Turnu Magurele
Turnu Magurele
Turnu Magurele
SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
MASTERAT IN INGINERIE RURALA SI PROTECTIA MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTATIE
MANAGEMENTUL DESEURILOR
DIN
JUDETUL TELEORMAN
Indrumator:
Masterand:
2011
CUPRINS
...............................................................................................................................................1
CAPITOLUL 1 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA LUCRARII.......................................10
1.1. Probleme pe care le ridica deseurile in Judetul Teleorman..........................................10
2.1.1. Mijloace de colectare a deseurilor....................................................................................10
2.1.2. Tipurile de deseuri din judetul Teleorman, probleme pe care le ridica diferitele tipuri de
deseuri si masuri luate in activitatile de gestiunea deseurilor....................................................12
2.1.2.1. Deseuri municipale....................................................................................................12
2.1.2.2. Deseuri biodegradabile..............................................................................................13
2.1.2.3. Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje................................................16
2.1.2.4. Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale...................................16
2.1.2.5. Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari..................................................17
2.1.2.6. Deseuri de productie..................................................................................................17
2.1.2.7. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori.......................................................19
2.1.2.8. Deseuri generate de activitati medicale.....................................................................21
2.1.2.9. Namoluri....................................................................................................................21
2.1.2.10. Deseuri de echipamente electrice si electronice......................................................22
2.1.2.11 Vehicule scoase din uz operatori economici economici autorizati pentru colectarea
si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate..............................................23
2.1.2.12. Uleiuri uzate............................................................................................................24
1.2. Tendinte privind generarea deseurilor.....................................................................................25
2.2.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale..........................................................25
2.2.2. Prognoza generarii deseurilor de productie......................................................................28
2.2.3. mbunatatirea calitatii managmentului deseurilor............................................................28
1.3. Caracteristicile deseurilor menajere........................................................................................28
CAPITOLUL 3 CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC AL JUDETULUI TELEORMAN
.............................................................................................................................................31
3.1 Cadrul natural...........................................................................................................................31
3.2. Relief.......................................................................................................................................31
3.3. Clima.......................................................................................................................................32
3.4. Studii geologice si geotehnice.................................................................................................33
3.5 Ape de suprafata si subterane...................................................................................................34
3.5.1. Resursele de apa...............................................................................................................35
3.5.2. Ape de suprafata...............................................................................................................37
3.5.2.1. Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale raurilor interioare......................38
3.5.2.2. Starea ecologica a lacurilor.......................................................................................41
3.5.2.3. Starea fluviului Dunarea............................................................................................42
3.5.3. Ape subterane...................................................................................................................43
3.6. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica............................................................................44
3.6.1. Habitatele naturale............................................................................................................44
3.6.2. Flora si fauna salbatica.....................................................................................................45
3.7. Starea ariilor naturale protejate...............................................................................................46
3.7.1. Arii de interes national.....................................................................................................47
3.7.2. Arii de interes comunitar..................................................................................................47
3.7.3.Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA)...................................................................48
3.7.4. Situri de importanta comunitara (SCI).............................................................................49
3.8. Starea padurilor.......................................................................................................................49
3.8.1.Fondul forestier.................................................................................................................49
3.8.2. Functia economica a padurilor.........................................................................................50
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Pentru dezvoltarea durabila, pe termen lung, a oricarei comunitati, este
esential sa se armonizeze conditiile juridice, sociale si economice pentru fiecare
membru in parte. Numai asa se poate evita potentialul conflictual si obtine egalitatea
sanselor pentru dezvoltarea conditiilor de viata exterioare.
Salubrizarea mediului urban constituia pana in urma cu putin timp o tema care
se discuta doar in dezbaterile publice, odata cu mentionarea necesitatii de a
transporta deseul in afara limitelor spatiului de locuit. Colectarea deseurilor din orase,
din motive estetice si ca sarcina a organelor publice, dateaza, in Europa centrala
inca din perioada Renasterii.
Cu putine decenii in urma, in Europa, indepartarea deseurilor avea loc intr-o
forma adeseori periculoasa pentru mediu. Gunoiul era evacuat in gropi sapate in
pamant, iar apoi ars. In a doua jumatate a acestui secol, prin aceste metode, au fost
eliberate cantitati mari de halogeni si hidrocarburi, care au ajuns in circuitele
biogeochimice locale sau globale ale substantelor in natura. Gazul metan si dioxidul
de carbon, generate prin descompunerea anaeroba si aeroba a materialelor organice
din deseu, contribuie astazi considerabil la schimbarea climei pe glob. Caile de
raspandire a substantelor daunatoare sunt aerul si apele de infiltratie din depozitele
de reziduuri neprotejate.
Prin recunoasterea influentei substantelor daunatoare asupra organismelor vii
si adoptand o tehnica de analiza imbunatatita, discutiei i s-a adaugat la inceputul
anilor 80, o noua dimensiune. Gunoiul urban a inceput sa fie considerat ca un
amestec nedefinit de substante, mai mult sau mai putin daunator din punct de vedere
chimic, dar care, prin reactii chimice si biologice interne, poate conduce la alte
substante si mai daunatoare. Depozitele de deseuri, privite pana acum formal au
inceput sa fie denumite depozite - reactor. Dupa acest moment, oamenii de stiinta au
inceput sa acorde atentie potentialului reactiv al deseurilor si emisiilor nocive ale
acestora.
In cadrul gospodaririi deseurilor, la estimarea efectelor asupra mediului
inconjurator, nu se mai discuta numai despre felul si tehnica inlaturarii deseurilor, ci si
despre prioritatea strategiilor si activitatilor de evitare a formarii deseurilor si de
valorificare a acestora. Totodata este recomandata estimarea cantitatii si calitatii
resturilor ramase, a necesitatii de tratare a acestora, precum si a emisiilor produse
pe termen lung.
Caile principale de raspandire a substantelor daunatoare din depozitele de
reziduuri neprotejate sunt aerul, solul si apa. Riscul aparitiei emisiilor ca si
necesitatea realizarii barierelor tehnice de impiedicare a raspandirii lor in mediul
inconjurator constituie premisa adoptarii masurilor de protectie si prevenire a poluarii,
utilizate astazi pe scara larga in tarile dezvoltate.
Strategiile si planurile managementului deseurilor sunt astazi conturate la nivel
international astfel:
Daca evitarea formarii unui anumit deseu nu este posibila, atunci trebuie pus
accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operatie se diferentiaza,
din punct de vedere tehnologic, in functie de metodele valorificarii materiale sau
termice.
In primul rand, trebuie sa i se acorde prioritate valorificarii materiale a
reziduurilor, prin recuperarea (cel putin partiala) a energiei si materialului folosite la
fabricarea produsului. In cazuri particulare este necesara si estimarea efectelor
valorificarii si a tehnicii de valorificare asupra mediului natural si antropizat. Trebuie
sa se stabileasca exact, printr-o evaluare tehnica si ecologica ce efecte au actiunile
intentionate (verificarea compatibilitatii cu mediul inconjurator), precum si luarea in
considerare a faptului ca valorificarea deseului conduce la o poluare a mediului mai
mica decat indepartarea lui.
In acelasi timp, trebuie examinata amanuntit fiabilitatea tehnica si economica
a sistemului de valorificare, numai in acest mod putandu-se stabili cu exactitate
durabilitatea investitiilor si functionarea indelungata a instalatiilor de protectie a
mediului.
Diminuarea poluarii mediului inconjurator, prin evitarea formarii de reziduuri,
predomina in toate conceptele de gospodarire a deseurilor. Pentru aceasta, este
recomandata o interventie adecvata inca din timpul procesului de productie a
bunurilor de consum si a alimentelor de tot felul, dupa care este necesara punerea in
aplicare a tuturor posibilitatilor de valorificare a deseurilor, in conditiile luarii in seama
a efectelor asupra mediului.
Independent de tehnologia de salubrizare folosita si de modul utilizari eficiente
a variantelor de valorificare, trebuie luat in considerare faptul ca ramane in urma o
cantitate mai mare sau mai mica de reziduuri. Aceasta cantitate va trebui depozitata
direct sau sub forma de cenusa, ea constituindu-se ca un corp strain in mediu. De
aceea, depozitele pentru aceste reziduuri finale sunt izolate, prin bariere din ce in ce
mai eficiente, de zonele locuite si sunt construite pentru utilizare pe o perioada de
cca. 10-15 ani.
O indepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand
toate componentele sistemului unitar:
CAPITOLUL 2
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA LUCRARII
2.1. Probleme pe care le ridica deseurile in Judetul Teleorman
2.1.1. Mijloace de colectare a deseurilor
Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul oraselor. n
judetul Teleorman toate orasele au operatori de servicii de salubritate - 6 operatori.
Operatorii de servicii au obligatia de a colecta deseurile menajere, de a factura si
colecta taxele atat de la locuitori cat si de la comercianti. Taxele sunt in general fixate
in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau numarul de pubele ridicate
de la comercianti.
Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:
de colectare acoperind si zona rurala a judetului astfel incat sa fie realizate tintele si
obiectivele propuse la nivel de judet.
n urma implementarii proiectului evolutia gradului de acoperire cu servicii de
salubritate este redata mai jos.
n conformitate cu prognoza privind generarea deseurilor menajere si
prognoza populatiei, s-a calculat numarul de locuitori care vor beneficia de
extinderea sistemului de colectare a deseurilor.
Numarul de locuitori pentru care se va extinde sistemul de colectare a deseurilor
Tabel nr. 1
Urban
Rural
Total
Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul
Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul
Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul
2008
138304
2009
137198
2010
136100
2011
135011
2012
133931
2013
132860
127101
137061
136100
135011
133931
132860
11203
137
275917
273709
271520
269348
267192
265055
123917
246374
251139
255599
267192
265055
152000
27335
20381
13749
414221
410907
407620
404359
401124
397915
251018
383435
387239
390610
394305
397915
163203
27472
20381
13749
Sursa: Populatia a fost preluata din datele INS 2006 Prognoza populatiei pe medii in perioada 20042005"
Teleorman
65220
73734
57315
75721
85501
Mediu urban
%
Deseuri ambalaje de hartie si
carton
Deseuri textile
Deseuri ambalaje sticla
Deseuri ambalaje metalice
Deseuri ambalaje plastic
Deseuri biodegradabile
Inerte
Altele
TOTAL
Cantitate
13.0991
6.0588
4.1182
10.0632
4.4137
3.6278
51.5047
6.7951
6.3781
99.9999
1.9048
4.6546
2.0415
1.678
23.8228
3.143
2.9501
46.2536
reducere cu 25% si respectiv 50%, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie
2013.
Prevenirea si minimizarea producerii deseurilor sunt activitatile strategice cele
mai importante in ierarhia optiunilor de gestionare a deseurilor si trebuie sa
reprezinte prioritati si in ceea ce priveste deseurile biodegradabile. n ceea ce
priveste deseurile biodegradabile aceste masuri se refera la reducerea cantitatii de
hartie, carton, materiale textile, deseuri organice si lemnoase produse. Colectarea
selectiva a materiei biodegradabile poate fi realizata in toate regiunile in care
populatia locuieste in zone verzi si gospodarii cu gradini. Cel mai mare volum de
deseuri biodegradabile se genereaza in mediul rural si este recomandabil ca in
aceste zone sa se realizeze compostarea individuala (reutilizarea materiilor
biodegradabile in propriile gospodarii).
Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale
Pentru a putea estima cantitatile de deseuri biodegradabile municipale este
nevoie de date referitoare la continutul in materiale biodegradabile a deseurilor
municipale. Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile
municipale s-au utilizat ponderile prezentate in tabelul de mai jos.
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Tabel nr. 4
Tipul de deseu
69
57
12
77
70
7
45
95
80
20
69
57
12
77
70
7
29799
24617
5182
0
0
0
39723
32815
6908
22820
20745
2075
39460
32597
6863
24072
21883
2189
39328
32488
6840
24696
22450
2246
39195
32378
6817
24700
22455
2245
39062
32269
6793
24703
22457
2246
7690
8003
8132
8197
8262
8328
808
841
854
861
867
874
1016
1056
1072
1080
1088
1096
1678
1746
1773
1787
1801
1815
35034
1850
618
10634
8784
1850
24400
22182
2218
0
0
0
1850
1681
169
0
0
0
618
561
57
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
n anul 2009 s-a realizat inventarul pentru anul 2008, privind gestionarea
ambalajelor pentru:
10 producatori de ambalaje;
35 producatori de produse ambalate;
60 mici producatori de produse ambalate / ambalaje de desfacere.
A fost transmis inventarul catre ARPM Pitesti cu adresa nr. 3220/23.03.2009
La nivelul judetul Teleorman sunt autorizati:
3 reciclator de deseuri de ambalaje;
13 colectori de deseuri de ambalaje.
In cursul anului 2009, s-au colectat 3023,92 tone deseuri de ambalaje si
reciclate, 2820,40 tone deseuri de ambalaje.
Deseuri de ambalaje
Tabel nr. 6
An
2008
2009
Cantitate
de deseuri
preluata
(tone)
6856,103
3023,92
Eliminata (tone)
Incinerar
e
0
0
Depozitar
e
0
0
metale grele, vopseluri, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB. Desi
cantitatile sunt relativ mici comparativ cu totalul deseurilor din constructii si demolari,
trebuie luate masuri de prevedere speciale pentru gestionarea acestora, pentru a nu
contamina si restul deseurilor din constructii si demolari si pentru a nu creea
probleme la valorificarea si depozitarea deseurilor din constructii si demolari.
Referitor la deseurile din constructii si demolari provenite de la marii
constructori, in judet nu se detin aceste date.
2.1.2.6. Deseuri de productie
n judetul Teleorman, la nivelul anului 2009 cantitatea de deseuri industriale sa diminuat comparativ cu anul precedent. Din cele aproximativ 100.000 tone/an
deseuri industriale rezultate de la agentii economici cca 30% reprezinta deseuri
industriale valorificabile. Deseurile care sunt valorificate in totalitate sunt deseurile
metalice (feroase si neferoase), acestea fiind singura categorie colectata selectiv si
comercializata cu prioritate, atat de unitatile specializate de stat cat si de cele private.
Printre principalii generatori de deseuri industriale din judet, se numara: SC
Donau Chem SRL Turnu Magurele, SC Koyo Romania SA Alexandria, SC Petrom
SA Grup de Zacaminte Videle Vadu Lat, SC Petrom SA Grup de Zacaminte
Preajba Poeni.
Numarul total de depozite pentru deseuri industriale care figureaza pe raza
judetului Teleorman, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deseurilor este de 6, din care 4 depozite apartin SC Donau Chem SRL Turnu
Magurele si 2 depozite apartin SC Petrom SA. De mentionat este faptul ca, in toate
cele 6 depozite activitatea de depozitare deseuri a fost sistata. Situatia depozitelor
se prezinta dupa cum urmeaza :
1 depozit cenusa de pirita (deseuri periculoase) cu S= 52,9 ha; in cursul anului
2009 s-au valorificat 85485.85 tone, iar cantitatea 756099.33 de tone se afla
in stoc;
1 depozit fosfogips (deseuri nepericuloase) cu S= 62 ha; in cursul anului 2009 nu
s-a valorificat acest deseu, iar cantitatea de 526216.56 tone se afla in stoc;
1 depozit carbonat de calciu (deseuri nepericuloase) cu S= 1,2 ha; in cursul
anului 2009 s-au valorificat 23434.04 tone, iar cantitatea de 663923.66 tone
se afla in stoc ;
1 depozit namol tratare (deseuri nepericuloase) cu S=1,375 ha, stocul la sfarsitul
anului 2009 fiind de 8.727 to.
Din cele 4 depozite 3 detin avize de mediu la sistarea activitatii de depozitare,
iar masurile din programele de conformare, anexe la avizele de mediu sunt in curs de
derulare.
Depozitele de slam petrolier (deseuri periculoase) care apartin SC Petrom SA
Grup de Zacaminte Preajba Nord si Sud sunt :
1 depozit Batal slam petrolier (deseuri periculoase) Poeni S =0,125 ha, care a
sistat activitatea de depozitare si detine Avizul de mediu pentru inchidere nr.
24/25.07.2007
11
1 depozit slam petrolier (deseuri periculoase) Poeni S =1,2 ha, (depozit ecologic
de slam Poeni), care detine Avizul de mediu pentru inchidere nr.
30/07.11.2008.
Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase din judetul Teleorman tone Tabel nr. 7
Tip deseu
sticla
lemn
rumegus
cenusa de pirita
fosfogips
carbonat de calciu
namol
Total
122.2
1540,52
116,70
841585,18
526216,56
687357,7
8,727
Valorificat
99,03
1540,52
116,70
85485,85
0
23434,04
0
Eliminat
0
0
0
0
0
0
0
Colectat [t/an]
2008
2009
52,48
44,74
57,777
47,277
266,07
233,42
109,62
116,537
Valorificat [t/an]
2008
2009
54,61
42,88
0
0
195,33
164,61
0
0
Eliminat [t/an]
2008
2009
0
0
10,50
7,206
0
0
109,62
116,537
Valorificat
42,88
14
H.G. nr. 268/2005, in judetul Teleorman au fost inchise toate instalatiile de ardere a
deseurilor periculoase provenite din activitati medicale.
2.1.2.9. Namoluri
Namolurile biologice rezultate de la cele 6 statii de epurare municipala sunt
depozitate pe platforme de fermentare anaeroba si deshidratare, apoi cand
umiditatea scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Namolul rezultat
din fose septice este transportat la proxima statie de epurare orasenesca.
La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci
au fost conectati in trecut si agenti economici; unii dintre ei aveau statii de preepurare care actualmente la unele intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul
de echivalenti locuitori este mai mare decat numarul populatiei conectate, acolo unde
agentii economici trimit ape uzate neepurate
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti
n anul 2009 au functionat 5 statii de epurare municipale orasenesti
apartinind agentului economic SC Apa Serv SA si 2 statii de epurare comunale
Poeni si Draganesti Vlasca.
Cantitatea totala de namol uscat generata de acesti agenti economici in anul
2008, a fost de 473,65 tone.
Pentru anul 2009 nu a fost solicitat nici un permis de aplicare, a namolului
provenit din Statia de epurare, pe terenul agricol
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Pe langa aceste statii de epurare municipale, la nivelul judetului functioneaza
12 statii de epurare industriala si 18 statii de preepurare industriala.
Cantitatea de namoluri rezultata de la statiile de epurare industriala a fost de
cca 13964 tone / an namol umed si 299,369 tone substanta uscata.
Namoluri rezultate de la statiile de epurare industriala
Tabel nr. 10
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5
6
Denumire
statie
SC Suinprod
SA Complex
Zimnicea
SC Suinprod
SA Ferma
Dracea
SC Romcip SA Salcia
SC Pigalex SA Alexandria
SC Petrom SA Field
Cluster Poeni-Departament
Mentenanta
SC At Grup SRL Draganest
Tipul
statiei
Cantitate
tone/an
Nmol
umed
Nmol
uscat
Utilizare
mecanica
525
70 stocat
mecanica
225
30 stocat
Mecanobiolocica
Mecanobiolocica
Mecanica
Mecano-
3650
9450
0 Agricultur,
0,800
0 -
15
7
8
9
10
11
12
Vlasca
Depoul de Exploatare Marfa
CFR Rosiori
SC UVCP SA Turnu
Magurele
Spitalul de pneumoftiziologie
Rosiori
biolocica
SC Koyo Romania SA
Alexandria
CTF CCF Bucuresti Punct
lucru Rosiori
Statiunea de Cercetare Dezv
Agricola Teleorman
Draganesti Vlasca
TOTAL
Mecanica
3,5
Mecanica
chimica
0 Depozit deseuri
Mecanica
98
Ontrat u S atalin
0 Prest Ser v ptr
vidanjare
Mecanica ,
combinata
Mecanic
0,12
Mecanic
12,312
0,053 Stocat
0 Ingrasamant natural
0,01 la sera de legume
proprie
8,986 Stocare temporara
13964 299,369
16
17
15 service-uri auto;
106 agenti economici generatori;
31 statii PECO ;
24 operatori economici care comercializeaza ulei de motor si de transmisie si
care au colectat si uleiuri uzate.
Inventarul a fost transmis la ARPM Pitesti cu adresa nr. 1367/18.02.2010
Tabel nr. 11
Tip de
colectori
Generatori
Alti
comercianti
Statii peco
Service auto
Filtre
Total
Ulei uzat
stoc la
01.01.2009
t
54,649
2,82
Ulei uzat
colectat anul
2009
t
1,407,792
8,042
Ulei uzat
predat
anul 2009
t
144,886
3,64
Ulei uzat
stoc la
31.12.2009
t
505,422
7,222
0
9,529
1,117
66,998
0
17,601
2,221
166,423
0
16,088
0,465
164,614
0
11,042
2,873
68,807
Ulei proaspat
consumat
t
535,855
78,541
614,396
stau
evolutia populatiei
evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
evolutia indicatorului de generare a deseurilor municipale
a) Evolutia populatiei
Unul din factorii relevanti care influenteaza cantitatea totala generata de
deseuri municipale este evolutia demografica. Studiul Proiectarea populatiei pe
medii in perioada 2004-2005, elaborat de catre Institutul National de Statistica in
anul 2006, evidentiaza evolutii ale marimii si structurii populatiei pe medii rezidentiale
si pe regiuni, utilizand patru scenarii: varianta constanta, medie, optimista si
pesimista. La calculul prognozei de generare a deseurilor municipale s-a luat in
considerare varianta medie rezultata din Studiul Proiectarea populatiei pe medii in
perioada 2004-2005, elaborat de catre Institutul National de Statistica , ca si
scenariu de prognoza a populatiei.
18
2005
2006
2007
2008
422314
417183
417561
414221
141884
280430
140755
276428
139420
278141
138304
275916
2009
2010
2011
41097
407620
404359
137198
273709
136100
271519
135011
269347
2005
73.7
0
24.7
2006
75.9
0
25.6
2007
83.9
30
28.0
2008
91.9
30
60.6
2009
99.9
90
93.3
2010
100
92.5
95.0
2011
100
95
96.6
2012
100
97.5
98.3
2013
100
100
100
19
20
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
Deseuri municipale
(deseuri menajere si
asimilabile din activitati
comerciale, industriale,
institutii, din care:
Deseuri menajere
colectate in amestec
Urban
Rural
Deseuri asimilabile celor
municipale (colectate
separat si in amestec)
Deseuri din gradini si
parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si
necolectate
Urban
Rural
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
120650
121039
117886
117748
118168
118222
118278
118329
118380
118428
118475
41770
42469
43187
44336
58374
72458
86582
87206
87830
88450
89069
41770
0
42469
0
43187
0
44336
0
48778
9596
53255
19203
57760
28822
57570
29636
57380
30450
57188
31262
56997
32072
14818
16470
17090
17227
17365
17504
17644
17785
17927
18070
18215
6556
1078
850
857
864
871
878
885
892
899
906
2623
5245
1584
11010
1270
8390
1280
8457
1290
8525
1300
8593
1310
8662
1320
8731
1330
8799
1340
8867
1350
8935
49638
48428
47099
45591
31750
17496
3202
2402
1602
802
17901
31737
16516
31912
15411
31688
14078
31513
9360
22390
4694
12802
0
3202
0
2402
0
1602
0
802
0
0
21
Densitatea (kg/m )
150-250
250-400
120-200
150-220
Tara
Franta
Rusia
Slovacia
Romania
Densitatea (kg/m3)
120-180
220-350
200-400
300-400
22
Polietilena
Policlorura de vinil
Plastice amestec
Deseuri de pluta
Celofan
Deseuri de lemn
Hartie, cartoane
Textile
Flori, plante uscate
Resturi de gradina
Oase
Resturi alimentare
11.000
9.700
7.000 9.000
6.900
5.550 6.500
4.300 4.950
3.900 4.750
3.900 4.750
4.600
1.600 5.000
4.000
3.600 4.900
20 / 35
10 / 25
15 / 18
10
24
CAPITOLUL 3
CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC AL JUDETULUI
TELEORMAN
3.1 Cadrul natural
Teritoriul
judetului
Teleorman este situat in partea
de sud a tarii, in mijlocul Campiei
Romane. Teleormanul se numara
printre
judetele
mijlocii
ca
intindere, avand o suprafata de
5790 Km, ceea ce reprezinta 2,4
% din suprafata tarii (locul 19).
Este intersectat de paralela de
43o37'07"
latitudine
nordica
(Zimnicea
reprezentand
si
extremitate sudica a Romaniei) si
de meridianul de 25o longitudine
estica.
Se invecineaza cu judetele
Olt la vest, Giurgiu la est, Arges
si Dambovita la nord. Limita
sudica, formata de Dunare,
corespunde frontierei de stat cu Bulgaria. Altimetric, teritoriul judetului se desfasoara
intre 20 m in lunca Dunarii si cca. 160-170m in partea de nord, la hotarul cu judetul
Arges
Judetul Teleorman ocupa ca suprafata locul 19, detinand un procent de 2,4 %
din suprafata tarii, fiind situat la intersectia paralelei de 45N cu meridianul de 25E
desfasurindu-se pe 5324 latitudine si pe 19 longitudine, avand ca extrema nordica
comuna Sarbeni - 443031 , ca extrema sudica orasul Zimnicea 433707, ca
extrema estica comuna Bujoreni 2548 si ca extrema vestica comuna Plopii
Slavitesti 2439.
3.2. Relief
Teritoriul judetului Teleorman apartine in intregime Campiei Romane, ocupand
partea central-sudica a acesteia. Denivelarile locale sunt mici, nedepasind 20-30 m.
Panta generala a campiei, de cca. 1,5 , are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind
marcata si de directia retelei hidrografice. Desi, pe ansamblu, relieful apare relativ
uniform, mai pregnant evidentiindu-se lunca joasa a Dunarii, totusi, se releva o serie
de diferentieri regionale, surprinse in cele trei subunitati ale Campiei Romane ce se
interfereaza in lungul vaii Vedea: campiile Boianu, Burnas si Gavanu-Burdea. Lunca
Dunarii se detaseaza ca o unitate aparte atat prin altitudinile sale mai coborate (20-
25
24 m), cat si prin peisajul deosebit. Este constituita dintr-un intins ses aluvial. Spre
nord, sesul aluvial al Dunarii se continua in lungul Oltului si Vedei prin luncile joase si
intinse ale acestora.
3.3. Clima
Este temperat-continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric
ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si
adeseori cu regim torential in timpul verii, precum si frecvente perioade de seceta.
Totusi, datorita pozitiei centrale a judetului in cadrul campiei Romane, clima este
mai moderata fata de partea estica (Baragan) si mai continentalizata fata de partea
vestica (Campia Olteniei), deci un climat de tranzitie.
Caracterul de tranzitie este dat de particularitatile circulatiei generale a
atmosferei si anume de interferenta maselor de aer uscat care vin din est, nord-est,
cu masele de aer tropical din sud, sud-vest si masele de aer oceanic din vest. Cu
toate ca si ultimele daua sunt continentalizate, ca urmare a trecerii Muntilor
Balcanici si Carpati, ele sunt insa suficient de umede pentru a mai modera
caracterul continental al maselor de aer din est.
O trasatura a climei din arealul analizat, ca de altfel a tuturor zonelor de
campie, este uniformitatea acesteia determinata de configuratie reliefului. Diferenta
mica de altitudine din campia Gavan - Burdea, extinderea mare sub forma de
campuri a spatiilor interfluviale, nu modifica valorile principalilor parametrii climatici.
Doar la sud, in lunca Dunarii unde isi fac aparitia suprafete mari acoperite cu apa se
face simtit un topoclimat specific de lunca.
Durata de stralucire a soarelui este intre 2200 si 2300 ore/an, ceea ce
insumeaza 65% din durata posibila, totalizand 250 zile.
Orasul Videle este cuprins in arealul situat la nord de Alexandria, cu o
temperatura medie anuala cuprinsa intre 10 110 C, temperatura determinata de
cresterea reliefului, scaderea radiatiei, etc.
Privind la scara intregului judet putem evidentia urmatoarele valori limita ale
temperaturilor maxime absolute care au fost inregistrate la Alexandria, in ziua de 5
iulie 1916 (42,9 0C) si Rosiori de Vede pe 20 august 1945 ( 41,7 0C ), iar cele
minime absolute la Alexandria in zilele de 24-25 ianuarie 1942 (-34,8 0C) si Rosiorii
de Vede, pe 25 ianuarie 1942 (-34,6 0C). Amplitudinile de peste 70 0C intre aceste
valori extreme, dintre care cea de 77,7 0C de la Alexandria este cea mai mare din
tara, exprima clar caracterul continental la regimul termic.
Caracterul temperat continental al climei este pus in evidenta si de alternanta
(neperiodica) a perioadelor secetoase cu cele de umiditate.
Stratul de zapada este discontinuu. Grosimea cea mai mare se atinge in luna
ianuarie (44,9 cm), iar ce mai mica in noiembrie (11,4 cm). n anii exceptionali,
stratul de zapada dureaza din noiembrie pana in martie, insa, in mod obisnuit,
zapada gasim in decembrie, ianuarie si februarie. Frecventa maxima a zilelor cu
solul acoperit cu zapada este de pana la 50 in zona campiei Gavanu Burdea.
Clima judetului Teleorman temperat continentala este caracterizata prin veri
caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate
maxima in cursul lunii iulie iar cele minime in luna octombrie.
26
Temperaturi, precipitatii
Tabel nr. 17
MUNICIPIUL ALEXANDRIA
Temperaturi extreme (C)
Precipitatii (l/mp)
Maxima
Minima
Amplitudinea Maxima
Minima
36,1/ 01.08.2005
-24,8/08.02.2005
60,9
67,7/03.07.2005
---ORAUL ZIMNICEA
Maxima
Minima
Amplitudinea Maxima
Minima
35,6/ 01.08.2005
-23,7 / 08.02.2005
59,3
46,8 / 04.07.2005
-----
27
dispersarea carbonatului. Cel castaniu si ciocolatiu sunt formate din loess si structuri
loessoide apropiindu-se de tipul de cernoziom cu structura argiloasa. Acesta din
urma nu contine numai humus ci si azot si de aceea culturile ce cresc pe acest sol
sunt bogate in gluten. In unele zone, in padurile de stejari, sunt soluri brun roscate,
podzoluri si soluri saline.
Solurile duin regiune sunt diversificate. Cernoziomul, solurile brune de padure
si cele aluvionale predomina in principal formele de relief. Cernoziomul levigat
acopera mari suprafete in jumatatea sudica a judetului, oferind excelente conditii de
practicare a agriculturii.
In zona unde se va practica o agricultura ecologica, Mavrodin, in conformitate
cu studiile geologice, efectuate prin foraje de adancime, solul are urmatorul continut:
0,00 ... 0,50 m sol propice legumiculturii
0,60 ... 6,00 m sol argilos uniform complex, natural bogat in ingrasaminte.
Nivelul hidrostatic studiat in aceasta zona este de aproximativ 18,5 m
adancime sub suprafata solului din Campul Inalt.
Apa subterana se scurge din directia NE-NV cu o panta de 5-7 %o.
La Mavrodin solul poate ingheta pana la adancimea de 80-90 cm.
Aici nu exista nici un fel de exploatare a resurselor minerale de suprafata si de
aceea zona Mavrodinului este considerata a fi un pamant o zona propice pentru o
agricultura de viitor, ecologica.
Potentialul seismic din Zona. Din punct de vedere seismic, zona comunei
Mavrodin se caracterizeaza in felul urmator:
in conformitate cu standardul P100/1992 Coduri pentru Protejarea Antiseismica a
Cladirilor si Constructiilor este inregistrata in zona B caracterizata prin: K s
seismicitate, coeficient 0.20 si Tc timpul de propagare 1,5 s.
in conformitate cu Standardul Roman SR 111000/1-93 cu privire la divizarea
zonala a Romaniei, este inregistrata in macrozona cu un grad de intensitate
71 pe scara MKS.
Teleorman
Prelevari de apa
n anul 2009, prelevarile totale de apa bruta din surse directe au fost de
39242,82 mii m3 din care: pentru populatie 7997,328 mii m 3, industrie 15187,929 mii
m3, agricultura 11576,032 mii m3, alte activitati 4481,531 mii m3.
Situatia prelevarilor de apa pentru anul 2009
Tabel nr. 19
Judet
Teleorman
Suprafata
(mii m3)
29924,439
Subteran
(mii m3)
9318,381
Total
(mii m3)
39242,82
Suprafata
(mii m3)
397
3330,533
26196,906
29924,439
Subteran
(mii m3)
1900,149
5635,643
1782,589
9318,381
Total
(mii m3)
2297,149
8966,176
27979,495
39242,82
Pentru anul 2009 distributia captarilor de apa din surse directe si pe bazine
hidrografice se prezinta in tabelul nr. 21
Distributia prelevarilor de apa pe sectoare economice si bazine hidrografice se
prezinta in tabelul nr. 21.
Distributia prelevarilor de apa din surse directe pe bazine hidrografice, in 2009
Tabel nr. 21
29
Activitate
Total
7997,328
15187,929
11576,032
4481,531
39242,82
Populatie
Industrie
Agricultura
Alte activitati
Total
BH Arges
959,353
836,443
67,355
434,001
2297,149
2003
68,178
2004
44,706
Captarea apei
mil. m3
2005
2006
2007
39,678
32,896
50,389
2008
33,646
2009
39,242
30
Denumire
curs de apa
I
Vedea
Tecuci
Balacel
Adanca
Ciobanoiu
Costei
Bratcov
Burdea
Zambreasca
Dracsenei
Baracea
Fantana cu
Scripete
Cainelui
Tinoasa
Burnaia
Valea
Cerbarului
Valea Boului
Cescu
Pietris
Valceaua Mare
Nanov
Valea Calului
Valea Doamnei
Gearama
Teleorman
Paraul Dobrei
Bucov
Teleormanel
Valea
Malaielului
Clanita
Virosi
Gabor
Valea
Mihalache
IX-1.13
IX-1.13.1
IX-1.13.1.a
IX-1.13.c
67 Vartoape
51
9
9
IX-1.13.d
IX-1.13.b
IX-1.13.1.1
IX-1.13.1.2
IX-1.14
IX-1.14.1
IX-1.14.2
IX-1.14.a
IX-1.15
IX-1.15.6
IX-1.15.7
IX-1.15.8
IX-1.15.8.a
6
9
21
9
27
10
6
9
97 Tatarasti
Teleorman
8
15
28
10
IX-1.15.9
IX-1.15.9.1
IX-1.15.11
IX-1.15.12
72
19
6
7
0,065
0,002
0,019
19,4
5,58
0,410
0,990
0,721
1,57
31
Valea
Izvoarelor
Elesteu
Vajistea
Putul Ogarului
Rojistea
Total bazin
II
Dambovnic
Jirnov
Calnistea
Calnistea Mica
Cenusaru
Valea Alba
Suhat
Putul Butii
Slatioarele
Glavacioc
Valea Vii
Valea de
Margine
Puturosu
Sericu
Milcovat
Manita
Valceaua lui
Ciucan
Letca
Total bazin
III
Dunare
Calmatui
Calmatuiu Sec
Urlui
Purcarei
Epureasca
Adancata
Ducna
Pasarea
Parapanca
Total bazin
IX-1.16
42
IX-1.15.8.1
IX-1.15.10
IX-1.17
IX-1.17.18
9
17
10
15
932
Bazin hidrografic ARGE
X.1.23.8
15
X.1.23.86
13
X.1.23.11
69
X.1.23.11.1
15
X.1.23.11.2
10
X.1.23.11.3
13
X.1.23.11.3.1
18
X.1.23.11.3.a
8
X.1.23.11.2.a
5
X.1.23.11.8
70
X.1.23.11.8.1
17
X.1.23.11.8.1.a
12
X.1.23.11.8.2
X.1.23.11.8.3
X.1.23.11.8.4
X.1.23.11.1.1
X.1.23.11.8.3.a
12
30
14
9
8
X.1.23.11.8.4.a
8
346
Bazin hidrografic DUNRE
XIV.1
74
XIV.1.31
95 Crangu
XIV.1.31.2
11
XIV.1.31.3
62 Furculesti
XIV.1.31.3.1
7
XIV.1.31.3.2
10
XIV.1.31.3.3
14
XIV.1.31.4
17
XIV.1.31.a
19
XIV.1.32
4
313
2,59
0,29
0,718
0,680
0,090
0,386
Bazin
hidrografic
Tota
l
km
Cal.
I
km
Cal.
II
km
Cal.
III
km
Cal.
IV
km
Cal.
V
km
Observatii
(indicatori
care conduc la
incadrare
32
nefavorabila)
Teleorman
Teleorman
Teleorman
Arges
Vedea
Calmatui
Total
210
569
139
918
0
0
0
0
0
451
0
451
199
80
103
382
11
38
36
85
0
0
0
0
Clasa II
km
%
166
17,51
368
38,82
451
49,12
Clasa III
km
%
643
67,83
441
46,52
382
41,62
Clasa IV
km
%
139
14,66
36
3,8
85
9,26
Clasa V
%
0
0
103
10,86
0
0
km
33
34
Clasa II
km
%
444
46,8
70
7,4
70
7,63
Clasa III
km
%
459
48,4
833
87,8
848
92,37
Clasa IV
km
%
45
4,8
45
4,8
-
Clasa V
km
%
-
Sectiunea de
control
36
Dunare
Dunare
Dunare
Ostrovul
Gasca
Turnu
Magurele
Zimnicea
II
2,09
II
II
II
Nr. crt.
Foraj monitorizat
Corpul de apa
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Anghelesti
Furculesti
Glavacioc
Naipu
Valea Ciresului
Alexandria
Alexandria
Butculesti
Cervenia
Ciocesti
Ciocesti
Ciocesti
Dracsani
Dracsani
Draganesti de Vede
Lada
Laceni
Peretu
Peretu
Rosiorii de Vede
Sfintesti
Slobozia- Trasnitu
Tatarastii de Sus
Valeni
Vitanesti
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
Indicatorii de calitate
care au depasit limitele
Cod foraj
admise prin
Legea 311/2004 si
Ord. 137/ 2009
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F4
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Na
F1
Fe, Mn
F2
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1A
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F2
NH4,Mn
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri
F1
Mn
F1
Nu au fost depasiri
F1
Cl
F2
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri
37
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Nasturelu
Seaca
Seaca
Seaca
Turnu Magurele
Alexandria SH
Alexandria SV
Contesti
Dorobantu
Frumoasa
Piatra
Piatra Est
Teleormanu
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
F1
F1
F2
F4
F6
F1A
F1
F1
F1
F1
F1
F1
F1
Nu au fost depasiri
Na, Cl, SO4
Na, SO4
Na, Cl, SO4
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
SO4
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Na, SO4
38
modificata si completata prin OUG nr. 154/2008, a caror suprafata totala este de
43098,69 ha, reprezentand 7,44 % din suprafata judetului sunt urmatoarele:
Habitate de pajisti si tufarisuri
pajisti aluviale cu Cnidion dubii - cod Natura 2000 - 6440 (ce se regaseste in
situl SCI Corabia Turnu Magurele)
tufarisuri de foioase ponto-sarmatice - cod Natura 2000 - 40C0 (ce se
regaseste in situl SCI Padurea Troianu)
Habitate de padure
paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae) - cod Natura 2000 - 91E0 (ce se regaseste in situl
SCI Corabia Turnu Magurele)
paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, riverane marilor fluvii - Ulmenion minoris) - cod Natura 2000 91F0 (ce se regaseste in situl SCI Corabia Turnu Magurele)
galerii cu Salix alba si Populus alba - cod Natura 2000 - 92A0 (ce se regaseste in
siturile SCI Corabia Turnu - Magurele si Gura Vedei - aica-Slobozia)
paduri estice de stejar alb - cod Natura 2000 - 91AA (ce se regaseste in situl SCI
Padurea Troianu)
paduri panonice - balcanice de stejar turcesc - cod Natura 2000 - 91M0 (ce se
regaseste in situl SCI Padurea Troianu)
39
Arii
Naturale
de Interes
National
5
Arii
Naturale la
Nivel
Judetean
-
Arii
Naturale
atribuite in
custodie
5
Parcuri
Nationale
Parcuri
Naturale
Suprafata
totala (ha)
1782
40
41
42
3.8.1.Fondul forestier
Suprafata totala a fondului forestier a judetului este de 27421 ha,
inregistrandu-se o crestere cu 160 ha fata de anul 2008.
n raport cu functiile pe care le indeplinesc padurile se incadreaza in doua
grupe functionale:
43
Destinatar
1. RNP
2. Unitati administrativ- teritoriale
3. Persoane juridice
4. Persoane fizice
TOTAL
44
Esenta
1
RINOASE
FOIOASE
TOTAL
Forma de proprietate
2
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total
Suprafata
(ha)
3
217
55
272
20666
6483
27149
20883
6538
27421
45
46
3.10. Infrastructura
3.10.1. Infrastructura rutiera
Drumurile nationale ce strabat judetul Teleorman sunt preponderente in zona
de vest, centru si sud, partea de nord avand o retea mai dezvoltata de drumuri
judetene. Drumurile nationale la nivelul judetului Teleorman insumeaza 390 de
kilometri, din totalul de 1.525 km de drumuri publice, facand legatura intre
urmatoarele localitati principale:
E 70 Bucuresti Alexandria Rosiorii de Vede
DN51 Alexandria Zimnicea
DN51A Zimnicea Turnu Magurele
DN52 Alexandria Turnu Magurele
DN54 Izlaz Turnu Magurele
DN65 A Balaci Rosiorii de Vede Turnu Magurele
DN5C Petrosani - Zimnicea
Daca partea de Nord a judetului dispune de o retea bine dezvoltata de drumuri
judetene (in special) si drumuri comunale, partea de sud, in afara de drumurile
nationale ce fac legatura intre principalele localitati ale judetului, are o retea rutiera
formata preponderent din drumuri comunale.
Densitatea drumurilor este de 26,4 km la 100 km teritoriu, mult sub media
nationala (conform datelor din tabelul de mai jos).
Situatia drumurilor publice la nivelul judetului Teleorman
Tabel nr. 34
Drumuri publice la 31 decembrie 2008
Drumuri publice total
din care:
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Din total drumuri publice
Drumuri nationale
din care
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Drumuri judetene si comunale
Din care
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Densitatea drumurilor publice pe 100 km.p. teritoriu
Km
1525
858
193
390
349
39
1135
509
154
26,4
47
48
apa este de 60%. n ceea ce priveste sistemul de canalizare, acesta deserveste 56%
din populatie. Vechimea retelei de canalizare este cuprinsa intre 15 si 90 ani.
Conform datelor colectate in chestionarul de evaluare a localitatilor din judet, statia
de epurare din oras nu este considerata a raspunde nevoilor locale.
n orasul Zimnicea, 94.5% din totalul populatiei beneficiaza de alimentare cu
apa si doar 25.5% este racordata la canalizare. Conform chestionarului de evaluare
aplicat primariei, statia de epurare din Zimnicea este considerata a fi potrivita
nevoilor locale. Potrivit mai multor surse, canalele/conductele de evacuare ale
efluentilor din statiile de epurare reprezinta o sursa de poluare, datorita
neetanseitatilor sau avariilor existente.
Cat despre orasul Videle, 44% din populatie este racordata la sistemul de
alimentare cu apa si 42%58 la sistemul de canalizare.
Figura nr. 7 Populatie deservita de sistemul de alimentare cu apa
50
51
Masculin
Feminin
sexeAmbele
Masculin
Feminin
sexeAmbele
Masculin
Feminin
Locuitori/km2
Rural
(numar persoane)
437862
432856
427745
422314
417183
413064
407377
402462
215450
212731
210202
207488
204900
203029
199904
197391
222412
220125
217543
214826
212283
210035
207473
205071
145684
145029
142820
141884
140755
138971
136010
135220
71319
70829
69621
69052
68349
67522
65722
65309
74365
74200
73199
72832
72406
71449
70288
69911
292178
287827
284925
280430
276428
274093
271367
267242
144131
141902
140581
138436
136551
135507
134182
132082
148047
145925
144344
141994
139877
138586
137185
135160
75.6
74.8
73.4
72.9
72.0
71.3
70.4
69.5
Anul
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Urban
(numar persoane)
sexeAmbele
Total
(numar persoane)
mai
iun.
iul.
2009
aug. sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
2010
mar.
apr.
256
269
301
328
304
256
287
256
293
227
269
280
227
627
556
478
503
473
505
625
625
686
689
663
593
623
-371
-287
-177
-175
-169
-249
-338
-369
-393
-462
-394
-313
-396
87
56
202
51
175
49
246
34
349
36
237
18
262
29
104
34
50
46
51
36
55
32
66
69
115
54
53
Din punct de vedere administrativ, judetul Teleorman este constituit din trei
municipii (Alexandria, Turnu Magurele si Rosiorii de Vede), doua orase (Zimnicea si
Videle) si 231 de sate, ce reprezinta 97,9% din totalul localitatilor. Din cele 231 de
sate, unul apartine unui oras. Este vorba de satul Cosoaia ce apartine de orasul
Videle. Componenta orasului Videle prezinta anumite particularitati, in sensul ca
include o serie de cartiere care din punct de vedere administrativ sunt integrate in
Videle, dar care isi pastreaza caracteristicile unor localitati rurale, Furculesti,
Fotachesti, Cartojanca, Tamasesti. Pentru acestea nu pot fi accesate decat fonduri
destinate mediului urban, desi stadiul lor de dezvoltare socio-economica este cel
corespunzator mediului rural.
Satele judetului Teleorman se constituie in 92 de comune. Comuna medie a
judetului Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar variatia este destul de mare,
mergand de la 1 sat pe comuna pana la 7 sate /comuna.
Ca repartitie in teritoriu, orasele sunt relativ uniform distribuite in interiorul
judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase pe 1.000/Km 2, apropiata de densitatea
medie pe tara (1,1 orase / 1000 Km 2). Satele de marime mijlocie sunt de asemenea
uniform repartizate. Densitatea satelor in teritoriu este de 4,0 sate /1000 Km 2, usor
mai scazuta decat media pe tara (5,6). Aceasta situatie se explica in parte prin
situarea judetului in zona de campie, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai
mari, cu densitate in teritoriu mai redusa.
Majoritatea comunelor cu un numar mai mare de patru sate se gasesc in
jumatatea de Nord a judetului, partea de Sud fiind caracterizata prin comune cu mai
putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in general zonei de lunca
a Dunarii. Se constata o concentrare a comunelor cu numarul cea mai mare
populatie in zona mediana a judetului, in timp ce in nord, sud si partial in vest
comunele sunt de marime mai mica.
Totodata, se poate remarca faptul ca localitatile au o densitate mai mare in
zona nordica a judetului. n lunca Dunarii, localitatile sunt mai dispersate, consecinta
a trasaturilor specifice acestei forme de relief. n acelasi timp, asezarea localitatilor
corespunde directiilor urmate de cursurile de apa, ceea ce prezinta in acest caz
dezavantajul crearii unor spatii agricole relativ intinse si nepopulate.
54
Judetul Teleorman
Total economie
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Productia si furnizarea de energie electrica
si termica, gaze, apa calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de decontaminare
Constructii
Total
867
8
457
17
25
360
19
306
4
43
1
9
1
2
UM
Miliarde lei (ROL)
preturi curente
Judetul Teleorman
5578.0
8553.3
1048.8
1787.7
2080.5
2450.2
3212.1
3402.1
3847.0
4796.4
55
2001 2002
2004
187
174
2005
2006
2007
2008
2009
153
123
107
93.4
94.7
88.7
87.2
84.8
84.9
26.9
27.9
26
24.4
24.6
24.4
24.6
22
56
din care:
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si
termica, gaze si apa
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si
comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte
servicii
Administratie publica si aparare
nvatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte activitati ale economiei
nationale
5.6
19.3
5.4
20.6
4.9
18.9
4.1
18.6
3.5
19.2
2.9
20.2
2.8
18.7
2
16.7
1.9
2.2
1.7
1.9
1.5
0.8
0.8
2.3
2.5
2.9
10.2
0.4
2.1
11.5
0.9
2.7
10.9
0.6
2.1
12.4
0.6
3.4
13.4
0.7
3.6
14.1
1
4.1
13.6
0.7
3.5
13.7
0.7
4.6
3.8
4.5
4.4
4.6
0.7
0.8
0.8
0.7
0.7
0.8
0.7
0.7
3.3
3.8
3.9
4.5
4.7
0.6
0.6
3
5.9
4.5
3.1
5.7
5.2
3.4
5.8
5.1
3.5
5.4
5.2
3.6
5.4
5.6
4.1
5.4
5.7
4.7
5.6
5.6
4.9
5.9
5.6
1.5
1.7
2.5
2.5
2.6
2.9
5.4
57
Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale total salariati Lei / salariat
Tabel nr. 40
Judetul Teleorman
Total economie
Agricultura, silvicultura si
pescuit
Industrie din care:
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si
termica, gaze si apa
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si
comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte
servicii
Administratie publica si
aparare
nvatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte activitati ale
economiei nationale
550
533
316
483
262
398
617
325
499
741
418
358
437
548
692
996
918
607
750
800
845 1106
1011 1336 1245 1396 2173
470
585
664
713
858
1114
2353
906
553
2009
1122
692
1542
962
810
215
187
174
264
226
179
396
346
249
440
348
296
515
450
401
621
483
405
919
672
693
1050
818
704
377
482
615
761
758
1360
620
2140
181
242
348
399
460
676
729
355
452
600
657
1593
288
304
394
346
481
415
624
550
761
687
965
786
758 1099
910 1135
1254
1194
208
239
273
367
431
479
599 4348
4474
548
707
531
466
693
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
578.978
499.175
454.98
35.773
845
11.072
9.152
9.152
9.018
8.907
7.537
7.427
58
Livezi si pepiniere
pomicole
Paduri si alte
terenuri cu
vegetatie forestiera
Ape si balti
Alte suprafete
520
475
475
536
545
150
150
28.718
28.7
29.204
29.152
29.735
29.735
29.735
16.959
35.752
15.679
25.14
15.679
35.132
15.542
34.44
15.538
34.521
15.538
34.521
15.538
34.53
2006
12.142
2008
5.083
2009
3.997
60
Cea mai mare suprafata o foloseau insa fermele de peste 1000 ha.
Dimensiunea medie a fermei individuale in judetul Teleorman era de 2,36 ha/ferma in
anul 2009, valoare comparabila cu nivelul national, disponibil insa doar pentru anul
2007, unde 2,34 ha/ferma erau exploatate in medie de catre fermele individuale.
Dimensiunea medie a fermei/proprietatii in judetul Teleorman (14,32 ha), pe
categorii de ferme este expusa in tabelul de mai jos, datele fiind furnizate de catre
APIA, Centrul Judetean Teleorman.
Dimensiunea medie a proprietatii in judetul Teleorman, anul 2009
Tabel nr. 43
Ferma/proprietatea
Micii proprietari
Forme asociative
Dimensiunea medie
(hectare)
3,4
400,47
61
Total
1000405
904386
893443
1716772
1191834
1298258
921339
1728981
Vegetala
mii lei
706632
534699
484117
1305382
717421
827193
448324
1186774
%
70.6
59.1
54.2
76.0
60.2
63.7
48.7
68.6
Animala
mii lei
273398
344760
333764
393284
469907
463402
461169
532469
%
27.3
38.1
37.4
22.9
39.4
35.7
50.1
30.8
Servicii agricole
mii lei
20375
24927
21562
18106
4506
7663
11846
9738
%
2.0
2.8
2.4
1.1
0.4
0.6
1.3
0.6
productiei vegetale, care ajunge la 68,6% din totalul productiei la sfarsitul intervalului.
Pe toata perioada studiata productia vegetala inregistreaza fluctuatii pozitive si
negative, ca si celelalte ramuri, de altfel, cel mai productiv an la ramura vegetala fiind
anul 2004.
Productia animala a reprezentat 30,8% din totalul productiei din judetul
Teleorman, in anul 2008, iar serviciile agricole cca. 0,6%.
La nivel national procentele sunt asemanatoare cu cele prezentate pentru
judetul Teleorman in acelasi an:
Productia vegetala era de aprox. 68,3%;
Productia animala era de aprox. 30,6%;
Serviciile agricole erau de cca. 1,06% din totalul productiei nationale, procent
usor mai ridicat decat cel judetean.
3.16.2.5. Productia vegetala la principalele culturi
Productia vegetala la principalele culturi in judetul Teleorman (tone)
Tabel nr. 45
Anul
Cereale
boabe
1990 1020413
1995 1118212
2000
475217
2001 1218227
2002
810826
2003
326182
2004 1330201
2005
990636
2006
878341
2007
253848
2008
787414
Grau
Orz si
Porumb Floarea
si
orzoaica boabe soarelui
secara
434872
175277 402909
61210
488403
81682 545073
74279
365338
65724
42831
36127
696799
147447 367567
81070
396374
89079 323456
77716
106327
9803 207830
95534
703311
115166 501290 129019
575654
63838 346160
89691
521828
36632 314744
118917
188602
18091
44380
28012
520772
69762 188826
65630
Sfecla
de
Cartofi Struguri
zahar
114349 14258
15129
48236 16849
32680
4 19096
33162
120 21650
23256
- 17706
37027
1420 16566
32336
93 15676
24277
4537 22140
11975
3693 23469
28895
- 23214
9974
- 17133
31939
Fructe
13280
10609
9479
11919
8073
10531
5413
19295
10406
3781
5928
63
Efectivele de animale au inregistrat fluctuatii semnificative in perioada 19902008. Astfel in perioada 1990-2003 sa inregistrat o scadere de aproximativ 37.6% pe
total capete, cea mai mare scadere inregistrandu-se la caprine de aproximativ
62,1%. In perioada 2004-2008 sa inregistrat o scadere de aproximativ 89,5% pe total
capete, insa in aceasta perioada se observa o scadere de 65,2% la porcine, iar la
bovine, ovine si caprine tendinta este de crestere. Comparand anii 2003-2004 se
constata o crestere de 31,3% pe total capete, insa crestere apare la efectivele de
porcine (97,6%) pe cand la bovine, ovine si caprine se inregistreaza o usoara
tendinta de scadere.
Efectivele de animale - capete
Tabel nr. 46
Anul
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Total
Bovine Porcine Ovine
880674 142800 317200 368900
571040
86608 185027 254626
391151
59769 145393 157066
329717
51752 128216 124826
357459
54001 135300 129116
330771
53809 118998 125799
434240
52693 235100 117560
435561
53315 225374 123075
410513
52788 200224 123770
453698
59253 198052 153358
388566
56852 153341 138366
Caprine
51774
44779
28923
24923
39042
32165
28887
33797
33731
43035
40007
64
Carne
Lapte
Lana
Oua
Miere
extrasa
Teleorman
National
U.M.
2006
2007
2008
2006
2007
2008
Tone greutate in
30.085 32.536 29.365
- 1.426.154
viu
mii hectolitri
1.552
1.529
1.558 64.607 61.048
59.006
tone
445
541
403 19.378 21.025
22.075
milioane bucati
252
247
243
7.429
6.522
6.692
tone
543
523
571 18.195 16.767
20.037
65
Figura nr. 16 Structura efectivelor de animale in anii 2009 si 2010, in judetul Teleorman
2005
7.541
6.092
3.824
1.415
4
394
1.807
1.906
528
3.704
1.482
2009
7.395
6.275
4.128
1.46
4
416
1.948
1.948
661
3.74
551
67
CAPITOLUL 4
MANAGEMENTUL DESEURILOR DIN JUDETUL
TELEORMAN
4.1. Implementarea unui mecanism de gestionare al deseurilor
Conform angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere la
aderarea la UE pe teritoriul judetului Teleorman este permisa realizarea si
functionarea unui singur depozit ecologic de deseuri municipale. S-a stabilit
amplasarea acestuia in localitatea Mavrodin datorita faptului ca aceasta permite
colectarea deseurilor din toate localitatile , localitatea fiind asezata in zona centrala a
judetului.
La elaborarea alternativelor s-a tinut cont de urmatoarele aspecte:
circa 66% din populatia judetului Teleorman locuieste in mediul rural
infrastructura rutiera in mediul rural este intr-o stare precara.
veniturile populatiei rurale sunt extrem de reduse datorita imbatranirii populatiei,
pensiilor reduse, numarului mare de locuitori care traiesc din venitul minim
garantat acordat de consiliile locale si agriculturii de subzistenta practicate.
n aceste conditii se vor avea in vedere alternativele care asigura viabilitatea
sistemului din punctul de vedere al gestionarii deseurilor atat din mediul rural cat si
din mediul urban.
Se va avea de asemenea in vedere asigurarea frecventei colectarii si
evacuarii deseurilor cu continut de deseuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, in
anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igiena si recomandari privind
mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului
sanatatii.
n urma analizei comparative Asistenta Tehnica pentru proiectul ISPA 2002
/RO/16/P/PE/024 Sistem integrat de management al deseurilor in judetul
Teleorman a stabilit ca alternativa viabila pentru judetul Teleorman alternativa nr.
1 prin care tehnica de eliminare a deseurilor biodegradabile este
compostarea.
Se prevede construirea unui set nou complet de facilitati de colectare,
transport, reciclare, tratare si depozitare, compuse din:
Un sistem modern si eficient de colectare selectiva si transport al deseurilor bazat
pe normele europene, si care indeplineste standardele uniunii Europene;
O instalatie de sortare, in care materialele reciclabile hartia, carton, plastic,
sticla, metal din judet vor fi sortate, extragandu-se materialele reciclabile
pentru vanzare. Instalatia de sortare va fi contruita cu o capacitate de 7.500
t/an sau 25 t/zi si va fi localizata la Mavrodin,
Figura nr. 18 Schema management Teleorman
68
69
3
2
De la sectorul
de sortare
100 m
140 m
1
i
Legend:
1. Platform de cntrire
2. Recepie deeuri
3. Preparare mecanic
4. Cldirea de digestie a deeurilor
5. Magazie compost brut
6. Platform de maturizare a deeurilor
7. Depozit compoast final
8. Atelier echipamente mecanice
70
Localitate in
zona urbana
Alexandria
Rosiorii de
Vede
Turnu Magurele
Zimnicea
Videle
Total urban
Rural
Total judet
Nr. de puncte de
colectare
planificate
99
109
118
65
73
464
476
940
Nr. Case
individuale
4,150
6,200
4,800
3,565
3,200
21,915
Nr. Cerut de
Nr. Cerut de
cotainere de
pubele de
1.100 l
240 l
297
4.150
327
6.200
354
195
219
1.392
2.108
3.500
4.800
3.565
3.200
21.915
1.285
23.200
73
Localitatea
Oras Alexandria
Oras Rosiorii de
Vede
Oras Videle
Turnu Magurele
Zimnicea
Amplasament
Suprafata
Nr. puncte de
precolectare
In intravilanul municipiului
Alexandria
Domeniul public
20 mp
2080 mp
104
Domeniu public
Domeniu public
Domeniu public
1300 mp
3080 mp
2040 mp
65
154
102
74
75
Localitatea
7
8
9
Com. Babaita
Sat Babaita
sat Merisani
Com.Balaci
Sat Balaci
Sat. Tecuci
Sat Burdeni
Com.Beciu sat Beciu
Sat Smardan
Sat Birsesti
Com. Beuca
Sat Beuca
Sat Plopi
Com. Blejesti
Sat Blejesti
sat Sericu
Sat Baciu
Com. Bogdana
Sat Bogdana
Sat Urluiu
Sat Brosteanca
Sat Ulmeni
Com.Botoroaga
Sat Botoroaga
Sat Valea Ciresului
Sat Calugaru
Sat Tunari
Sat Tirnava
Com Bragadiru
Com. Brinceni
Com. Bujoreni
Sat Bujoreni
10 Sat Prunaru
11
12
Com. Bujoru
Com. Buzescu
Com.Calinesti
Sat Calinesti
Sat Licurici
Sat Antonesti
Sat Copaceanca
13 Sat Marita
14 com.Calmatuiu
Sat Calmatuiu
satCaravaneti
sat Bujoru
Amplasament
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Nr. puncte de
colectare
Suprafata
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp
80 mp
914 mp
880 mp
60 mp
80 mp
100 mp
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp
30 mp
100 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
120 mp
2
1
1
76
sat N.Balcescu
Com. Calmatuiu de
sus
Sat Calmatuiu de sus
Sat Ionascu
15 Sat Bacalesti
16
Com Cervenia
Com. Ciolanesti
Sat Ciolanesti Vale
Sat Baldovinesti
17 Sat Ciolanesti Deal
Com. Ciuperceni
Sat Ciuperceni
18 Sat Poiana
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
Com. Contesti
Com. Cosmesti
Sat Cosmest
Sat Ciuperceni
Com Cringeni
Sat Cringeni
Sat Balta Sarata
Sat Dorobantu
Sat Stejaru
Com. Cringu
Sat Cringu
Sat Secara
Com. Crevenicu
Sat Crevenicu
Sat Radulesti
Com. Didesti
Sat Didesti
Sat Nou
Sat nsuratei
Com. Dobrotesti
Sat Merisani
Com. Dracea
Sat Dracea
Sat Zlata
Sat Florica
Com. Dracsenei
Sat dracsenei
Sat Dracsani
Sat Odobeasca
Sat Satul Vechi
Com. Draganesti de
Vede
Sat Draganesti de
Vede
Sat Vacaresti
Sat Magura cu liliac
Com. Draganesti
Vlasca
Domeniu
public
60 mp
20 mp
60 mp
40 mp
20 mp
60 mp
80 mp
Domeniu
public
40 mp
Domeniu
public
100 mp
2
1
Domeniu
public
60 mp
140 mp
60 mp
60 mp fiecare
platforma
60 mp
60 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
77
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Com. Lunca
Sat Lunca
39 Sat Prundu
Com. Magura
Sat Magura
40 Sat Guruieni
41
Com. Maldaieni
Com.Mirzanesti
Sat Mirzanesti
Sat Valea Parului
Sat Cernetu
42 Sat Teleormanu
43
Com. Mavrodin
Com. Mereni
Sat Stefeni
Sat Merenii de Sus
44 Sat Merenii de Jos
45
Com. Mosteni
public
Domeniu
public
40 mp
Domeniu
public
60 mp
80 mp
Domeniu
public
80 mp
Domeniu
public
80 mp
Domeniu
public
40 mp
40 mp
40 mp
20 mp
80 mp
3
1
40 mp
20 mp
160 mp
80 mp
150 mp
20 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
78
46
47
48
49
50
51
52
53
54
Com. Nanov
Com. Nasturelu
Sat Nasturelu
Sat Zimnicele
Com.Necsesti
Sat Necsesti
Sat Gardesti
Sat Belciug
Com. Nenciulesti
Sat Parul Rotund
Sat Nenciulesti
Com.Olteni
Sat Olteni
Sat Perii-Brosteni
Com. Orbeasca
Sat Orbeasca de Jos
Sat Orbeasca de Sus
Sat Laceni
Com.Peretu
Com.Plosca
Com.Pietrosani
Com.Plopii Slavitesti
Sat Brancoveanca
Sat Plopii Slavitesti
55 Sat Dudu
56
Com. Piatra
Com. Poeni
Sat Poeni
Sat Catunu
Sat Bratesti
Sat Vatasi
Sat Preajba
Sat Banov
57 Sat Tavarlau
58
59
60
61
62
Com Poroschia
Com. Purani
Sat Puranii de sus
Sat Puranii de jos
Com. Putineiu
Sat Putineiu
Sat Carlomanu
Sat Baduleasa
Com. Radoiesti
Sat Radoiesti Vale
Sat Radoiesti Deal
Sat Radoiesti Cetate
Com.Rasmiresti
Domeniu
public
Domeniu
public
40 mp
40 mp
Domeniu
public
60 mp
Domeniu
public
40 mp
Domeniu
public
80 mp
Domeniu
public
60 mp
20 mp
40 mp
20 mp
60 mp
20 mp
140 mp
40 mp
12 puncte
precolectare
40 mp
Domeniu
public
60 mp
Domeniu
public
60 mp
Domeniu
40 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
79
Sat Rasmiresti
Sat Ludaneasca
Com.Saceni
Sat Butculesti
Sat Saceni
63 Sat Ciurari
64
65
66
67
68
69
70
71
Com.Saele
Com.Salcia
Com.Sirbeni
Sat Sirbeni
Sat Udeni
Sat Sirbeni de jos
Com.Scrioastea
Sat Scrioastea
Sat Brebina
Sat Cucueti
Com.Scurtu Mare
Sat Scurtu
Sat Scurtu Slavesti
Sat Drecesti
Sat Albeni
Sat Valea Postei
Sat Negrilesti
Com.Seaca
Sat Seaca
Sat Navodari
Com.Segarcea Vale
Sat Segarcea Vale
Sat Olteanca
Sat Segarceal Deal
Com.Sfintesti
Com.Silistea
Sat Silistea
Sat Silistea Mica
72 Sat Butesti
73
74
75
Com.Silistea-Gumesti
Com.Slobozia Mandra
Com.Smirdioasa
Com.Stejaru
Sat Gresia
Sat tejaru
Sat Socetu
76 Sat Bratcov
Com.
Storobaneasa
Sat Storobaneasa
77 Sat Beiu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
75 mp
20 mp
60 mp
60 mp
60 mp
120 mp
40 mp
20 mp
60 mp
20 mp
20 mp
40 mp
160 mp
40 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
80
78
Com.Suhaia
Com.Talpa
Sat Linia Costi
Sat Talpa Ograzile
Sat Rotaresti
Sat Biscoveni
79 Sat Talpa Postei
Com.Tatarestii de Jos
Sat Zlotesti
Sat Tartasestii de jos
Sat Lada
Sat Negoenii jos
80 Sat Negrenii sus
Com.Tatarestii de Sus
Sat Udupu
Sat Tartasestii de Sus
81 Sat Dobreni
82
83
84
85
86
87
88
89
Com.iganesti
Com.Traian
Com.Trivale Mosteni
Sat Trivale- Mosteni
Sat Bratasani
Sat Deparati
Com.Troianu
Sat Troianu
Sat Vatra
Com.Uda Clocociov
Uda Paciurea
Uda Clocociov
Com.Virtoape
Sat Virtoape de jos
Sat Virtoape de jos
Sat Garagau
Com.Vedea
Sat Vedea
Sat Cosoteni
Sat Albesti
Sat Dulceanca
Sat Meri
Com.Viisoara
Com.Vtanesti
Sat Schitu-Poenari
Sat Vitanesti
Sat Purani
90 Sat Silistea
91
Com.Zimbreasca
Domeniu
public
Domeniu
public
20 mpx6
100 mp
140 mp
60 mp
20 mp
20 mp
60 mp
Domeniu
public
40 mp
Domeniu
public
20 mp
Domeniu
public
60 mp
100 mp
80 mp
80 mp
20 mp
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
81
fi
82
Zona
destinata
Alexandria
2
3
Rosiorii de
Vede
Turnu
Magurele
Zimnicea
Videle
Tipul vehiculului
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Cantitatea
conform
Caietului de
Sarcini si
Oferte
2
3
1
3
1
3
1
1
1
Cantitatea conform
Memorandumului
de Finantare
83
TOTAL
1
6
11
Localitatea
Alexandria
Rosiorii de Vede
Turnu Magurele
Zimnicea
Videle
Total
Suprafata /
bucata
m2/bucata
Total m2
10
10
10
10
10
10
500
350
350
250
200
1,650
Oras
Zimnicea
Oras Videle
Suprafata
Aprobat /nr.
Vecini
N- spitalul TBC
V- DJ612 spre
Cringeni E si S teren prop privata
DN 5 C
Primaria orasului
S - FNC ,raul
Zimnicea-Giurgiu
Zimnicea nr. 19787 din Pasarea Vla FNC
18.11.2008
cartier de locuinte
E - teren agricol
N- teren agricol
Tarlaua 37 , la
18.285 mp Primaria orasului
N- De 431
DE 431
Videle nr. 13216 din
19.11.2008
85
Comuna
Ciolanestideal
n zona fostului
cazan de tuica
86
87
88
Legenda:
Container de 35 m.c.
Cale de acces
Platforma de descarcare a
deseurilor
Sectiune A-A
CAPITOLUL 5
SORTARE, COMPOSTARE SI TRATARE
5.1. Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii
Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri
municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale
sortate sunt: hartia, plasticul, sticla, lemnul si metalele. Instalatiile de sortare a
deseurilor de ambalaje colectate in amestec (plastic, sticla, metale) sunt instalatii mai
complexe din punct de vedere constructiv decat instalatiile de sortare a hartiei.
n urma procesului de sortare rezulta:
deseuri care sunt valorificate material 60 %;
deseuri care sunt valorificate energetic 15 %;
o parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de
poluanti, care trebuie eliminate 25 %.
n vederea valorificarii deseurilor etapa urmatoare dupa realizarea colectarii si
transportului este cea de sortare.
Sistemul sugestiv, numit "dual" permite ca precolectarea sa se faca in doua
grupe; prin montarea a doua sau mai multe pubele de deseuri marcate cu insemnele
stabilite pentru fiecare categorie (reciclabil sau nereciclabil).
inand cont de natura acestor tipuri de deseuri, ele vor fi colectate in scopuri
diferite, avand in vedere destinatia fiecarei categorii. Deseurile nerecuperabile vor fi
trimise la depozitul central de la Mavrodin, iar deseurile recuperabile vor fi trimise la
statia de sortare de la depozitul de deseuri Mavrodin. Statia va avea o capacitate de
25 t/zi si 7 500 t/ an.
Cresterea capacitatii poate fi facuta printr-un sistem in mai multe schimburi
sau prin instalarea unei linii de sortare aditionale, daca este necesar intr-un stadiu
ulterior al fazei de operare.
Deseurile sunt aduse cu masinile de colectare, care incarca deseurile in zone
separate in cadrul zonei de receptie a statiei de sortare. Din aceste zone de
depozitare, deseurile sunt puse cu un incarcator pe roti in buncarul de alimentare al
primului transportor al statiei, unde urmeaza un tratament de cernere intr-o sita,
pentru a separa deseurile pe dimensiuni.
Dupa aceasta separare initiala, sortarea se va face in cabinele de sortare.
Culegatorii vor lua componentele pure, daca este posibil, de la banda de alegere si le
vor arunca in containerele special amplasate pentru aceste tipuri de deseuri si apoi
vor fi compactate in instalatia de compactare
5.2. Compostarea
Compostarea reprezinta totalitatea transformarilor microbiene, biochimice,
chimice si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de
90
91
92
94
95
Figura nr. 24 Plan de situatie statie compostare tocator si hala compodtare intensiva de la
depozitul ecologic Mavrodin
96
97
98
instruit
cand
se
trateaza
deseuri
municipale
99
deseurilor produse sunt de natura organica, compostarea locala este cea mai
recomandata optiune.
Principale optiuni tehnice de compostare in mediul rural sunt compostarea in
gramada sau compostarea in container aceasta din urma fiind solutia aleasa de
masura ISPA Sistemul integrat pentru managementul deseurilor in judetul Teleorman.
b). Fermentare anaeroba
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de
deseuri se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu
producere de biogaz.
Fermentarea anaeroba este metoda de tratare biologica care poate fi folosita
pentru a recupera atat elementele fertilizante cat si energia continuta in deseurile
municipale biodegradabile. n plus, reziduurile solide generate in timpul procesului
sunt stabilizate. Procesul genereaza gaze cu un continut mare de metan (55-70%), o
fractie lichida cu un continut mare de fertilizanti (nu in toate cazurile) si o fractie
fibroasa.
Deseurile pot fi separate in fractii lichide si fibroase inainte de fermentare,
fractia lichida fiind indreptata catre un filtru anaerobic cu o perioada de retentie mai
scurta decat cea necesara pentru tratarea deseului brut. Separarea poate fi
executata dupa fermentarea deseurilor brute astfel incat fractia fibroasa sa poata fi
recuperata pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fractia fibroasa
tinde sa fie mica in volum, dar bogata in fosfor, care este o resursa valoroasa si
insuficienta la nivel global.
c) Fermentarea separata, metoda uscata
n fermentarea separata, metoda uscata, deseurile organice sunt mai intai
maruntite intr-un tocator pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi
sitat si amestecat cu apa inainte de a fi introdus in tancurile de fermentare (continut
de substanta uscata de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatura
de 25- 55oC rezultand in producerea de biogaz si biomasa. Gazul este purificat si
folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratata si, deci, separata in 40% apa si
60% fibre si reziduuri (avand 60% substanta uscata). Fractia de refuz este eliminata,
de exemplu trimisa la depozitare. Apa uzata care se produce in timpul procesului
este reciclata in tancul de amestec inainte de tancul de fermentare.
d) Fermentarea separata, metoda umeda
n fermentarea separata, metoda umeda, deseurile organice sunt incarcate
intr-un tanc unde sunt transformate intr-o pasta (12% substanta uscata). Pasta este
mai intai supusa unui proces de igienizare (70oC, pH 10) inainte de a fi deshidratata.
Pasta deshidratata este apoi hidrolizata la 40oC inainte de a fi deshidratata din nou.
Lichidul rezultat in treapta secundara de deshidratare este directionat catre un
filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultand biogaz si apa uzata. Aceasta apa
este reutilizata pentru formarea pastei sau poate fi utilizata, de exemplu, ca fertilizant
lichid. Fractia fibroasa din treapta secundara de deshidratare este separata in
compost si fractii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul
necesita, de obicei, o procesare ulterioara, inainte de a fi vandut. Biogazul este
purificat si utilizat intr-un motor, rezultand electricitate, caldura si gaze de ardere. O
parte din caldura poate fi utilizata pentru asigurarea unei temperaturi stabile
proceselor de hidrolizare si de filtrare biologica.
100
101
5.3.3. Incinerare
Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile
municipale la aproximativ 5% din volumul initial si se sterilizeaza componentele
periculoase, generand, in acelasi timp, energie termica care poate fi recuperata sub
forma de caldura (apa calda/abur), de electricitate sau o combinatie a acestora.
Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la
fel ca si la generarea de reziduuri din procesul de curatare a gazelor de ardere, care
trebuie depozitate la un depozit conform sau intr-o mina. n unele cazuri se
genereaza si ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive si substantele
organice.
Avantaje:
Proces bine cunoscut, instalat in intreaga lume, cu inalta disponibilitate si conditii
stabile deoperare;
Se poate obtine o recuperare energetica cu eficienta inalta de pana la 85%, daca
se folosestecogenerarea de caldura si electricitate, sau numai caldura
Toate deseurile municipale solide, la fel ca si unele deseuri industriale, pot fi
eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;
Volumul deseurilor se reduce la 5-10%, si se compune in special din zgura ce
poate fi reciclata ca material de umplutura in constructia de drumuri, daca se
sorteaza si se spala;
Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili.
Dezavantaje:
Investitii mari;
Sistem avansat de curatare a gazelor de ardere;
Generarea de cenusi zburatoare si a produselor de la curatarea gazelor de
ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantitati
de aproximativ 2-5% din greutatea deseului de intrare);
Generarea NOx si a altor gaze si particule.
5.3.3.1. Generalitati privind incinerarea reziduurilor menajere.
In general arderea combustibilor solizi si deci a reziduurilor, este determinata
de puterea calorifica interioara care rezulta din ansamblul mai multor factori dintre
care mai importanti sunt umiditatea, compozitia masei combustibile, cantitatea de
materii necombustibile (sterile).
Combustibili solizi obisnuiti, chiar si cei de calitate inferioara, ca de exemplu
turba, au totusi o compozitie mai mult sau mai puitin constanta cu variatii controlabile
cel putin in linii mari.
Reziduurile, mai cu seama cele menajere, sunt un conglomerat de materii de
tot felul, compus dintr-o parte combustibila foarte variata si o parte necombustibila,
echivalenta cu sterilul continut in combustibili obisnuiti. Proportia dintre aceste doua
102
103
au o putere calorifica foarte mica. In unele cazuri arderea se face folosind exclusiv un
alt combustibil.
Arderea reziduurilor poate fi privita din mai multe puncte de vedere si anume:
recuperarea energiei termice existenta in reziduuri fie total, fie partial, in functie
de natura lor;
distrugerea lor, cu scopul de a elimina din circuitul economic substantele
nefolositoare care ocupa spatii din ce in ce mai mari, strica estetica si
polueaza mediul inconjurator.
Pentru a asigura o ardere completa este necesar ca aerul de combustie sa fie
cat mai bine difuzat in masa combustibilului evitandu-se astfel formarea de trute si de
zgura netopita insalubra care inglobeaza si materii putrescibile nearse, ceea ce
conduce la scaderea randamentului arderii. Nu se admite ca zgura sa contina mai
mult de 3% in greutate materii putrescibile nearse.
Gazele degajate provenite din materii volatile si din arderea masei
cobmustibile trebuie de asemenea sa arda complet astfel ca agzele eliminate prin
cos sa nu contina oxid de carob si nici particole de carbon nearse.
5.3.3.2. Circuitul incinerarii reziduurilor menajere
Statiile de incinerare a reziduurilor menajere, trebuie proiectate astfel incat sa
se respecte fluxul tehnologic stabilit, in conformitate cu calitatea si cantitatea
acestora.
Cantarirea reziduurilor. La intrarea in statia de incinerare, autovehiculele
care transporta reziduurile menajere sunt cantarite si inregistrate intr-un registru.
Depozitarea reziduurilor in buncarul de receptie. Ca si la statiile de
compostare reziduurile menajere sunt descarcate intr-un buncar, asa-zis de receptie,
care asigura si compensarea orara a cantitatii colectata si adusa in statie. In general
volumul buncarului de receptie se dimensioneaza pentru inmagazinarea reziduurilor
menajere corepunzator a 1,5-2 zile de functionare maxima a instalatiei de incinerare.
Prepararea mecanica inainte de incinerarea reziduurilor. Desi tendinta
actuala este de a introduce reziduurile in incinerator direct din buncarul de receptie
fara o alta pregatire, pot exista si alte situatii cand este necesara o preparare
mecanica inaite de incinerare , in special cand reziduurile menajere au o putere
calorifica scazuta, sau din alte alte considerente, ca de pilda necesitatea
omogenizarii materialului, etc. Acesta preparare impune o manipulare destul de
greoaie a reziduurilor menajere, lucru de care va trebui sa se tina seama, cand se
hotaraste o astfel de operatie.
Eventuala preparare mecanica in cadrul unei statii de incinerare poate fi
realizata cu utilaje de cernere, extragerea fierului si macinarea.
Cernerea se poate face printr-un ciur rotativ. Scopul acestei cerneri este de a
elimina materialele fine, inerte si in consecinta de a ridica puterea calorica a
materialului destinat incinerarii. Acesata operatie se face de regula la statiile mixte de
compostare si incinerare.
Extragerea fierului se face foarte rar inaite de incinerare, deoarece in marea
majoritate a cazurilor se prefera ca acesta sa fie sterilizat prin ardere. Extragerea
fierului se face cu separatoare electomagnetice.
104
5.3.4. Piroliza
Piroliza este o metoda termica de pre-tratare, care poate fi aplicata pentru a
transforma deseul organic intr-un gaz mediu calorific, in lichid si o fractie carbonizata
tintind la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si
levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metoda de tratare propriu zisa, dar, de cele mai
multe ori, este urmata de o treapta de combustie si, in unele cazuri, de extractia de
ulei pirolitic.
Avantaje
O mai buna retinere a metalelor grele in reziduurile carbonizate decat in cenusa
de la arderea conventionala (la 600 oC, temperatura procesului, retinerea este
dupa cum urmeaza: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87%
nichel si 70% cadmiu);
Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide;
Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3)
care poate fi ars intr-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic
si emisii foarte scazute;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili;
Cantitate mai mica de gaze de ardere decat in cazul incinerarii conventionale;
Acidul clorhidric poate fi retinut in sau distilat din reziduul solid;
Nu se formeaza dioxine sau furani;
Procesul este adecvat fractiilor dificile de deseuri;
Producerea de zgura si alte reziduuri sterile.
Dezavantaje
Deseurile trebuie maruntite sau sortate inainte de intrarea in unitatea de piroliza
pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
Uleiurile/gudroanele pirolitice contin compusi toxici si carcinogeni, care, in mod
normal, vor fi descompusi in timpul procesului;
Reziduul solid contine aproximativ 20-30% din puterea calorifica a combustibilului
primar (deseurile solide municipale), care, totusi, poate fi utilizata intr-o
urmatoare zona de ardere (unitate de incinerare sau gazeificare);
Cost relativ ridicat;
Alimentarea cu combustibil de rezerva este necesara cel putin in timpul pornirii.
Piroliza deseurilor menajere
Piroloza reprezinta descompunerea termica la temperatura ridicata si in
absenta oxigenului a compusilor chimici si in special a compusilor organici din
reziduuri. In urma structurarii diferite a substantelor organice din deseuri, in urma
pirolizei rezulta substante combustibile gazoase lichide si solide. Scopul tratarii
reziduurilor prin piroliza este in principal producerea de combustibili gazosi sau
105
106
5.3.5 Gazeificarea
Gazeificarea este o metoda de tratare termica, care poate fi aplicata pentru a
transforma deseurile organice intr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile si
reziduuri. Gazeificarea este, in mod normal, urmata de combustia gazelor produse,
intr-un furnal si in motoare cu ardere interna sau in turbine simple de gaz dupa o
purificare corespunzatoare a gazului produs.
Avantaje
Grad inalt de recuperare si folosire buna a deseurilor ca resursa energetica (se
poate obtine o recuperare energetica de pana la 85%, daca se cogenereaza
electricitate si caldura sau numai caldura, este posibil un castig energetic de
25- 35%);
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili;
O mai buna retinere a metalelor grele in cenusa in comparatie cu alte procese de
combustie, in special pentru crom, cupru si nichel;
Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide (vitrificate);
Producerea de zgura si alte reziduuri sterile;
Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer)
sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars intr-o camera compacta
de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute (sau poate fi
curatat de particulele de gudron si utilizat intrun motor cu combustie interna);
Cantitate mai mica de gaze de ardere decat in cazul incinerarii conventionale;
Sistemele de curatare a gazelor de ardere pot retine praf, PAH, acid clorhidric,
HF, SO2 etc., ceea ce conduce la emisii scazute;
Procesul este adecvat lemnului contaminat.
Dezavantaje
Deseurile trebuie maruntite sau sortate inainte de intrarea in unitatea de
gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
Gazele contin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot
contamina apa de racire, conducand la necesitatea de recirculare a apei de
spalare sau de tratare a acesteia ca deseu chimic;
107
108
CAPITOLUL 6
RECICLAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR
6.1. Masuri privind precolectarea si reciclarea deseurilor
In procesele tehnologice de productie si in activitatile vietii cotidiene nu totul
se consuma sau se intrebuinteaza. O mare parte din materii, materiale raman ca
restuti care nu mai pot fi integrate direct in activitatea respectiva si ca atare ele
trebuiesc inlaturate. Aceste resturi cunoscute in mod curent sub denumirea de
gunoaie, definite in termen mai complex reziduuri, repreezinta astazi si vor
reprezenta si in viitor cantitati considerabile, care pot provoca poluarea mediului,
daca nu se iau masuri organizate de precolectare si neutralizare.
Precolectarea presupune strangerea si depozitarea pe timp limitat a
reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte,
magazinelor, constructiilor publice etc.
Conform Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea Decretului Guvernamental nr.
78/2000, persoanele au obligatii ca:
sa depoziteze separat deseurile si deseurile reciclabile acolo unde au fost special
amenajate containere
sa nu abandoneze si sa depoziteze deseuri in spatele locurilor special destinate
in acest scop
In conformitate cu capitolul V, articolul 39 din reglementarea Norme de igiena
si Recomandari privind sanatatea umana aprobata de Ordinul nr. 536/23 iulie 1997
Ministerului Sanatatii, deseurile urbane trebuie sortate la sursa generatoare in
componente reciclabile si nereciclabile.
Sistemul sugerat numit dual permite precolectarea deseurilor urbane in doua
grupe, prin amenajarea a doua sau mai multor containere de deseuri etichetate cu
semne stabilite pentru fiecare categorie de materii (reciclabile si nereciclabile).
Conform naturii fiecarui tip de deseuri, acestea vor fi colectate cu mijloace
diferite, in functie de destinatia fiecarei categorii. Deseurile nerecuperabile vor fi
trimise spre depozitele ecologice controlate sau spre statii special proiectate de
sortare a deseurilor. Deseurile recuperabile vor fi trimise spre companii specializate
de recuperare (ca REMAT) sau chiar spre fabrici care utilizeaza deseurile in
procesele de productie (hartie, fabrici de sticla, etc) daca materialele recuperate
indeplinesc conditiile de calitate.
Sistemul este de obicei aplicat pentru blocurile cu apartamente, unitatile
induatriale, institutiile publice, zonele comerciale etc., dar si pentru gospodariile care
au cantitati mari de deseuri reciclabile.
La precolectarea deseurilor urbane, agentul economic care se ocupa de
gestiunea deseurilor va asigura containerele de deseuri necesare pentru sortarea la
sursa si va asigura indeplinirea cerintelor reglementarilor specifice in vigoare.
Deseuri menajere
109
110
111
113
114
bancilor din parcuri din deseuri amestecate si fabricarea materialelor plastice nu pot
fi comparate, aceasta din cauza diferentei mari de calitate.
Pentru evaluarea proceselor comparabile (de ex. producerea de sticla pentru
recipiente), KOPYTZIOK [1995] propune un model in 3 trepte, cu ajutorul caruia pot fi
stabilite in prealabil limitele sistemului de cercetat :
Compararea proceselor de finalizare, in care materiile de prelucrat primare,
respectiv secundare sunt transformate intr-un produs finit - evaluare a poluarii
mediului la fabricarea unei cantitati mari de asemenea produse ( limita I a
sistemului);
Compararea productiei primare si secundare luand in considerare performantele
de dinainte si de dupa, ca de ex. extinderea ariei tehnologiilor si reducerea
materiei prime, productia de material auxiliar, transportul, colectarea,
prelucrarea, salubrizarea ( Limita a II a sistemlui);
Compararea fabricarii primare si secundare luand in considerare evolutiile
relevante calitativ si cantitativ in determinarea poluarii mediului, ca de exemplu
modificari ale procedeelor si conditiilor de productie, modificari in cantitatea
produsa, substitutii de materiale, evolutia populatiei ( Limita a III a sistemului).
Dupa stabilirea limitelor sistemului, trebuie alese procedeele de evaluat. Este
esential ca evaluarea sa se raporteze la procedeele utilizate real si nu la cele catre
care se tinde, desi se accepta ca imbunatatirile de ultima ora pot influenta evaluarea.
Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a existat si exista inca
un sistem de reciclare foarte ramificat cu puncte de colectare a materialelor
valorificabile (REMAT). Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea
statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea politica de la sfarsitul lui 1989.
In vechiul regim, acest sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales
datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea materialelor valorificabile siau pierdut de atunci mult din semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de
materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil.
Fosta intreprindere de stat, privatizata intre timp, REMAT administreaza in
fiecare judet un centru de recicalre si, suplimentar, in zonele intravilane, puncte de
colectare pentru materialele recicalbile. Sunt acceptate mai ales materiale uzate din
productia industriala, intr-o proportie mai redusa si din gospodarii. Materialele
neamestecate in exces, mai ales fierul vechi, mai putin si hartie/carton, sticla si
plastic, ajung de acolo la industriile prelucratoare. Comerciantii particulari de
materiale vechi colecteaza deseuri valorificabile si primesc de la REMAT un castig, a
carui valoare depinde de fiecare situatie in parte.
Importanta REMAT a scazut in ultimii ani si putem presupune ca aceasta
tendinta va continua, o data cu schimbarea intregii situatii economice si cu cresterea
nivelului de trai.
In anumite orase exista containere speciale de depozitare a deseurilor
valorificabile (de ex. hartia).
La rampele de depozitare, diferite grupe de populatie colecteaza deseuri
valorificabile. Despre volumul cantitatilor de astfel de materiale, din care aceste
grupe de populatie au ales ce-a fost mai bun, nu exista date certe.
116
Municipalitati
25 %
35 %
40 %
45%
50 %
Orase
25 %
35 %
40 %
45 %
50 %
Organic
50%
55 %
60 %
65 %
70 %
Alte materiale
reciclabile
Nu au fost colectate
35 %
40 %
45 %
50 %
117
CAPITOLUL 7.
DEPOZITARE DESEURI
Obiectivele rezultate in urma analizarii prevederilor legale sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
Obiectivele rezultate in urma analizarii prevederilor legale
Depozitarea deseurilor
1.
Clasificarea depozitelor de deseuri in 3 categorii: pentru deseuri periculoase,
pentru deseuri nepericuloase si pentru deseuri inerte.
2.
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate + strategia nationala
pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile.
3.
4.
Obligatia administratiei publice locale de a initia actiuni in cazul deswchiderii
unui nou deposit de deseuri (atunci cand depozitul existent atinge 75% din
capacitatea proiectata)
5.
118
119
120
121
122
o Hidroizolarea acoperisului ;
o Construirea sistemului de drenaj din acoperisul depozitului ;
o Instalarea unui sistem pentru captarea gazului de depozit.
Executarea urmatoarelor constructii auxiliare :
o Cabina poarta si cantar ;
o Statie de sortare deseuri cu capacitate de sortare 25 t/zi ;
o Statie de compostare deseuri ;
o Rampa de spalare - dezinfectie vehicule ;
o Pavilion administrativ ;
o Gospodaria de apa potabila ;
o Reteaua de canalizare ;
o Statia de epurare ape uzate ;
o Atelier de intretinere-reparatii utilaje ;
o Gospodaria de carburanti ;
o Drumuri si parcaje ;
o Imprejmuire si perdea vegetala.
Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare
n ordinea desfasurarii, activitatile care au un rol semnificativ in controlul
fluxului deseurilor in incinta depozitului sunt urmatoarele:
Accesul la depozit.
Acceptarea deseurilor la depozitare.
Cantarirea electronica a deseurilor.
Descarcarea la rampa;
In functie de natura (tipul) deseurilor transportate, autogunoierele sunt
directionate, de personalul care actioneaza pe rampa de transfer, fie spre rampa de
descarcare, daca transpotul contine exclusiv deseuri asimilabile din constructii si
demolari sau sol rezultat din excavatii, fie catre instalatia de sortare a deseurilor,
daca transportul contine deseuri solide urbane si stradale;
Deseurile asimilabile descarcate la rampa de transfer sunt preluate de
excavatoare si transportate in dumpere pentru a fi depozitate pe celula activa a
depozitului.
Nivelarea si compactarea deseurilor depozitate.
Acoperirea periodica.
Retele in incinta
Retea apa - canalizare
123
124
Figura nr. 29 Plan de situatie statie de tratare a apelor provenite de la debpozitul ecologic Mavrodin
125
126
127
128
129
130
Suprafete caracteristice:
suprafata construita 216,81 m2
suprafata desfasurata 216,81 m2
suprafata utila 211,70 m2
Sopronul cuprinde un singur spatiu unde se adapostesc utilajele independente
din depozit.
131
132
7.2. Utilitati
a) Retele electrice. Alimentarea cu energia electrica se va face de la postul de
transformare amplasat in incinta tehnologica a statiei de sortare si depozitului
ecologic.
Pi = 300,0...... kW
Pa = 250,0...... kW
Consumatorul principal este statia de sortare si de compostare.
b) Retele de apa, canalizare, captare prin put forat, centrala termica. Necesarul
de apa potabila si tehnologica va fi asigurat din sursa proprie (put forat)
intrucat sursa cea mai apropiata este la cca. 2,0 km distanta.
Consumatorii sociali si tehnologici sunt:
corpul administrativ
rampa spalare auto
statia de sortare deseuri
statia de compostare
statia de incinerare a deseurilor biomedicale
statia de epurare
Sistemul de canalizare este prevazut in sistem divizor cu conducte din beton
ingropate sub adancimea minima de inghet (85-90 cm). Debitele de apa pluviala sunt
colectate separat.
Pentru incalzirea cladirilor corpului administrativ si a bazei de intretinere (grup
de exploatare, statie spalare-vopsitorie, hala intretinere) si producerea de apa calda
se prevede o centrala termica cu o putere de circa 192000 kcal/h.
Consumul de combustibil al cazanului in perioada de vara este de cca. 12
kg/h si de 20 kg/h in perioada de iarna. In timpul perioadelor de iarna statia va opera
la capacitate maxima doar pe perioada zilelor friguroase. In timpul verii, statia va
opera la o capacitate mai mica in functie de necesitati. Gazele de ardere rezultate
vor fi evacuate in atmosfera printr-un cos de fum cu inaltimea de 12 m. Rezervorul de
combustibil este din beton armat.
c) Drumuri si platforme. Accesul rutier la depozitul de deseuri urbane se va
realiza din D.J 703 Mavrodin Calinesti in parcela 45 de langa padurea
Calinesti.
Se prevad urmatoarele:
lucrari de modernizare a DJ 703 pana la accesul pe platforma tehnologica si a
depozitului de deseuri menajere, constand din realizarea unui drum de acces,
cu pastrarea traseului actual, lucrari de rigidizare avand fundatie din balast si
imbracaminte din beton B350
amenajarea platformei tehnologice de preluare a deseurilor inainte de depozitare
133
134
CAPITOLUL 8
IMPACTUL SI MONITORINGUL
8.1. Impactul
8.1.1. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra
mediului
Deseurile, in special cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate
si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum si metale grele (plumb,
cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de
deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc
pentru mediu si sanatate.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri
orasenesti si industriale, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea apelor de suprafata si subterane;
modificari ale calitatii solurilor;
participarea la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si suspensii antrenate de vant este
evidenta in zona depozitelor actuale, care nu sunt amenajate corespunzator.
Un alt aspect negativ este acela, ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile, fiind amestecate si contaminate din punct
de vedere chimic si biologic, recuperarea lor fiind dificila.
In cazul procesarii integrate a deseurilor problema majora care apare este
evitarea poluarii apelor de suprafata si subterane cu ape provenite din: depozitul de
deseuri, scurgerile la suprafata depozitului, scurgerile si infiltratiile de pe platforma de
compostare, evacuarea de ape tehnoclogice de la incinerator.
Pentru a se impiedica patrunderea in panza freatica a apelor uzate, in
proiectarea constructiilor si instalatiilor pentru procesarea deseurilor se prevad
urmatoarele masuri:
impermeabilizarea fundului depozitului, cum si a taluzurilor interioare ale digurilor
de inchidere cu un strat greu permeabil de argila sau cu materiale geosinteice
impermeabile;
pentru evacuarea apelor uzate provenite de la depozite si de la platforma
tehnologica trebuie prevazut filtru sanitar;
de asemenea, pentru colectarea apelor de pe suprafata de compostare, este
prevazut un bazin colector impermeabil, insotit de un filtru sanitar.
Poluarea aerului este favorizata de exploatarea fara acoperire regulata cu
pamant a depozitului de deseuri, de functionarea necorespunzatoare a platformei de
135
136
137
orasele
138
139
ANEXA 1
Reglementari europene si romane existente in gestionarea deseurilor
Acquis-ul Comunitar in domeniul gestionarii deseurilor cuprinde urmatoarele directive
care au fost transpuse in legislatia romana, conform celor prezentate mai jos :
Directiva 2006/12/CE privind deseurile
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deseurile periculoase (modificata prin
Directiva Consiliului 94/31/CE)
Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Integrarii Europene de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deseurilor
Ordinul comun nr. 1229/731/1095 din 2005 (MO nr. 27/12.01.2006) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Economiei si Comertului, pentru
aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in
vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, modificat si completat prin
Ordinul comun nr. 194/360/1325 din 2006 (MO nr. 499/8.06.2006)
140
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194
bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor in fiecare clasa de depozit
Ordinul comun nr. 1223/715 din 2005 (MO nr. 1/3.01.2006) al Ministrului Mediului
si Gospodaririi Apelor si Ministrului Economiei si Comertului privind procedura de
inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind
echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si
electronice, modificat prin Ordinul comun 706/1667 din 2007 (MO nr.
307/09.05.2007) al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministrului
Economiei si Finantelor
Ordinul comun nr. 1225/721 din 2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministrului Economiei si Comertului privind
aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor
colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor
anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 910/1704
din 2007 (MO nr. 428/27.06.2007) al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si
Ministrului Economiei si Finantelor
141
Ordinul comun nr. 556/435/191 din 2006 (MO nr. 608/13.07.2006) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Economiei si Comertului si Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind marcajul specific aplicat
echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31
decembrie 2006
anumitor
142
nr.
de
din
din
Ordinul comun nr. 87/527/411 din 2005 (MO nr. 295/08.04.2005) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Administratiilor si Internelor si
Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului privind aprobarea modelului
si a conditiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor
scoase din uz
Hotararea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (MO nr. 199 /
22.03.2007)
privind
eliminarea
bifenililor
si
trifenililor
143
Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 (MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministrului Economiei si Comertului
si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru aprobarea
Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul
Romaniei, modificat prin Ordinul 986/2188/821 din 2006 (MO 66/29.01.2007)
al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Economiei si
Comertului si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
144
Bibliografie
1. Consiliul judetean Teleorman, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor
Teleorman, Hotararea nr. 94/30 iulie 2009
2. Consiliul judeean Teleorman, Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului
Teleorman 2010-2020, SMIS 3033, Proiect finantat prin Programul Operational
Dezvoltarea Capacitatii Administrative din Fondul Social European, Hotararea nr.
120/29 octombrie 2010
3. Directia Judeteana de Statistica Teleorman, Anuarul statistic al judetului
Teleorman, 2009
4 Agentia nationala pentru protectia mediului Teleorman, Raport privind
starea factorilor de mediu in judetul Teleorman in anul 2009
145