Traditii - Dojene - Serban Simona
Traditii - Dojene - Serban Simona
Traditii - Dojene - Serban Simona
Oamenii din lumea satului din Oltenia în general și din Dolj în special sunt păstrători de
tradiții și obieceiuri. Tradiția a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviință creștină,
cu obiceiuri și rânduieli bine conturate și respectate cu sfințenie. Oamenii de aici sunt mândri,
iubitori, sociabili. Își iubesc locul și nu ezită să îl arate celor ce doresc să îl vadă. În înregistrările
istoriei, populația care trăiește la Nord de fluviul Dunărea (geții) au fost menționați prima dată de
Herodot in secolul al 4 lea i.Hr. Bărbații au fost recunoscuți pentru curajul lor în luptă. Poate de
aceea, ei au ramas principala populație etnică în această regiune, în ciuda războaielor și a multor
ani de colonizare romană și a atacurilor popoarelor migratoare. Influențele lor au lăsat urme în
vocabularul, obiceiurile, tradițiile si mâncarea românilor.
Peţitul, logodna, înţelegerea asupra zestrei şi plecarea lăzii de zestre din casa miresei,
precum şi chemarea la nuntă şi masa mare sunt elemente ale nunţilor de altădată din satul
oltenesc.
Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei
curăţări şi înnoiri interioare.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri de iarnă care se mai păstrează și astăzi, se
regăsesc: întrecerea înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă Sfânta Cruce aruncată de preot,
întâlnită la Calafat şi în alte localităţi de la Dunăre, „Botezatul cailor”, „Păzitul fântânilor” şi cel
practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Din Doljul arhaic se mai
păstrează încă obiceiul împodobirii „Bradurilor” în comuna Ciupercenii Noi şi „Mersul cu
Urâţii” doar la Caraula pe 8 ianuarie. În comuna Desa, este împlinit, pe 24 februarie, ritualul
cunoscut sub denumirea de ”Încuratul cailor” sau ”Caii lui Sântoader”.
Paparudele, Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Tatăl Soarelui și Muma Ploii,
învelitul miresei, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, şi prima pâine din noua recoltă
de grâu sunt obiceiuri spectaculoase de vară.
Toate aceste obiceiuri au fost și sunt prezentate craiovenilor de ansambluri folclorice în
cadrul festivalurilor de datini și obiceiuri care au loc periodic în Craiova și în județul Dolj.
1
De ani buni, la Craiova s-a organizat „Alaiul Căluşului Oltenesc”, expresie a împlinirii
unei datorii sacre pentru valorificarea acestui monument arhaic al culturii populare, pentru
menţinerea şi revigorarea lui.
În fiecare an, în Duminica Rusaliilor, cete de căluşari din Dolj, dar şi din alte judeţe ale
ţării unde se mai performează Căluşul, însotite de clinchete de clopoţei şi strigătul inconfundabil
de „hălăişa” fac dovada măiestriei dansului lor ritualic, oferind pelin şi sănătate spectatorilor
întâlniţi pe străzile Craiovei şi, apoi, pe aleile Parcului „Nicolae Romanescu unde se finalizează
întâlnirea acestor purtători de ritmuri arhaice cu craiovenii.