istoriei, agãþîndu-i pe locurile ce erau împodobit cu tot felul de brizbizuri ºi zdrãngãnele.
vacante de secole. Monahul în speþã, era un bulhac ce dormita tot
La celelalte discipline, prevãzute pe frontispiciu timpul, cu sugiucul în gurã. Obiºnuia sã fie scos noaptea
tronurile rezervate pentru activitãþi sporadice, erau la plimbare, împins pe la spate de o doicã oloagã, care
deja ocupate pe bazã de decizii, de alþi Truli ºi Coculi primise poruncã straºnicã, sã-i înregistreze amãnunþit,

30
 Creaþie literarã
observaþiile ce ºi le fixa Alteþa Sa despre oameni ºi la activitatea lor de bazã, lucrînd sporadic la descifrarea
faptele lor. Cugetãrile filozofice, mult prea subtile ºi documentelor pe care doica a înºirat filozofia dinamicã
diverse, curgeau gîrlã în capul monahului cînd acesta a stãpînului ei adormit.
dormea. Pînã a nu se afla despre ce putea fi vorba în
Exista doar o singurã neplãcere, pe care bulhacul i-o documente, Trulã ºi Coculã, de cum s-au vãzut o singurã
cauza doicii. datã, au priceput din simpla încruciºare de ochi, cã
Trebuia sã-i schimbe des pelincile de la poponeþul lui destinele lor savante se unesc, rãmîn lipite ca douã sãbii
altfel micul monah înceta sã mai cugete, iar omenirea într-o teacã, toatã viaþa lor nemuritoare.
pierdea atunci. Controversele între ei se datorau faptului cã la
În somn, unde îºi desfãºura activitatea de bazã ºi descifrarea filozofiei micului rege, fiecare acorda un alt
pentru care era rãsplãtit cu greul coroanei, cînd el sens cuvîntului, virgulei sau punctului folosite de autor.
privea cu toatã atenþia, de la distanþã, spectacolul
pestriþ al lumii ºi-i aprecia desfãºurarea la fiecare pas. (Fragment din romanul „Rege-n cãruþ” de
Citea presa cotidianã, ca ºi pe cea apãrutã cu întîrziere. Gheorghe Poenaru, nepublicat. Redactat de
Asista la parãzi, demonstraþii ºi slujbe religioase. Se Mircea Puºcaºu, azi 5 noiembrie 2006.)
întreþinea prin cabinete cu tot felul de miniºtri, ______________
sfãtuindu-i pãrinteºte cum sã-ºi schimbe masca ºi * (începutul)
prelungeascã mandatul. Se plimba prin iarmaroace Rege-n cãruþ
unde se punea la curent cu mercurialul ºi cu ºiretlicurile (ºi consideraþiile sale de înaltã þinutã)
precupeþilor clandestini.
Intra la ore fixe prin încãperile în care
metalele fierb ºi se prefac cã se transformã.
Era nelipsit din clãdirile unde se rãsfoieºte
slova ºi se pun note din oficiu.
Asista la polemici savante ºi lua parte la
discursuri rostite ºi dupã pauzã. Gusta din
bucatele puse la fiert ºi care otrãveau
vãzduhul cu duhoarea lor. Cãlãtorea pe mãri
ºi oceane, prin aer ºi pe uscat, fãrã tichete ºi
bilet. Asculta plictisit radio-ul ºi pe suratele lui
guralive, numai atunci cînd avea timp sã mai
rãsufle de atîta omniprezenþã.
Pe scurt, micul rege îºi construise solid
filozofia lui dinamicã, investigînd la nesfîrºit
toate compartimentele sociale care
funcþionau zi ºi noapte în imperiul sãu.
Cîrcotaºii au scos vorba cã el ar fi ºterpelit
de la alþii poantele din cugetãrile sale
filozofice. Cum rãutatea lor a rãmas
neverificatã temeinic, Alteþa Sa a triumfat de-
atunci încoace. Iar docila doicã n-a mai
prididit cu aºternutul în documente
preþioase, a filozofiei emisã în somn de prea
micul ei rege.
Mulþi dintre cei care au trãit în veacul
acestui þînc luminat, au crezut cã savanþii
Trulã ºi Coculã, cãptuºiþi cu o ºtiinþã înaltã ºi
profundã, au avut bafta sã dezgroape un
imperiu de mult apus,cãruia i-a recompus, cu
rãbdare, mecanismul social, sensul adevãrat
dupã care maºinãria a funcþionat la vremea
ei. Grãuntele discordiei între ei ºi restul lumii
s-a produs abia atunci cînd erudiþii au trecut

31
Muzicã ºi coregrafie

Constantin Lupu

DATINA – între tradiþie

ºi performanþã
Culegerea de faþã, alcãtuitã de cãtre profesorul Constantin Lupu,
înmãnunchiazã melodii de joc ºi ocazionale, riguros selecþionate pe criterii de
valoare artisticã ºi autenticitate folcloric-muzicalã, provenind dintr-un
repertoriu vast, de o mare varietate ºi bogãþie, care a circulat intens în trecut ºi
care se mai pãstreazã încã ºi astãzi în practica instrumentalã folcloricã din
localitãþile judeþului Botoºani nominalizate în aceastã culegere.
[...] Spirit pasionat ºi cutezãtor, în permanentã miºcare, neobosit cercetãtor
ºi cãutãtor de „perle“ muzical-folclorice, Constantin Lupu a strãbãtut
meleagurile botoºãnene, adunând sute de melodii, notându-le cu grija celui
care nu vrea sã piardã din farmecul lor original ci, printr-o transcriere fidelã, sã
tindã cãtre pãstrarea esenþei melodice, prin consemnarea graficã riguroasã a
specificului modal, ritmic ºi ornamental al melodiilor.
CONSTANTIN ARVINTE
9 noiembrie 1998 Bucureºti

n contextual activitãþilor consecvente de culegere, valorifica- rapsozi, poeþi populari, meºteºu-

Î specifice Centrului Judeþean

pentru Conservarea ºi Pro-
movarea Culturii Tradiþionale Boto-
re ºi transmitere pe mai departe a
folclorului muzical-literar-coregra-
fic creat de cãtre oamenii acestor lo-
gari-artizani sau creatori de artã po-
pularã, interpreþi vocali ºi instru-
mentiºti ai cântecului popular, gru-
ºani, explicit prin preocupãrile curi, s-au remarcat serii întregi de puri si formaþii de instrumente
populare, de fanfarã care însoþesc
(ºi) dansul la diverse petreceri oca-
zionale sau neocazionale, scoþând la
luminã ºi vehiculând creaþii ºi reper-
torii de o strãlucitoare frumuseþe.
Era firesc sã se întâmple aºa cãci, de
pe aceste mirifice plaiuri moldave,
unde oamenii sunt încã orgolios do-
minaþi de amintirea unei vieþi cultu-
rale consistente ºi de calitate, aveau
sã se ridice doi dintre cei mai de sea-
mã creatori ai României: poetul naþi-
onal Mihai Eminescu ºi compozi-
torul George Enescu.
Dacã dansul în timp, se conservã
mai bine faþã de unele genuri mu-
zicale care se deteriorizeazã rapid ºi
Taraful „Datina“ Botoºani: Constantin Lupu, Constantin Negel, Nicolae Bãdeanu, inegal, aºa cum remarca distinsa
Mircea Antoneac ºi Aurel Amarandei

32
 Muzicã ºi coregrafie
etnomuziolog Speranþa Rãdulescu, pe teren, în aproape toate locali- Costandache din Dorohoi, fraþii Du-
“cultura muzicalã tradiþionalã a tãþile unde activau cunoscuþi inter- mitru si Stelicã Nemþeanu din
regiunii(n.r.-judeþul Botoºani) este preþi, întâlnirile cu lãutarii de frunte Sãveni, Ilie Sotir, zis
încã vie, oamenii cântã mai puþin ai acestor locuri aveau sã confere cu „Berucai”din Albeºti ºi Gheorghe
decât înainte, cu vocea sau cu generozitate piese folclorice de Borcoi, zis “Trãinel” din Victoria-
vechile instrumente agro-pastorale inestimabilã unicitate ºi valoare ar- Hlipiceni- toate aceste ilustre ºi
precum fluierul(…), tulnicul ºi cim- tisticã, adevãrate bijuterii muzical- memorabile figuri de lãutari fiind
poiul. Muzica privatã s-a retras însã folclorice. Sã-i enumerãm, aºadar, trecute deja în eternitate. Cu aceeaºi
în beneficiul celei festive, ultima fi- pe Stefan Avrumuþoaie, Toderiþã cãldurã ºi recunoºtinþã trebuie sã-i
ind încredinþatã formaþiilor de Vulpe ºi Constantin Badurlã din amintim ºi pe Vasile Ursache din
muzicieni profesioniºti (lãutari).” pãrþile Darabanilor, vestiþii Toader Vlãdeni- Frumuºica, zona Hârlãulu
In cercetãrile metodice efectuate Tintã din Baranca-Cristineºti ºi Gicã (interpret la vioarã si cobzã), Ion
Roman zis “ Periºan” de la Adãºeni-
Avrãmeni, Gheorghe Ciucur din Ha-
vârna, Gheorghe Dascãlu, supranu-
mit „rapsodul total”, din Tudora ºi
Alecu Crudu din Prisacani- Flã-
mânzi, sau fluieraºii din Draxini, Cã-
lãraºi, Vorniceni ºi Hiliºeu etc.
În acest context de re-descope-
rire a unui efervescent melos folclo-
ric, ºi fãrã a supralicita interesul
pentru muzica popularã instru-
mentalã, þinând seama cã boto-
ºãnenii, indiferent de zonã, subzonã
sau vatrã folcloricã pe care o repre-
zintã - s-au remarcat în permanenþã
ca dansatori înnãscuþi, de mare vir-
tuozitate - a apãrut Grupul instru-
Taraful „Rapsodia“ Botoºani: Constantin Moroºanu, Cristian Spânu, Dumitru mental tradiþional Datina, ce va
Amarghioalei, Aurel Amarandei, Constantin Panaite, Constantin Butuc, Mircea Dan constitui un performant partener de
ºi Constantin Lupu ansamblu folcloric pentru nume-
roase formaþii coregrafice din judeþ.
Evenimentul acesta se petrecea în
vara anului 1978. Prima “formulã”
de cinci instrumentiºti era alcãtuitã
din Constantin Lupu (vioarã- “pri-
maº”), Aurel Amarandei (fluiere-
uneori ºi þambal mic), Constantin
Negel (cobzã), Mircea Antoneac
(braci-violã) ºi Nicolae Bãdeanu
(contrabas), ultimii doi fiind instru-
mentiºti ai Filarmonicii Botoºani.
Pentru autodefinire, citãm expli-
caþia oferitã de cãtre ilustrul etno-
log, dr. Ion H. Ciubotaru, în Cuvânt
înainte la lucrarea lui Constantin
Lupu: “Din repertoriul Formaþiei
“Datina”, Ed. AXA, Botoºani,1996:
“…cuvântul datinã are o semni-
ficaþie aparte, chiar dacã dicþio-
Formaþia instrumentalã „Rapsodia“ (1976), viitorul nucleu al Tarafului „Datina“
narele de uz curent îl aºeazã alãturi
Botoºani, împreunã cu Laura Lavric de termenul obicei, cu o încãrcãturã

33
Muzicã ºi coregrafie
semanticã relativ apropiatã. samblului folcloric “Rapsodia”, de ºanu (vioarã) ºi Constantin Lupu
Datinã înseamnã ceva mai pe lângã Centrul de îndrumare a (vioarã, dirijor). În numeroasele
mult decât obicei, întrucât nu creaþiei populare, o formaþie instru- spectacole folclorice susþinute în
vizeazã o simplã deprindere (…), ci mentalã alcãtuitã din mai tineri in- judeþ ºi în þarã de cãtre Ansamblul
respectarea unei rânduieli moºte- strumentiºti, mulþi dintre ei pro- ”Rapsodia”, un numãr de mare
nite din moºi-strãmoºi. Datina este venind tot de la Orchestra simfonicã atracþie al programului îl constituia
un termen popular, de largã circula- botoºãneanã, cum ar fi: Mircea Dan dialogul instrumental prezentat de
þie, fiind utilizat pentru tot ce se (trompetã). Cristian Spînu (fluiere), cãtre doi mari artiºti, virtuosi ai flu-
practicã dupã anumite reguli pãs- Constantin Panaite (acordeon), Du- ierului: regretaþii Aurel Amarandei
trate din bãtrâni.” mitru Amarghioalei (contrabas), la ºi Cristian Spânu.
Dar grupul instrumental Datina care se alãturã Aurel Amarandei Aºa se face cã, dupã îndelungi
nu a apãrut pe un teren sterp. Incã (þambal mic ºi fluiere), Constantin cãutãri ºi experimente de tot felul,
din 1976 se constituise în cadrul An- Butuc (clarinet), Constantin Moro- mai mult sau mai puþin reuºite, s-a
ajuns la o formulã de taraf mic,
opþiune conformã realitãþii satului
tradiþional botoºãnean, ºi specificã
acestei zone încã din a doua
jumãtate a secolului al XIX- lea.
Din mãrturiile documentare ale
acelor vremuri nu trebuie sã invo-
cãm decât taraful ascultat de copilul
George Enescu („Jurjac”) în preajma
satului natal Liveni-Dorohoi, ca fi-
ind “o orchestrã ciudatã, alcãtuitã
din douã viori, un þambal, un nai ºi
un contrabas.”
Astfel se prezintã ºi astãzi grupul
instrumental Datina: Constantin
Lupu, solist la vioarã ºi cu rolul de
„primaº”, Aurel Amarandei, la fluier,
tilincã, ocarinã triºcã ºi uneori þam-
bal mic, Mircea Antoneac, excelent
Taraful „Datina“ în Ungaria, 1996
interpret la braci (violã), Nicolae Bã-
deanu, cu prestaþii de mare virtu-
ozitate la contrabas, iar Constantin
Negel (zis “Ticu a lu’Nigel din
Coºula”) este (n.r. - a fost) unul
dintre puþinii cobzari de vocaþie din
Moldova.
Aºa cum aprecia cunoscutul
folclorist ºi compozitor Ludovic Pa-
ceag (1985) din Bucureºti, „grupul
prin componenþã, repertoriul ºi sti-
lul autentic þãrãnesc de interpretare
aminteºte de tradiþionalele tarafuri
sãteºti din Moldova, cu o puternicã
ºi particularã amprentã localã boto-
ºãneanã. Originalitatea formelor de
prezentare (dialogul dintre instru-
mente, preluãrile de teme de la un
instrument la altul, trecerile cursive
de la rolul solistic la cel de acompa-
Taraful „Datina“ la Festivalul Naþional al Tradiþiilor Populare, Sibiu, iulie 2003 niament etc.) a creat personalitate ºi

34
 Muzicã ºi coregrafie
renume acestui mãnunchi de talen-
te populare cu atribute de unicat
valoric ºi documentar.”
Deci, trebuie luat în seamã ºi
faptul cã o etapã importantã în exis-
tenþa tarafului Datina o constituia
ºi alcãtuirea repertoriului. Fãrã a
risca sã devinã simpli colportori de
piese muzicale insuficient asimilate,
membrii grupului, aceºti “cãutãtori
de comori”, au descoperit la inter-
locutorii lor, lãutarii mai sus men-
þionaþi, dar ºi la o mulþime de flu-
ieraºi, cobzari, vioriºti ºi fanfaragii,
piese folclorice foarte preþioase,
pãstrate ºi redate în stiluri de in-
terpretare arhaice, ºi chiar în teh- Taraful „Datina“ pe scena Casei de Culturã Botoºani, 1994
nici instrumentale noi, indicând cer-
te mãrci de identitate.
Primele înregistrãri ale grupului
Datina sunt realizate în anul 1979
în Studiourile de Radio Iaºi. Din
acest an începe ºi “marea aventurã
artisticã” a Datinei, când, rând pe
rând, cucereºte premiile I ºi trofeele
la majoritatea concursurilor ºi
festivalurilor muzical - folclorice din
þarã: Suceava, Iaºi, Bacãu, Tecuci-
Galaþi, Tulcea, Constanþa, Cluj, Ca-
ransebeº, Deva etc.
Inregistrãrile anterioare efectu-
ate de grupul Datina la Radio Iaºi
ºi Bucureºti, cât si la TVR, la emi-
siunea “ Tezaur folcloric” s-au bu- Ansamblul folcloric „Datina“ cu formaþia coregraficã din Vorona, în spectacol în
curat de aprecieri unanime. Ucraina
La trei ani de la constituire,
Grupul instrumental Datina impri-
mã primul disc la Electrecord, iar
patru ani mai târziu, în anul 1985,
formaþia scotea cel de al doilea disc,
numarul pieselor înregistrate la
posturile de radio ºi TV trecând de o
sutã. “ Grupul instrumental Datina
devenea astfel o permanenþã în pei-
sajul muzicii populare instrumen-
tale româneºti”, dupã cum aprecia
prof. univ.dr. Ion H. Ciubotaru.
Incã de la înfiinþare, Grupul
Datina a colaborat în parteneriat
cu diverse ºi valoroase formaþii
coregrafice din judeþ (Flãmânzi,
Vorona, Tudora, Corni etc.), ansam-
blându-se cu titulatura Datina ºi Ansamblul folcloric „Datina“ Botoºani, în medalion Constantin Lupu

35
Muzicã ºi coregrafie

Constantin Lupu ºi colaboratorii sãi

Constantin Lupu ºi Constantin Negel

Aurel Amarandei ºi Cristian Spânu

Constantin Lupu, Anton Achiþei ºi Sofia Vicoveanca

Aurel Amarandei
Constantin Lupu, Constantin Negel în compania celebrului violonist
american de origine românã Sherban Lupu, pregãtindu-se pentru un nou
CD la Electrecord Bucureºti, 2003

36
 Muzicã ºi coregrafie

Doi rapsozi populari: Ilie Sotir (vioarã) din Albeºti ºi Constantin Negel (cobzã)
din Coºula

Rapsodul Vasile Ursache, din Vlãdeni-

Frumuºica (violonist ºi cobzar)

Nicolae Bãdeanu
(contrabas)
Vasile Andriescu (maestru coregraf) Violonistul de excepþie Ilie Sotir, zis
ºi Constantin Lupu (dirijor) Berucai, din Albeºti

Constantin Negel, Constantin Lupu ºi Miticã

ªtefãnescu Una din formaþiile de mare succes ale Tarafului „Datina“: Constantin Lupu,
Constantin Negel, Mihai Cojocaru, Mircea Antoneac ºi Aurel Amarandei

37
Muzicã ºi coregrafie
sub patronajul C.J.C.P.C.T. Botoºani, au fost împreunã, s-au dãruit cu Negel (cobzã). Tot în anul 2003 se fi-
în numele cãruia a participat la nu- loialitate si perseverenþã. “ Stejãrel “ nalizeazã realizarea CD-ului cu
meroase festivaluri folclorice inter- de la Flãmânzi, Mihai Hareza ºi Mi- “Muzicã veche din Moldova de Sus”,
judeþene (Tulcea, Constanþa, Vran- tica Luþuc (trompetiºti), Nicolae în aceeaºi redacþie a d-nei Speranþa
cea, Galaþi, Iaºi, Neamþ etc.), obþi- Amarandei si George Mândra (violo- Rãdulescu. Se organizeazã reuºite
nând binemeritate distincþii, dar ºi niºti), Dan Alexuc ºi Cezar Lungu spectacole folclorice cu ocazia lansã-
la alte festivaluri internaþionale (Iu- (acordeoniºti), Emanuel Schiopu ºi rii acestui CD atât la Bucureºti, cât ºi
goslavia, Republica Moldova, Po- Ionicã Sandu (fluiere), membrii ac- la Botoºani.
lonia etc.). Din anul 1980 ia fiinþã tivi în prezent ai tarafului º.a., se pot Aflãm cã acest disc are o recenzie
Ansamblul de cântece ºi dansuri mândri, ºi pe bunã dreptate cã, în foarte frumoasã într-o revistã foarte
„Datina“, formaþie de sine stãtã- cariera lor artisticã au activat ºi în importantã pentru muzicile tradiþio-
toare, pe lângã Centrul Creaþiei Po- taraful “ Datina “. nale, ºi care se cheamã “SONG-
pulare Botoºani, a cãrui grup De-a lungul timpului taraful “Da- LINES”, din Marea Britanie, semnatã
coregrafic este pregãtit cu mult pro- tina” a avut prilejul ºi onoarea sã fiind de un faimos recenzent Simon
fesionalism ºi dãruire de cãtre acompanieze pe unii dintre cei mai Broughton, cât ºi o elogioasã
maestrul coregraf Vasile Andriescu, prestigioºi soliºti vocali consacraþi, cronicã la “TRAD MAGAZINE”, una
de la aceeaºi instituþie. precum: Angela Moldovan, Sofia Vi- din revistele cele mai importante
Atât în formulã de Ansamblu, cât coveanca, Laura Lavric, Anton Achi- din Franþa. In anul 2005, acelaºi CD
ºi în cea de grup, dar ºi trio, Datina þei, Daniela Condurache ºi mulþi a mai primit Marele Premiu
îºi continuã seria succeselor la majo- alþii. La multe ediþii ale Festivalului- “Charles Cross”, ales dintre nu-
ritatea concursurilor ºi festivaluri- Concurs interjudeþean al cântecului meroasele CD-uri ale colecþiei
lor de profil organizate în þarã, sau popular moldovenesc “Satule, mân- “Ethnophonie”.
invitatã la manifestãri folclorice în drã grãdinã” de la Bucecea, taraful În prezent, începând din anul
strãinãtate – Republica Moldova Datina a asigurat acompaniamen- 2004, în judeþul Botoºani se de-
(1980-1995), Ungaria (1985, 1996), tul soliºtilor concurenþi, cât ºi a invi- ruleazã o cercetare etnofolcloricã
Germania (1987), Spania (1984, taþilor în recital. organizatã de un grup de specialiºti
1985), Ucraina (1988, 1998), URSS Din anul 1998, când a fost lansa- de la Muzeul Tãranului Român din
(1991), Bulgaria (1993), Danemarca tã la Botoºani culegerea “Folclor Bucureºti, condus de Speranþa Rã-
(1996 ), Iordania (1998), SUA muzical instrumental din judeþul dulescu, în colaborare cu instituþia
(1998), Italia (2003, 2004) ºi Franþa Botoºani“ de Constantin Lupu, vo- noastrã, respectiv prin persoana
(2002, 2003, 2004, 2005 ). [ foto 14, lum prefaþat de compozitorul, fol- subsemnatului, având ca temã “Mu-
15, 16, 17 ]. Sã reamintim cã din cloristul ºi dirijorul Constantin Ar- zica Klezmer, mai precis muzica pen-
anul 1993 se instituþionalizeazã cu vinte, manifestare la care a partici- tru evreii care au dãinuit odinioarã
personalitate juridicã ºi “SOCIETA- pat ca invitat ºi d-na Speranþa Rãdu- pe aceste meleaguri. Ca finalizare se
TEA CULTURALA <DATINA>“ din Bo- lescu, doctor în etnomuzicologie, are în vedere editarea în anul 2007
toºani. debuteazã ºi colaborarea susþinutã a a unui opus pe acestã temã, având ºi
Un moment culminant din activi- formaþiei “Datina” cu Muzeul Tãra- exemplificãri în mini CD-uri ataºate
tatea acestei formaþii îl constituie nului Român din Bucureºti. acestui volum ºi realizate de taraful
Anul 1996, când Fundaþia Culturalã Astfel cã în anul 1999 se înregis- “Datina” din Botoºani.
„Ethnos” din Bucureºti acordã „ treazã la Bucureºti prima casetã au- Nu pot încheia aceastã prezen-
PREMIUL ETHNOS“ pe 1995 domnu- dio de cãtre Taraful „Datina”cu tare a Datinei fãrã a aduce un pios
lui CONSTANTIN LUPU pentru în- „Muzicã veche din Moldova de Sus” omagiu, la un an de la tercerea în
treaga activitate de culegere ºi valo- în colecþia „Ethnophonie”,sub re- eternitate, celui care a fost Con-
rificare a folclorului moldovenesc dacþia doamnei Speranþa Rãdulescu stantin Negel, „unul din ultimii cob-
prin taraful „DATINA“ din Botoºani. ºi editatã de cãtre Fundaþia Cul- zari care (a) mai exista în Moldova
Dacã ar fi sã facem acum un bi- turalã „Alexandru Tzigara-Samurcaº de Sus”... „când îºi apucã instrumen-
lanþ, se cuvine a-i aminti ºi pe ceilalþi ºi Muzeul Tãranului Român. tul, faþa moºnegelului se destinde:
truditori pe lângã grupul Datina. In anul 2003, sub aceeaºi re- omul se întoarce cu gândul în tine-
Din varii motive, unii dintre ei au zã- dacþie, se realizeazã la Bucureºti CD- reþe ºi-ºi regãseºte dintr-o datã pu-
bovit puþin în formaþie, alþii au stat ul „Sherban Lupu ºi virtuozii þãrani terea, siguranþa, rostul ºi demni-
mai mult, iar câþiva dintre cei dragi, români” la care participã cu 8 piese tatea pierdute”. (Speranþa Rãdu-
ne-au pãrãsit pentru totdeauna. Insã muzicale din judeþul Botoºani Con- lescu).
important rãmâne cã, atâta timp cât stantin Lupu (vioarã) ºi Constantin

38
 Muzicã ºi coregrafie

Taifas despre muzica Klezmer

- Constantin Lupu în dialog cu Speranþa Rãdulescu, doctor în etnomuzicologie,
cercetãtor ºtiinþific principal la Muzeul Þãranului Român Bucureºti -

Constantin Lupu: Doamnã Spe- originile în Rãsãritul Europei ºi cu Sigur, evreii sunt foarte puþini acum,
ranþa Rãdulescu, de unde v-a venit deosebire în nordul Moldovei ºi al Ba- ºi cei care existã sunt vârstnici ºi
ideea de a cerceta muzica evreilor din sarabiei. Am realizat cã cei care s-au locuiesc în special în oraºe ; or muzica
þinutul Botoºani? ocupat de muzica Klezmer ºtiu foarte care ne intereseazã pe noi este mai
Speranþa Rãdulescu: Ideea e multe despre traseul sãu american, dar degrabã un pic ruralã. Dar existã încã
relativ veche, ea s-a conturat sub influ- ºtiu mult mai puþine despre rãdãcinile în mediul rural supravieþuitori din
enþe ºi impulsiuni diverse. A fost mai sale europene. ªi mi-am zis cã þinutul epocã, români sau þigani, de la care poþi
întâi mica mea consternare constatând Botoºanilor este exact locul în care pot sã obþii date vrednice de toatã
cã în Sonata a III-a de George Enescu fi cãutate ºi gãsite astfel de rãdãcini. încrederea. Aminteºte-þi ce lucruri
existã niºte inflexiuni melodice pe care (Toatã lumea ºtie, nu-i aºa, cã începând interesante ne-a spus tanti Mina,
nu le recunoºteam ca fiind specifice din a doua jumãtate a secolului al XVIII- bãtrâna aceea din Sãveni care, în
muzicii þãrãneºti a regiunii. Asta este lea, în târgurile ºi satele din pãrþile Bo- vremea tinereþii, a locuit în miezul unui
una. Apoi te-am ascultat pe tine, Costicã toºanilor au locuit foarte mulþi evrei.) ªi cartier evreiesc, a fost prietenã cu o
Lupu, cântând anumite piese - ºi tu ºtii am întreprins împreunã cu tine, anul mulþime de evrei, a învãþat limba idiº ºi
care sunt acelea, pentru cã le-am inclus trecut, acea primã cercetare. Am con- a vorbit-o din politeþe cu vecinii ; i-a
în prima parte a discului pe care l-am semnat atunci cu îngrijire toate vãzut ºi i-a auzit pe evrei în viaþa de
fãcut împreunã -, mai ales hore boie- informaþiile ºi toate melodiile care ne- familie ºi în viaþa comunitarã. Femeia
reºti, care aveau o structurã melodicã au fost livrate ca fiind nu neapãrat evre- era prin urmare în mãsurã sã ne
un pic mai neobiºnuitã; nu vreau sã ieºti, ci preferate de evrei. ªi ne-am relateze fapte preþioase în legãturã cu
spun cu totul neobiºnuitã, ci doar un pic hotãrât sã revenim de mai multe ori în toate aceste aspecte. Noi sperãm ca ºi în
mai aparte. Mi-am spus atunci cã aceste zona Botoºanilor ca sã aflãm ce opinii alte localitãþi sã gãsim oameni la fel de
piese sunt din aceeaºi familie cu finalul formuleazã ºi alþi oameni ai locului ºtiutori. Acum, pentru cã suntem mult
Sonatei a III-a pentru pian ºi vioarã „în despre originea ºi folosinþa acestor me- mai bine înarmaþi decât cu un an în
caracter popular românesc” de George lodii. ªi aceasta pentru cã percepþia urmã, le vom da sã asculte piesele pe
Enescu. Atunci þi-am spus pentru prima localnicilor asupra fenomenelor care noi deja le-am reperat ca fiind
datã cã ai în repertoriul tãu piese muzicale din regiunea lor conteazã, potenþial evreieºti - sau, în orice caz,
asupra cãrora ar merita sã ne aplecãm sunt relevante. preferate de evrei - ºi le vom cere opinia
împreunã cu atenþie.
Pe urmã tu m-ai condus la Periºan
(n.n. Ion Roman, un viorist bãtrân ºi
priceput din comuna Avrãmeni, Boto-
ºani), care ne-a livrat la cerere un
material pe care-l cânta el în vremurile
tinereþii pentru evreii din Sãveni. ªi
uite-aºa, cu încetul, am constituit un mic
fond de melodii pe baza cãruia puteam
sã pornim o cercetare nouã ºi oarecum
ineditã, consacratã muzicii evreilor din
þinutul Botoºani.
Pe de altã parte, în cursul vieþii mele
am þinut în mânã destul de multe
discuri cu muzicã Klezmer; am citit
chiar articole ºi cãrþi referitoare la
aceastã muzicã. Muzica Klezmer este
muzica pe care au forjat-o, cam în prima
jumãtate a secolului al XX-lea, evreii din
Europa rãsãriteanã stabiliþi la New
York. O muzicã ce ºi-a extins treptat aria
de rãspândire la nivelul întregii Ame- Ion Roman zis Periºan din Adãºeni-Avrãmeni, în dialog cu dr. Speranþa Rãdulescu,
rici, apoi a întregii lumi, dar care îºi are Avrãmeni 2004

39
Muzicã ºi coregrafie
în legãturã cu ele. Cu alte cuvinte, vom taifas cu oamenii, sã le ceri informaþiile C. L.: – Þinînd cont cã muzicienii,
încerca sã construim un corpus de necesare pentru înþelegerea muzicii, sã cei care sînt evrei, cîntã mai mult sau
melodii despre care un numãr însemnat pui întrebãrile de trei ori în trei feluri di- mai puþin bine evreieºte, sînt însã
de oameni susþin cã se cântau cu pre- ferite, ca sã te asiguri cã rãspunsul e cel muzicieni de alte naþionalitãþi
cãdere la sãrbãtorile evreieºti din corect… Nici unul dintre «cercetãtori» (români, unguri, greci, polonezi etc.)
þinutul Botoºani, îndeosebi în mediul nu a fãcut asta, ºtii foarte bine. Eu cu- care, la fel, cîntã mai bine evreieºte
þãrãnesc. Asta vrem sã facem noi ºi cred nosc un astfel de personaj – care de fapt decît muzica lor, noi am putea recon-
cã va fi ceva destul de neobiºnuit pentru nici nu e muzician, ci un meloman ame- stitui muzica de origine evreiascã din
cã, îþi repet: din cîte ºtiu eu pânã acum – rican foarte entuziast -, care a trecut în- judeþul Botoºani?
în fine, poate nu ºtiu destul – n-am tr-o goanã prin câteva sate ºi în decurs Sp. R.: – Întrebarea ta e cam sucitã.
observat ca cei interesaþi de muzica de cinci zile a înregistrat o puzderie de Oricum, nu mã prea încântã formularea
klezmer sã fi fãcut cercetãri de teren cu piese. Sã ºtii cã muzicile înregistrate « de origine evreiascã », pentru cã
adevãrat serioase în nordul Moldovei. aºa, la iuþealã ºi fãrã informaþii susþinã- muzica evreilor ne este neapãrat de
ªi ce-o sã obþinem la sfârºitul acestei toare, nu au nici o valoare ºtiinþificã, nu origine evreiascã. In fine. În localitãþile
cercetãri? Nu niºte consideraþii poþi sã te încrezi în ele. Gîndeºte-te cã în care am fost noi anul trecut, am
irefutabile despre muzica evreiascã cei mai mulþi « turiºti » din aceastã cate- constatat cã muzicienii care îi serveau
care sã dãrâme universul. O sã obþinem gorie vorbesc cu muzicianul cam aºa: pe evrei cu muzica preferatã erau ne-
doar un corpus de melodii multiplu „Cîntã-mi piesele evreieºti pe care le cu- evrei. Poate cã vor fi existat cândva ºi
validate de oamenii care au cunoscut noºti ºi eu am sã te plãtesc dependent muzicieni evrei - în alte localitãþi, pe ca-
muzica evreilor botoºeneni din de durata materialului pe care îl înre- re noi nu le-am vizitat. Este de presupus
perioada interbelicã ºi cea imediat ur- gistrez de la tine”. Ei, este evident cã cã muzicienii evrei locuiau în tîrguri, ca
mãtoare. Nu va fi un corpus monu- muzicianul încearcã sã-i vîndã naivului Botoºaniul sau Dorohoiul. Deocamdatã
mental, dar va fi un corpus de încredere cît mai multe melodii evreieºti, ca sã noi n-am întîlnit muzicieni evrei. Am
– ceea ce e foarte important. Un corpus câºtige cât mai multe parale. Ori noi, da- întîlnit, în schimb, romi care cîntau
care va limita speculaþiile nefondate ºi cã stãm mai mult ºi punem întrebãri pentru evrei. Acest fapt nu trebuie sã ne
va confirma (probabil) rezultatele cer- legate de fiecare piesã în parte, de mire, cãci þiganii cîntau ºi pentru
cetãrilor mai temeinice. circumstanþa în care se cînta, de rostul români ºi pentru comunitãþile þigãneºti:
C. L.: – Veniþi în întîmpinarea unui ei într-o petrecere sau un ritual etc., de ei cântau pentru toþi, în stilul dorit de
gînd mai vechi de-al meu. Întrucît în circulaþia sa în mediile evreieºti, dar ºi fiecare. Am întîlnit ºi un caz destul de
cei 30 de ani de cînd sunt la Botoºani în cele româneºti etc., atunci avem posi- particular la Sãveni, unde comunitatea
ºi cercetez aceastã zonã folcloricã au bilitatea sã cernem un pic informaþia, s- localã era servitã cu muzicã de doi
trecut prin judeþ diverºi cercetãtori- o nuanþãm, sã vedem în ce mãsurã este muzicieni români dintr-o anumitã
folcloriºti din Ungaria, Olanda, SUA confirmatã de fapte. Pentru cã existã ºi familie, Nemþeanu.
etc., interesaþi de muzica Klezmer ºi adevãruri parþiale... De exemplu: „Da, Nu trebuie sã te mire faptul cã cei
doritori sã reconstituie prin înre- este adevãrat cã aceastã piesã se cînta la care cîntau muzica pentru evrei nu erau
gistrãri audio-video arealul acestei evrei ; dar ea se mai cînta - îþi dau un neapãrat evrei: delegarea producþiei
muzici; cum vã consideraþi întreprin- rãspuns posibil, nu? - ºi pentru români”; muzicale cãtre un grup de profesioniºti
derea dumneavoastrã „botoºãnea- sau: „se mai cînta ºi pentru þigani”... aparþinând unei alte etnii decât cea be-
nã”? Ca pe o contracarare a acestor Astfel de informaþii sporesc mult neficiarã este rãspîndit în multe pãrþi
aºa-ziºi „cercetãtori”,care veneau valoarea materialului muzical. Dar un ale lumii. Inclusiv în România, unde, o
poate ºi în alte scopuri? interpret poate trãi ºi fãrã ele. El nu bunã parte din muzica de petrecere a
Sp. R.: – Este de presupus cã scopul vrea « sã ºtie despre », ci vrea sã înveþe românilor este cîntatã ºi de þigani - nu
acestor falºi cercetãtori – dacã cercetã- niºte melodii inedite ºi sã le plaseze pe toatã, dar o bunã parte. Aºa se întîmplã
tori vor fi fost_... - a fost diferit de al piaþã ca fiind evreieºti – chiar dacã, sã ºi în Africa, unde grioþii – adicã
nostru, dar nu neapãrat reprobabil. Ei zicem, ele n-ar fi. Noi nu trebuie sã-i muzicienii profesioniºti de curte - erau
n-au venit în Botoºani ca sã afle cum a judecãm pe « falºii cercetãtori». E însã deseori apartenenþi unui alt grup etnic
fost cu adevãrat muzica evreilor ; au ve- adevãrat cã cercetãrile noastre ar trebui decît acela pentru care cîntau. Nu-i
nit pentru cã, aºa cum ai spus ºi tu, erau sã disloce ideile false pe care aceºtia le- nimic neobiºnuit în asta. Ai sã mã în-
muzicieni interpreþi sau oameni de artã ar putea rãspândi. De exemplu: din trebi dacã aceºti muzicieni, þigani sau
care aveau nevoie, dintr-un motiv sau unele cãrþi destul de cunoscute în Occi- români, cîntau destul de bine muzicã
altul, de ceva muzicã care sã aducã a dent poþi sã afli cã «hora este un joc evreiascã. Ei, bine! Aici e o bunã
Klezmer – pentru un concert, pentru o evreiesc», ceea ce este parþial fals, întrebare, la care pot sã-þi rãspund
ilustraþie de film, pentru un disc.... O parþial adevãrat, dar în orice caz este parþial în felul urmãtor: muzicienii pro-
cercetare nu se face din fugã, din portie- ofensator pentru toate popoarele din fesioniºti, români sau þigani, fãceau
ra maºinii. Trebuie sã revii în locul cer- perimetrul balcanic al cãror principal efortul de a aproxima cît mai bine
cetãrii de multe ori, sã stai îndelung la joc popular este hora. gusturile comunitãþii beneficiare

40
 Muzicã ºi coregrafie
evreieºti; ei cântau în stilul care le Dar, încã o datã: noi nu studiem Enescu n-a fost fitecine ºi meritã sã-i
plãcea evreilor cel mai mult ºi le livrau muzica evreiascã. Nici n-ar fi cu examinãm mai îndeaproape sursele.
totodatã piesele de care evreii erau cel putinþã, atîta vreme cît nu mai existã Altul : sã vedem cum ºi în ce proporþie
mai ataºaþi. Aceste piese puteau fi evre- evrei în þinut. Încercãm doar sã grupurile etnice în contact în aceeaºi
ieºti, româneºti, germane, austriece sau reconstituim procesul de negociere în arie culturalã se influenþeazã reciproc,
balcanice ; dar stilul de execuþie era urma cãruia muzicanþi profesioniºti dar se ºi delimiteazã stilistic unele de
întotdeauna evreiesc. În fine, dacã aº produceau muzica pentru evreii din re- altele. Dar este de presupus cã cititorul
intra în detalii aº complica discuþia, giune. occidental va vedea în carte doar un
ceea ce nu prea vreau sã fac aici. La C. L.: – ªi, odatã cu finalizarea corpus de documente – adicã de piese
rîndul lor, evreii din comunitatea acestor cercetãri, pe cînd vã veþi da muzicale ºi de comentarii care
beneficiarã suportau ca muzica ce le era semnãtura, ca autor de carte, pe acest lumineazã rosturile lor în viaþa
furnizatã de ne-evrei sã nu fie neapãrat volum? muzicalã a regiunii.
aºa cum ºi-ar fi dorit-o. Aproximarea era Sp. R.: – În primul rând, ºtii foarte C. L.: – Vã mulþumesc mult. Dar,
practicatã deci de ambele pãrþi : pe de o bine cã nu voi semna singurã. O sã fim o pentru cã aþi amintit de George
parte, muzicienii profesioniºti aproxi- echipã, pentru cã în echipã lucrãm la Enescu, am auzit cã ar exista unele
mau cît puteau mai bine gustul evreilor; ea : Florin Iordan, Cosmin Manolache, ecouri favorabile referitoare la CD-ul
pe de altã parte, evreii înºiºi acceptau Speranþa Rãdulescu.... ºi mã tem cã ai sã vostru cu „Muzicã veche din Moldova
un mod de cîntare care nu era poate semnezi ºi tu, Costicã, dupã ce o sã te de Sus”. Despre ce este vorba?
exact cel care le-ar fi plãcut cel mai mult. punem serios la treabã. În al doilea Sp. R.: – Þi-am mai spus doar,
Nu? Asta înseamnã cã în procesul de rând: în afarã de carte vom produce ºi Costicã: dintre toate discurile produse
negociere atît furnizorul de muzicã cît ºi un CD cu piesele muzicale validate de de Muzeul Þãranului împreunã cu fun-
beneficiarul lui fãceau concesii de cei mai mulþi rezidenþi în regiunea Bo- daþia Al. Tzigara Samurcas, discul tãu a
naturã sã facã posibilã colaborarea. Pe toºanilor, adicã cu piesele despre care fost cel mai preþuit în Occident. Aºa s-a
de altã parte, te rog sã-þi reaminteºti cã cei mai mulþi botoºeneni spun cã se întîmplat. Nu vreau sã spun cã tu eºti cel
n-am spus deloc pînã acum cã studiem cîntau pentru evrei, sau cã erau mai bun violonist din lume, cã mai sunt
muzica evreiascã din regiune; am tot preferate de evrei. O sã facem un disc. o grãmadã ca tine ; dar se întîmplã cã
spus cã studiem muzica evreilor din Probabil piesele vor fi interpretate de ti- muzica ta a plãcut cel mai mult. Discul
regiune, mai precis muzica ce se cînta ne în acel stil evreiesc pe care îl tãu are o recenzie foarte frumoasã într-
pentru evreii din þinutul Botoºanilor. cercetãm împreunã. Acest disc va fi o revistã importantã pentru muzicile
Asta nu înseamnã neapãrat cã muzica încartelat, adicã va fi introdus într-un tradiþionale care se cheamã „Song Li-
era evreiascã. Dintre piesele culese de pliculeþ lipit în interiorul cãrþii. Poate cã nes” din Marea Britanie, iar recenzia
noi, cîteva sunt cu siguranþã evreieºti, îl vom produce ºi separat, caz în care va este semnatã de faimosul Simon
dar altele nu sunt. Asta ºtim amîndoi. avea broºura lui proprie. Cînd? Nu ºtiu, Broughton. Ai o frumoasã cronicã în
Oamenii cu care tãifãsuim pe teren ne pentru cã vezi bine cã lucrãm la multe pregãtire la „Trad Magazine”, care este o
vorbesc cam aºa: „Piesa asta se cînta ºi deodatã; ºi tu eºti ocupat tot timpul, revistã importantã în Franþa; mi-aduc
la evrei ºi la români, dar mai mult la cînþi tot timpul, pleci tot timpul… Nu pot aminte foarte bine cã de-acolo, din
români”; sau: „Asta se cînta ºi la evrei ºi sã dau un termen. Oricum, înainte de a Franþa, ne-au venit multe ecouri favora-
la þigani, dar mai mult la þigani.” Deci, face trei terenuri serioase – ºi pânã bile pe diverse cãi neoficiale. Aceleeaºi
exista un fond de piese acceptate de acum am fãcut doar unul ! - nu avem « Trad Magazine » þi-a blagoslovit de cu-
toate grupurile etnice din regiune, care cum sã discutãm despre o carte. rând discul cu labelul «Bravos». Iar
erau cîntate probabil - aºa cum în- Cartea nu va rezolva problema acum câteva zile am aflat o veste incre-
cercãm sã clarificãm acuma - în stiluri muzicii evreieºti, ci va pune la dispoziþia dibilã: colecþia Ethnophonie, a noastrã,
diferite. Noi ne-am propus sã studiem tuturor celor interesaþi – ºi îndeosebi a în care se înscrie ºi discul tãu, a primit
îndeaproape în ce constã stilul evreiesc, celor care studiazã muzica Klezmer - unul din premiile Academiei Charles
cît de mult diferã el de cel care preferat un corpus de piese de referinþã. Prin ur- Cros din Franþa.
de români sau de þigani, nu? Deja ºtim mare, noi vom elabora un corpus. N-o sã Dar întrocându-mã la întrebarea ta –
cîteva lucruri. ªtim, de exemplu, cã o ne erijãm acum în specialiºti în muzica cam sucitã ºi asta.... Ecourile oc-
horã pentru evrei era cîntatã un pic mai evreiascã, pentru cã nu sîntem; pro- cidentale favorabile ale discului tãu n-
lent, mai aºezat, mai dulce, mai babil cã nici n-avem timp sã devenim ; au nici o legãturã cu George Enescu. Nu
«legãnat» ºi cu ornamente de un anume sau poate nu ne interesazã îndeajuns ca trebuie sã se aºtepte nimeni ca cineva
fel. Tu însuþi ne-ai fãcut sã remarcãm sã devenim. Corpus acesta la care visãm din Vest sã se preocupe de raporturile
cîteva tipuri de ornamente care se apli- va putea fi folosit în diferite scopuri. muzicii populare din Botoºani cu
cau melodiilor cântate pentru evrei. Unul din cele posibile: sã vedem în ce muzica lui George Enescu. Aceste
Nu? Noi ne-am pus în cap sã reperãm ºi mãsurã s-a reflectat muzica evreilor în raporturi existã, fãrã îndoialã, dar ele
sã evidenþiem trãsãturile stiliste creaþiile unor compozitori precum intereseazã mai mult în România.
specifice. Asta vom încerca sã facem. George Enescu - pentru cã George Bucureºti, 14.07.2005

41
Compartimentele instituþiei noastre
în care se aflã piesa instrumentalã muzicale de amatori (folclorice, corale, de
MUZICÃ Doina ciobanului, culeasã din satul Buda-Co- muzicã uºoarã etc), facilitarea ºi sprijinirea
Este o certitudine faptul câ valoarea pãlãu (1963) - Bucureºti; participãrii lor la festivaluri ºi concursuri interju-
creaþiilor muzical-falclorice botosãnene s-a - Cântece din folclorul nou de P. deþene, naþionale sau internaþionale, înregistrãri
impus prin vechimea ºi numãrul considerabil de Delion, cu 3 cântece cu text din judeþul nostru audio-video.
mare al culegerilor de folclor, din care amintim: (1965), laºi; În plan judeþean, s-au impus de-a lungul a-
- Manuscrisul muzical datat din anul 1871, - Melodii de jocuri populare de P. De- nilor câteva manifestãri cultural-artistice
scos la ivealã de cercetãtoarea Elisabeta Doli- lion, cu 35 de piese instrumentale þ 1967), laºi; muzicale de tradifie, care ºi-au câºtigat un
nescu din biblioteca Familiei avocatului ºi mu- - Cântece populare de joc de D. Chiriac, binemeritat prestigiu în þarã. In ordine
zicianului Petre Nicoleanu, preºedintele cu 23 melodii de jocuri populare (1967), cronologicã, este vorba de: Festivalul concurs
societãþii „Armonia“ din Botoºani, ºi care Suceava; naþional de muzicã uºoarã româneascã
cuprinde 185 de melodii copiate integral din - Cântece din Þara de Sus de D. Chiriac, „Mãrþiºor dorohoian“, ediþia a XXV-a,
publicaþiile apãrute pânã la 1871 din colecþiile: cu 11 cântece cu text ºi 6 piese instrumentale Festivalul-concurs interjudeþean al cântecului
Nikuli, Wachmam, Berdescu ºi Alex. (1968), Suceava; popular moldovenesc „Satule, mândrã
Flechtenmacher. Acest manuscris reprezintã un - Cântece ºi jocuri populare de G. Sârbu, grãdinã“, ediþia a XV-a, Zilele creaþiei ºi
important document de folclor muzical cu 39 piese instrumentale (1969), Suceava; creatorilor populari din judeþul Botoºani,
orãºenesc si un valoros material pentru istoria - Cântece ºi jocuri populare din ediþia a V-a, Festivalul Colindei, ediþia a Vll-a.
culegãtorilor de folclor, care prin valoarea sa, ne Moldova de P. Delion, cu 69 cântece cu text ºi Continuând tradiþia unor vestiþi lãutari ai a-
situeazã în faza primei culegeri de folclor muzical 22 de melodii de jocuri, (1972), laºi; cestor meleaguri ca: Neculai Paraschiv, ªtefan
românesc, în notaþia muzicalã apuseanã, din - Stejãrel de la Guranda de Ioan Avrumuþoaie, Toader Þintã (Cristineºti) -Boto-
Botoºani; Prelipcean, cu melodii populare (1973), ºani, Gheorghe Costandache (Dorohoi), fraþii D.
- N.S. Caranfil - Cântece populare de pe Botoºani; ºi ªt. Nemþeanu (Sãveni) ºi mulþi alþii, ca argu-
valea Prutului- 1872; - Folclor muzical din Judeþul Botoºani ment pentru unele din valenþele folclorului
- Elena Didia Odorica Sevastos - de Pavel Delion, cu 179 piese vocale ºi muzical botoºânean stau ºi numeroasele înre-
Cântece moldoveneºti - 1888; instrumentale (1979), Botoºani; gistrãri Radio-TV, discuri „Electrecord“, mai nou
- studiul Datinile poporului român cu - Folclor coregrafic din judeþul CD-uri, realizate de talentaþii interpreþi vocali ºi
Copacul Crãciunului, publicat îiî paginile Botoºani de Vasile Andriescu, cu 127 jocuri instrumentiºti din judeþ (Laura Lavric, Daniela
ziarului local „Curierul român“ nr.46-47 din 24 de grup, perechi ºi de câiuþi, 1980, Botoºani Condurache, Anton Achiþei, Viorica Galan, Brân-
deci 899, de cãtre T.T. Burada, considerat ca fiind - Melodii de joc din Judeþul Botoºani de duºa Covalciuc, Celina Râznic, Ioan Prelipcean,
primul etnograf ºi folclorist din þara noastrã, care Dumitru Chiriac, cu 164. piese instrumentale Doru Farcaº, Aurel Amarandei etc.) ºi de forma-
lãrgeºte domeniul de cercetare a folclorului; (1981), Botoºani; þiile instrumentale Orchestra „Rapsozii Boto-
- Elena Niculiþã-Voronca - Datinile ºi - Melodii ºi cântece din Moldova de P. ºanilor“, Taraful „Datina“, Fanfara „Ar-
credinþele poporului român (1903) ºi Studii Delion, cu 30 piese vocale ºi instrumentale monia“.
de folclor (1912); (1981), laºi; Chiar ºi o sumarã analizã ne aratã cã judeþul
-Simion Florea Marian - Poezii populare - Din repertoriul Formaþiei Datina din Botoºani se constituie în ultimii ani într-o
române (1869; Botoºani de Constantin Lupu, cu 81 piese prezenþã cvasipermanentã pe scenele marilor
- Dumitru Furtunã - Izvodiri din bã- instrumentale (1996), Botoºani; concursuri ºi festivaluri interjudeþene, naþionale
trâni, Vremi înþelepte, Cuvinte scumpe; - Folclor muzical instrumental din ju- ºi internaþionale. Mesagerii folclorului nostru au
- studiul Pentru datinile ºi obiceiurile deþul Botoºani de Constantin Lupu, cu 202 adus lauri binemeritaþi nu numai la confruntãri
noastre, semnat de Tiberiu Crudu ºi publicat piese instrumentale (1998), Botoºani. artistice din þarã (Craiova, Constanþa, Tgjiu,
în Revista Moldovei oglindeºte dezvoltarea Important de amintit este ºi faptul cã, sub Tulcea, Curtea de Argeº, Cluj, Caransebeº etc.)
interesului pentru folclor, pentru pãstrarea egida Institutului de lingvisticã, istorie dar ºi de peste hotare, în Finlanda, Algeria,
nealteratã a tradiþiei folclorice. literarã ºi folclor de pe lângã Universitatea Maroc, Rusia, Germania, Spania, Danemarca,
Institutul de folclor din Bucureºti „AU. Cuza“ din laºi, s-a publicat ºi se publicã în Iugoslavia, Polonia, Iordania ºi Bulgaria.
întreprinde în anul 1940 culegeri de folclor continuare un bogat ºi valoros material de care Aducerea folclorului muzical ºi coregrafic pe
muzical din judeþul Botoºani, având ca rezultat al dispune Arhiva de folclor a Moldovei ºi scenele sãlilor de spectacole, adicã scoaterea
acestei acþiuni, în volumul Instrumentele Bucovinei sub titlul Caietele Arhivei de folclorului din contextul spontan de manifestare,
muzicale ale poporului român de Tiberiu folclor, însoþit fiind de un impresionant este un fenomen care ia o crescândã amploare.
Alexandru, (1956), publicarea poemului aparat critic ºi de o þinutã ºtiinþificã exemplarã Aceste spectacole reclamau un aport însemnat al
pãstoresc Când a pierdut ciobanul oile, cules (op.cit. Dumitru Lavric). specialiºtilor muzicieni ºi coregrafi.
din comuna Tudora. Din aceeaºi perioadã, Cu o singurã excepþie, Caietele... conþin ºi
dateazã ºi alte înregistrãri faimoase pe cilindri de folclor din judeþul Botoºani, menþionând ºi COREGRAFIE
cearã ale unor melodii instrumentale de joc contribuþia etnomuzicologilor Florin Bucescu ºi Este un lucru binecunoscut câ o formã
executate de vestitul lãutar Mihai Cogeasca, Viorel Bârleanu. specificã de exprimare a vieþii spirituale a
vioarã, din zona Frumuºica-Deleni, preluate ºi Se cuvinte sã menþionãm însã în mod de- poporului nostru este dansul (jocul) de o bogãþie
transcrise de Arhiva Institutului de Etnografie ºi osebit contribuþiile cercetãtorului dr. Ion H. Ciu- ºi frumuseþe fãrã seamãn, mãrturie incontes-
Folclor „C. Brãiloiu“ Bucureºti de cãtre botaru, coordonator al întregii colecþii, boto- tabilã a vitalitãþii ºi optimismului sãu. Ca ºi
Constantin Lupu ºi publicate în recent tipãrita ºãnean de origine, cãruia îi datorãm ºi alte vo- cântecele, jocurile populare româneºti sunt
culegere de folclor Foldor muzical lume de etnografie ºi folclor din judeþul diferite de la o zonã a tãrii la alta [pe plan
instrumental din Judeþul Botoºani. Botoºani. orizontal), cât ºi în cadru! aceleeaºî zone, iar
Dupã înfiinþarea Casei Creaþiei Populare Dintre domeniile de activitãþi specifice ale repertoriul lor, pe cât de bogat pe atât de variat,
(1953), se resimte un avânt favorabil în munca instituþiei noastre, domeniul muzical este cel aparþine mai multor straturi stilistice.
de cercetare, culegere ºi valorificare a creaþiei care are ca obiective prioritare studierea, Existã, aºadar, un foarte mare numãr de
muzical-folclorice, ale cãror rezultate nu întârzie culegerea si valorificarea prin diverse mijloace a tipuri de dans în folclorul nostru, care se
sã aparã. Astfel sunt tipãrite o serie de colecþii de folclorului muzical din cuprinsul judeþului, diferenþiazã din punct de vedere coregrafic,
foldor cuprinzând ºi cântece populare din descoperirea de noi talente interpretative ale melodic ºi ritmic.
judeþul Botoºani: genului muzical ºi crearea cadrului stimulativ de Dar ºi în cadrul aceluiaºi timp coregrafic, de
- Sunã strunã de rãsunã de George afirmare a acestora prin organizarea pe plan exemplu hora, existã numeroase melodii, stra-
Sârbu, cu 29 de melodii din judeþul Botoºani; local a diferitelor manifestãri cultural-artistice cu tificate la rândul lor în vechi ºi noi, cât ºi în locale
- Cântece ºi jocuri populare din Mol- caracter competitiv, acordarea asistenþei de sau cu o întinsã razã de rãspândire.
dova de Vasile D. Nicolescu ºi C.Gh. Prichici, specialitate atât interpreþilor cât ºi formaþiilor In judeþul nostru, ca de altfel în întreaga

42
 Compartimentele instituþiei noastre
þarã, componenta jocurilor populare se centrul preocupãrilor specifice ale instituþiei se þãrani, precum ºi activitatea de creaþie literarã
constituie în bãrbãteºti, femeieºti si mixte, va afla cercetarea, culegerea ºi valorificarea cultã din cadrul cenaclurilor ºi cercurilor literare
ele desfãºurându-se exclusiv pe muzicã cu folclorului coregrafic din zona Botoºanilor, sau a individualitãþilor existente pe raza
predominanþa celor din urmã. Melodiile de joc având ca rod al acestor strãdanii susþinute în judeþului Botoºani. De asemeni urmãreºte
sunt susþinute de scurte poezii, de obicei, catrene timp apariþia lucrãrii Folclor coregrafie din activitatea culturalã în domeniul teatrului
cu conþinut glumeþ satiric, ºi adesea improvizate judeþul Botoºani de Vasile Andriescu popular ºi al teatrului de amatori; valorificã
pe loc, strigãturile. Strigâtura este una din (majoritatea jocurilor exemplificate mai sus sunt scenic sau prin tipãrituri fondul existent,
categoriile folclorice cele mai viabile, cu multiple cuprinse ºi în aceastã culegere alãturi de urmând tradiþia de gen în teritoriul judeþului.
posibilitãþi de înnoire. Profesorul Dumitru Jocurile de cãiuþi). În acest sens, sectorul literaturã-teatru, de-a
Lavric, într-un articol intitulat Folclor Miºcarea coregraficã a formaþiilor artistice lungul anilor, prin activitatea salariaþilor
botoºãnean într-o colecþie de prestigiu - de amatori din judeþ se distinge atât prin angajaþi la acest sector (Dumitru Tiganiuc, Vasile
Caietele Arhivei de folclor, oprindu-se spre valoarea lor intrinsecã, ca grup fie mixt, mai lancu, Corneliu Fotea, Lucian Valea, Teodor
exemplificare asupra volumului IV al colecþiei puþin bãrbãtesc ºi de femei, cât ºi în componenþa Brãdescu, Elena Rãus, Dumitru Lavric, Mãria
[Strigãturi din Moldova), considerã specia - unor ansambluri de cântece ºi dansuri folclorice, Diaconescu, Emil lordache ºt Gellu Dorian) a
alãturi de repertoriul Anului Nou -una din cele de datini ºi obiceiuri, cu participãri ºi prezenþe valorificat patrimoniul existent prin urmãrirea
mai bogate (dar ºi mai puþin studiate) din notabile la diverse ºi prestigioase festivaluri ºi activitãþii cenacliere, tipãrind antologii care au
folclorul botoºãnean. concursuri judeþene, interjudeþene, naþionale ºi cuprins creaþiile, în special lirice, ale poeþilor
Se remarcã bogãþia strigãturilor de joc internaþionale. Menþionãm astfel manifestãrile botosâneni, cum ar fi: Fântâna Soarelui
specifice dansurilor populare Batista, Bãtuta, organizate anual în judeþ: Sãrbãtoarea Holdei, (1971) ºi Arc de triumf (1975). Dar înainte de
Hora, Roata, Sârba si de atmosferã: satirice, Laleau pestriþã, Cânt ºi joc pe Valea Jijiei, acestea trebuie amintite lucrãrile din domeniul
de dragoste ºi dor, de necaz, meditaþie, sociale, Holda de aur, Serbãrile pãdurii ºi Datini ºi folcloric tipãrite sub îngrijirea acestui sector: De
de nuntã ºi petrecere. obiceiuri de iarnã, dupã care cele din þarã: Anul Nou, culegere realizatã de Vasile lancu,
Tot în aceastã categorie a strigãturilor, Tulcea, Tecuci, Tg. Mureº, Prislop, Sighet, laºi Folclor poetic (cântece ºi strigãturi din judeþul
alãturi de cele propriu-zise, exemplificate mai Techîrghiol, Sibiu, Braºov, Bacãu, Vâlcea etc, Botoºani) antologie alcãtuitã de Ion H.
sus, se aflã ºi cele de comanda, care indicã manifestãri artistice de interes naþional, la care s- Ciubotaru, Folclor din judeþul Botoºani
figurile ºi modul de desfãºurare a dansului, ele au remarcat formaþii ºi ansambluri din (culegere realizatã de Ion Aniþei, Stelian Cârstian
fiind însoþite de interjecþii, chiuituri, fluierãturi. localitãþile: Flãmânzi, Tudora, Vorona, ºt Vasile lancu) în 1969, Folclor din judeþul
Strigãturile le rostesc îndeosebi bãrbaþii. Sarafineºti-Corni, Fundu Herþii, Ungureni, Botoºani (teatru popular), culegere realizatã de
Enumerând succint trãsãturile specifice ale Cãlãraºi, Hlipiceni, Broscãuþi, Brãieºti, Bucecea, Dumitru Lavric (1976), Folclor din judeþul
jocurilor populare, acestea se clasificã astfel: Avrãmeni, Vf. Câmpului etc. Botoºani [poezie epicã), culegere realizatã de
dupã funcþie (rituale ºi propriu-zise), din punct Demne de menþionat sunt ºi prezenþele Dumitru Lavric (1977). In 1979, printr-un
de vedere coregrafic (de cerc, de linie, de externe ale formaþiilor coregrafice din judeþ, în eveniment editorial, a fost editatã o casetã
coloanã ºi de perechi), dupâ modul de cadrul unor schimburi culturale sau festivaluri cuprinzând un numãr de 20 de scriitori care
execuþie, dupã tempo sau miºcare {rapide, vii, internaþionale de folclor din: Republica Moldova trãiau ºi scriau în judeþul Botoºani (Victor Tei-
pasionate - cele mai numeroase -, lente: Hora, (raioanele Fãleºti, Râºcani, Edineþ, Glodeni cât ºi ºanu, Lucia Olaru Nenati, Dumitru Tiganiuc,
Rara, De-a lungul etc,), din punct de vedere la Chiºinãu), Iugoslavia (Zagreb, Ohrîd), Polonia Mihai Lãu, Aurelian Gulea, Mihai Marciuc,
geografic generale: Hora, Sârba, Brâui ºi (Zeliona Gora), Bulgaria (Pernik), Finlanda Valerian Topa, Elisabeta Vartic, Gellu Dorian,
jocuri locale: de ex. în Moldova: Arcanul, Corã- (Kaustinen), Algeria (Tizi-Ouzu), Maroc (Tanger), George Luca, Val Talpalaru, Mircea Oprea, Con-
ghiasca, Cãrãºelui, Triliºeºtii, Ursâreasca, Spania (Orense, Lugo, Ferrol), Franþa (Belfort), stantin Dracsin, Dumitru Necºanu, Dumitru
Polobocul, ªchioapa, Jumãtate de joc etc.). Danemarca (Horring) ºi Iordania (Jerash), Ignat, Dorin Baciu, Neagu Marcel Ciucaºu,
In judeþul Botoºani, cu o vechime nedelimi- Ucraina (Cernãuþi) º.a., la care au participat ºi s- Constantin Bojescu, Mihai Munteanu ºi
tatã în timp, se practicã jocuri populare cu un au distins ansamblurile artistice din: Corni, Val.Guraiiuc). De asemenea, pânã în 1989, au
strigãt specific local cum ar fi: Sârba cu Tudora, Flãmânzi, Cofuºca, Darabani, Ungureni fost editate ºi alte culegeri tematice, în special
nãframã, Corãghiasca, Mãrgineanca, Carasul ºi Botoºani (Rapsodia, Datina - ale Centrului orientate pe un singur aspect, cel ideologic, care,
ºi Bãtaia - de la Flãmânzi; Polca-n cruce, Judeþean al Creaþiei Populare ºi Botoºanca al negreºit, nu reprezentau fondul de bazã al
Þânþâraºul, Cârãºelui ºi Ciobãneasca, In Casei de Culturã a Sindicatelor). In acest sens ºi- activitãþii acestui compartiment.
localitãþile Cãlãraºi, Hlipicenî ºi Santa Mare; au adus contribuþia cu multã pasiune ºi dãruire Din 1983, în grija acestui sector, a revenit ºi
Meriºorul, ªapte sãptãmâni în post - la instructori dansatori ai unora dintre aceste editarea revistei „Caiete botoºãnene“, care,
Avrâmeni; Cumãtriþa, Trei neveste, ªoticu-n formaþii, printre care menþionãm: Dumitru Creþu printr-o decizie, apãrea lunar în corpul revistei
patru-la Fundu Herfii ºi Ibâneºfi; Corbuºorui- la (Flãmânzi), Dumitru Aruxandei, Aurel ªtefan, „Ateneu“ din Bacãu. Din decembrie 1989, revista
Smârdan Suharãu; Polcuþa, Bãtrâneasca ºi Mihai Chelãrescu ºi Dumitru Doroftei (Vorona), ºi-a schimbat denumirea în Hyperion ºi apãrea la
Bãtuta - la Chiscovaia Vorona; Boghii, Bãtuta ºi Dumitru Crap, Vasile ªerpe ºi Vasile Ungureanu Botoºani. Apariþia ei sporadicã, din lipsã de
Ciobãnaºul la Sarafineºti Corni; Ileana din (Tudora), Gheorghe Talpiz ºi Mihai Jugaru (Sara- fonduri, a fãcut ca de la numãrul 84, câte au
Sinãufi, Oira ºi Bãtuta - la Rogojeºti Mihãilenî; fineºti-Corni), Gheorghe lonifã (Ungureni), apãrut pânã atunci, în opt ani, sã mai aparã doar
Plãcintele, Bucherulºi Poticnitã \a Dobârceni. Mihai Bãlan (Hiipiceni), Lucica Matache (Fundu 45 de numere. Revista acum are o apariþie
O particularitate distinctã a jocurilor po- Herþii-Cristineºfi), Mihai Fediuc ºi Ion Vizitiu trimestrialã. Este editatã de Fundaþia Culturalã
pulare incluse în categoria dansurilor rituale (Botoºani), Constantin Ciubotãraºu (Vârfu „Hyperion-Caiete botoºãnene“, în colaborare cu
(dupã funcþia lor) este marea diversitate ºi Câmpului), Mãria Olaru, ªtefan Haldan (Griviþa - Inspectoratul Judeþean pentru Culturã Botoºani
frumuseþea aparte a jocurilor de câiuþi legate de Cordãreni), Constantin Anitei (Brãieºti), ºi Centrul Judeþean al Creaþiei Populare
ciclul sãrbãtorilor de iarnã. Dacã muzica Letiþia Cobâlã (Avrãmeni), Stanislav Gompelea Botoºani. Tiparul este asigurat printr-o subvenþie
jocurilor a fost aleasã ºi scrisã dupã o metodã de (Bucecea) ºi mulþi alþii. de la Ministerul Culturii România. Are 84 de
cercetare înaintatã, latura coregraficã a început O datorie de onoare ne rãmâne aceea de pagini ºi prezentare graficã deosebitã. În prezent
sã fie studiatã abia dupã înfiinþarea Institutului pãstrare a folclorului coregrafic din judeþ, a ajuns la numãrul 166.
de etnografie ºi folclor în 1949, având ca valorificarea lui atât prin culegeri cît ºi prin Activitatea sectorului literaturâ-teatru, înce-
înaintaºi cercetãtorii coreologi Vera Proca- transmiterea acestuia generaþiilor tinere. pând cu 1990, s-a modificat, preluând ceea ce-a
Ciortea, Anca Ghiurghescu, Andrei Bucºan ºi rãmas valoros din tradiþia instituþiei: tipãrirea
Constantin Costea, urmaþi de Gheorghe Baciu, LITERATURÃ-TEATRU revistei, Festivalul Naþional de Poezie ºi interpre-
Popescu Judeþ, Tita Sever, Theodor Vasilescu, Acest sector se defineºte prin activitatea de tare criticã a operei eminesciene „Porni Lucea-
ultimii doi specialiºti întemeind actualul sistem cercetare, conservare ºi valorificare a folclorului fãrul...“, (înfiinþat în 1982) ºi Festivalul Naþional
de notare coregraficã ºi în judeþul nostru. Odatã literar, de la poezia anonimã în toate formele ei de interpretare a piesei de teatru într-un act
înfiinþatã Casa Judeþeanã a Creaþiei Populare, în lirice ºi epice pânã la creaþiile de gen ale poeþilor „Mihail Sorbul“ înfiinþat în 1980 (festivalul se

43
Compartimentele instituþiei noastre
desfãºura la Sãveni, în organizarea Casei orã- lului „Porni Luceafãrul...“ statistica aratã cã în fost activitãþile de punere în valoare a tradiþiei
ºeneºti de Cultura în colaborare cu instituþia decursul anilor s-au primit peste 3.000 de plicuri existente în zona Botoºaniuluî în domeniul artei
noastrã). Din 1991 s-a hotãrât ca Festivalul de conþinând poezie ºi eseuri, din care aproximativ populare ºi a meºteºugurilor, îndrumarea
teatru pentru amatori „Mihail Sorbul“ sã se 160 de autori au fost premiaþi. Unii creatori au directã, pe teren, a creaþiei meºteºugãreºti
desfãºoare la Botoºani, din doi în doi ani, luat premii ani la rând. Ceea ce este important având drept rezultat obþinerea unor produse de
alternând cu Concursul naþional de creaþie a este faptul cã la buna desfãºurare a acestui mare valoare artisticã ºi autenticitate deosebitã
piesei de teatru într-un act „Mihail Sorbul“, din important festival de poezie dedicat debutanþilor cum ar fi spre exemplu: scoarþe, lãicere,
care pânã în prezent au avut loc cinci ediþii. îºi dau concursul an de an 16 din cele mai ºtergare, împletituri (Corni, Vorona, Vârfu-
Pentru a conserva ºi valorifica piesele de teatru importante reviste de culturã din România ºi 10 Câmpului, Todireni º.a.)
premiate, s-au editat patru antologii cuprinzând edituri. In urma concursului au publicat cãrþi de In multe localitãþi ale judeþului unde filonul
piesele de teatru premiate. De asemenea, s-a versuri 50 poeþi, unii dintre ei deja nume în tradiþiei este încã puternic ºi multe domenii ale
editat o serie de antologii cuprinzând creaþiile spaþiul tinerei poezii româneºti. Amintim doar artei populare locale (textile de interior, pre-
poeþilor ºi eseiºtilor laureaþi la ediþiile pe Cristian Bãdiliþã, Horaþiu Ioan Laºcu, Dan lucrarea artisticã a lemnului, împletituri º.a.)
festivalului de poezie „Porni Luceafãrul...“. Lungu, Ana Mãria Zlãvog, Cristina Cîrstea ºi alþii. sub îndrumarea directã a Centrului de Creaþie
Pe lângã aceste festivaluri de creaþie ºi in- De asemenea, statistica celuilalt festival, de prin specialistul de resort, s-au organizat puncte
terpretare, sectorul literaturã-teatru a realizat ºi data aceasta de teatru, este impunãtoare. La muzeale ºi muzee sãteºti ce constituie adevãrate
alte proiecte culturale, precum: „Scriitori pe me- interpretare este un pic mai complicat de realizat „ºcoli“ pentru atragerea ºi educaþia tinerei ge-
leaguri natale“, ediþii de primãvarã ºi toamnã, în o statisticã. Dar s-au prezentat pe scenele neraþii ºi practicarea unor meºteºuguri tradi-
colaborare cu Cenaclul din Botoºani al Uniunii botoºãnene formaþii de teatru de amatori din þionale aflate în pericol de dispariþie (Vârfu-
Scriitorilor din România ºi Inspectoratul Jude- judeþele laºi. Prahova, Vrancea, Vaslui, Galaþi, Câmpului, Dersca, Dimãcheni, Stãuceni º.a.)
þean pentru Culturã Botoºani; Colocviile revistei Satu Mare, Zalãu, Timiº, Suceava, Bistriþa Nãsãud Confruntãrile din cadrul unor manifestãri
„Hyperion-Caiete botoºãnene“; Concursul Jude- ºi municipiul Bucureºti, precum ºi judeþul de nare amploare (Festivalul naþional al tradi-
þean de creaþie literarã ºi artã plasticã pentru Botoºani. þiilor populare, ed. a III-a Sibiu - iulie 2003) s-au
elevi „Nicoarã“, ediþia I, în colaborare cu Dintre tinerii dramaturgi premiali la finalizat prin recunoaºterea unanimã de cãtre
Fundaþia Culturalã „Nicoarã“ Botoºani; Concursul de creaþie amintim pe Cristian Bãdi- specialiºti a valorii textilelor de interior, a mãºti-
„ªezãtorile iernii“ (ºaisprezece ediþii, organizate liþã, Aurel Andrei, Al. Pârãu, Dan Cojocaru, Dana lor provenite de la Tudora ºi Vorona, premiate ºi
în colaborare cu Cãminele Culturale din teritoriu Mîndru, Dinu Mihai, Dan Lungu, Constantin selectate pentru a fi oferite vizitatorilor de pre-
în luna februarie a fiecãrui an). Cubleºan, Aurel Luca, Adrian Þion ºi alþii. tutindeni, în standurile cu vânzare ale Muzeului
Sectorul literaturã-teatru a luat parte efectiv Din anul 2000 pânã în anul 2004 Concursul în aer liber din Dumbrava-Sibiu. Toate acestea
la activitãþile de cercetare iniþiate de Centrul Ju- Naþional de Interpretare a piesei de teatru într- apar ca o consecinþã directã a muncii de îndru-
deþean al Creaþiei Populare în teritoriu. Astfel s-a un act „Mihail Sorbul“ n-a mai avut loc, organi- mare a creatorilor respectiv de cãtre specialistul
realizat studiul Oraþiile de nuntã si strigãtu- zându-se doar o ediþie a secþiunii de creaþie, fina- etnograf, în spiritul respectãrii filonului valoros
rile de joc din comuna Mitoc. În curs de deru- lizându-se cu editarea unei antologii cuprinzând al tradiþiei. Preocuparea pentru respectarea tra-
lare sunt cercetãrile în subzonele etnofolclorice piesele de teatru ale dramaturgilor premiaþi. diþiei în confecþionarea ºi-n ornamentarea
Vorona, Flãmânzi, Mitoc ºi Valea Siretului. In ur- Considerãm cã sectorul literaturã-teatru îºi costumului popular din zonã, a stat de ase-
ma unor studii comparative, plecând de la fondul justificã existenþa ºi, mai ales, pe viitor, îºi va menea în atenþia Centrului de Creaþie a spec-
existent, au fost editate, dupã 1989, urmãtoarele orienta activitatea mai mult spre cercetarea ºi trului etnografic prin specialistul de resort.
culegeri de folclor: Teatru popular ºi jocuri valorificarea fondului existent în bazinul etno- In întâlnirile de lucru cu directorii
de cãiuþi din judeþul Botoºani (Vol. I, volum cultural al judeþului Botoºani. cãminelor culturale din judeþ, în deplasãrile
realizat de soþii Silvia ºi Vasile Andriescu ºi efectuate pe teren s-au specificat aspecte legate
îngrijit de Gellu Dorian), Colinde, colinde... ETNOGRAFIE, MEªTEªUGURI de specificul costumului popular din zona
(din poezia obiceiurilor de Crãciun ºi Anul Nou
din Vorona-Botoºani), Poezie popularã din
POPULARE, ARTE PLASTICE Botosaniului dându-se lãmuriri concrete în ve-
derea realizãrii, acolo unde existã posibilitatea,
In societatea contemporana caracterizata
judeþul Botoºani (culegere de Al. Bardieru), a unor costume populare reprezentative pentru
prin expansiunea tehnicii de dezvoltare
Pe sub poale de pãdure (culegere realizatã de zona Botoºaniului.
industriala, valorile culturale ºi artistice realizate
prof. Vasile Ungureanu, din comuna Tudora), Cu ocazia Festivalurilor folclorice organiza-
de-a lungul unei experienþe milenare de spiritul
Folclor din satele Suliþa ºi Dracºani, te la Vorona, Tudora, Vlãdeni, Avrãmeni, Buce-
creator al omului prin activitatea sa manualã,
judeþul Botoºani (culegere realizatã de cea, Vârful-Cârnpului º.a. s-au acordat ºi di-
departe de a cãdea în desuetudine, capãtã o
învãþãtorul ªtefan Ciubotaru). De asemenea, în plome pentru autenticitatea costumului, þinuta
semnificaþie eticã ºi esteticã activã, realitate
vederea valorificãrii operei folcloriºtilor scenicã fãcându-se de cãtre specialistul etnograf
valabilã ºi în cazul zonei etnografice Botoºani.
botoºãneni, în îngrijirea sectorului literaturã- ºi recomandãrile de rigoare.
Cu un specific bine definit pe harta et-
teatru, au fost editate douã volume din opera lui Promovarea adevãratelor valori ale artei
nograficã a tãrii, zona Botoºanilor oferã bucuria
Tiberiu Crudu (De pe la noi ce-a fost odatã, populare tradiþionale din zona Botosaniului s-a
descoperirii unor valori autentice în domeniul
Vol. I ºi Cum s-a mãritat Mãriuca Mãnditei, realizat ºi printr-o colaborare susþinutã cu
artei populare tradiþionale în diversele sale
Vol. II), îngrijitorul ediþiei fiind prof. univ. Direcþia Judeþeanã de culturã, aºa cum este
compartimente (arhitecturã, interior þãrãnesc,
Gheorghe Macarie. In pregãtire sunt ºi alte firesc ºi normal între instituþii ºi oameni care
textile de interior, port popular, ceramicã º.a.)
lucrãri valoroase care vor vedea lumina tipa- slujesc acelaºi ideal.
In scopul conservãrii ºi revigorãrii tradiþiei
rului, precum ºi proiecte monografice zonale Pentru perceperea unor aspecte ale activi-
ºi creaþiei contemporane a meºterilor populari
care vor conduce la realizarea Ghidului etno- tãþii Centrului de creaþie al judeþului Botoºani ºi
din zonã (þesãtoare, cojocari, olari etc). Centrul
foldoric al Judeþului Botoºani. domeniul culturii noastre tradiþionale de cãtre
Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea
De remarcat este faptul cã cele douã mari marele public ne-au fost alãturi radioul, presa,
Culturii Tradiþionale Botoºani - sectorul etno-
festivaiuri-concurs de creaþie, de nivel naþional, televiziunea.
grafic prin specialistul de resort, împreunã cu
au ajuns la ediþii ce dau caracterul tradiþional, ºi Aceste activitãþi proprii instituþiei noastre
conducerea institutului desfãºoarã o activitate
anume Festivalul Naþional de Poezie ºi vor continua ºi-n viitor având aceleaºi obiective:
susþinutã axatã pe o problematicã complexã:
interpretare criticã a operei eminesciene pãstrarea ºi revigorarea tradiþiei ºi artei po-
cercetare de teren efectuatã în tot judeþul,
„Porni Luceafãrul...“ a ajuns la ediþia a XXV-a, pulare a zonei etnografice Botoºani, cunoaº-
pentru cunoaºterea la zi a numãrului de
iar Festivalul Concurs naþional de creaþie ºi terea ºi perpetuarea acestor tradiþii de cãtre tâ-
meºteºugari, a categoriilor de produse obþinute,
interpretare a piesei de teatru într-un act nãra generaþie, identificarea celor mai oportune
sursele de materii prime existente, modalitãþi de
„Mihail Sorbul“ a ajuns la a XX-a ediþie (inter- metode de promovare a adevãratelor valori ce
verificare a produselor create etc.
pretare], iar creaþia la a V-a ediþie. pot constitui marca identitãþii noastre etno-
Paralel cu aceastã cercetare, numeroase au
In urma derulãrii celor 25 ediþii ale Festiva- culturale.

44