Calitatea Apelor Naturale Si Activitatile Antropice
Calitatea Apelor Naturale Si Activitatile Antropice
Calitatea Apelor Naturale Si Activitatile Antropice
TULCEA
PROIECT
PENTRU
NIVEL 4
TEMA PROIECTULUI
PROFESOR ÎNDRUMATOR:
BUCĂTARU LĂCRĂMIOARA-DORINA
ELEV:
GHIȚA MIHAELA-ELENA
2023
CUPRINS
ARGUMENT…..…………………………………………………………………….. 3
apelor………………………………………………………………………………… 10
CAPITOLUL III:
STUDIU DE CAZ…………………………………………………………………… 16
CONCLUZII…………………………………………………………………………. 18
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………… 20
2
ARGUMENT
de apă!
colectivităţilor umane. Faptul că primele forme de viaţă au luat naştere în mediu acvatic, că
primele aşezări omeneşti s-au stabilit în apropierea râurilor şi fluviilor, pentru a avea apa
necesară pentru băut şi nevoile gospodăreşti, că apa reprezintă mediul în care se desfăşoară
toate procesele metabolice, că ţesuturile şi organele tuturor vieţuitoarelor conţin apă într-o
temperaturilor din ce în ce mai înalte, genereazã reducerea scurgerii minime (în lunile de
alimentare cu apă.
Datele statistice ne arată că, la nivel mondial, există 1,1 miliarde de oameni care
utilizează surse de apă potabilă nesănătoase şi anual sunt produşi 1500 de kilometri cubi de
3
apă uzată.
Acestea sunt motivele pentru care acţiunile noastre trebuie să se îndrepte către
protejarea resurselor de apă, atât prin acţiuni guvernamentale, în vederea demarării unor
proiecte specifice, cât şi prin atitudinea de zi cu zi a fiecărui dintre noi, principalii beneficiari
ai acestora.
urban (92% din totalul populaţiei) şi satisfăcător în mediul rural (33% din totalul populaţiei).
O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei reflectă şi
comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi
Nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei
naţiuni, pentru că o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a
comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în
prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici
În fiecare zi, 2 milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate în apele din
lumea întreagă. Problema este cu atât mai acută în ţările aflate în curs de dezvoltare, unde în
jur de 90% din apele uzate neepurate şi 70% din deşeurile industriale netratate ajung în apele
de suprafaţă.
comportamentul unor cetăţeni care aruncă deşeuri în apă sau în apropierea apelor.
S-a estimat că peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali
4
epurare existente, la care se adaugă şi amploarea dezvoltării urbane din ultimii ani.
Chiar dacă, în ultimii ani, s-a înregistrat o reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi
evacuată în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în
hidrosfera, procentual, volumul de apă dulce din fluvii, lacuri şi ape subterane reprezintă
0.7%, apa mărilor şi oceanelor reprezintă 97%, iar restul, de aproximativ 2.3%, este apa
înglobată în gheţari şi calote polare. În atmosferă există cantităţi de apă sub formă de vapori şi
nori.
Deşi cantităţile de apă pe planeta noastră sunt mari, totuşi sursele de apă care pot fi
utilizate pentru consumul uman, animal sau utilizări industrial sunt limitate, având în vedere
cantităţile mari de apă cu salinitate ridicată sau pe cele blocate sub formă de gheţari.
pentru utilizări industriale este absolut necesară şi are drept scop: îndepărtarea impurităţilor şi
în mod natural sau apărute datorită unor poluări accidentale, asigurarea necesarului de apă
5
Fig.nr. 1 Distribuția rezervelor de apă
6
CAPITOLUL I
CALITATEA APELOR NATURALE
Apa este considerată o resursă naturală vitală pentru toate formele de viață și pentru
fizice, chimice și biologice ale acesteia, care determină aptitudinea apei pentru a fi utilizată în
diverse scopuri, cum ar fi consumul uman, irigarea culturilor sau pentru producția industrială.
Calitatea apei poate fi evaluată prin intermediul unor indicatori fizici, chimici și biologici.
Indicatorii fizici se referă la proprietățile fizice ale apei, cum ar fi culoarea, mirosul, gustul,
turbiditatea sau temperatura. Indicatorii chimici măsoară conținutul de substanțe chimice în apă,
Indicatorii biologici se referă la organismele vii care trăiesc în apă, cum ar fi algele, bacteriile și
protozoarele.
Metodele de analiză și evaluare a calității apelor pot fi împărțite în trei categorii principale:
analiza parametrilor fizici și chimici ai apei, cum ar fi temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat,
7
Escherichia coli și enterococii. Metodele ecologice implică evaluarea impactului asupra
macroinvertebratele.
Parametrii de calitate apei utilizati pentru consumul uman includ aspecte privind sănătatea
Astfel, metodele de analiză și evaluare a calității apelor și parametrii de calitate apei utilizati
sunt importante pentru a înțelege starea de sănătate a apelor și pentru a dezvolta strategii
Calitatea apei este influențată de o serie de factori naturali, cum ar fi clima, topografia, solul și
vegetația din zona de captare a apei. De exemplu, precipitațiile puternice și frecvente pot duce la
creșterea nivelului apei și la spălarea solului, ceea ce poate duce la creșterea conținutului de
substanțe chimice și de nutrienți în apă. În plus, topografia zonei de captare a apei poate
influența viteza de scurgere a apei, care la rândul său poate afecta nivelul de oxigen din apă și
acestora. De exemplu, în perioadele de secetă, nivelul apei scade și poate crește concentrația de
8
• Geologia: solul și rocile din zonă pot afecta calitatea apei prin concentrația de substanțe
• Vegetația: plantele pot influența calitatea apei prin consumul de nutrienți și substanțe
• Fauna: animalele care trăiesc în și în jurul apelor pot afecta calitatea apei prin excreția de
deșeuri sau prin consumul altor organisme care pot conține poluanți.
În prezent, există mai multe probleme legate de calitatea apelor naturale, cauzate de
chimici care ajung în apele naturale prin scurgeri sau prin infiltrare în sol. Aceste substanțe pot fi
toxice pentru fauna și flora acvatică și pot afecta negativ calitatea apei pentru uzul uman.
concentrației de nutrienți în apele naturale, cum ar fi azotul și fosforul. Acești nutrienți pot duce
la eutrofizarea apei, care este o creștere excesivă a algelor și plantelor acvatice, ceea ce poate
zone unde apele sunt contaminate cu deșeuri umane sau animale. Aceste microorganisme pot fi
• Schimbarea climatică: schimbările climatice pot afecta calitatea apei prin modificarea
modelelor de precipitații și prin creșterea temperaturilor apei, ceea ce poate duce la creșterea
9
CAPITOLUL II
DEFINIȚII SI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI ANTROPICE
CARE INFLUENȚEAZA CALITATEA APLEOR
Activitățile antropice care afectează calitatea apelor includ diverse practici umane, precum
agricultura, industria, urbanizarea și turismul. Acestea pot duce la poluarea apelor sau la
schimbări în modul în care apa curge prin ecosistemele naturale. Exemple specifice de activități
• Producția industrială și emisiile de substanțe chimice, care pot ajunge în ape prin
• Creșterea urbană și dezvoltarea infrastructurii, care pot schimba modul în care apa curge
prin râuri și pot duce la scurgeri de ape uzate sau la îndiguirea cursurilor de apă;
• Activitățile turistice, precum pescuitul, sporturile nautice și turiștii care vizitează zonele
cu apă, care pot avea un impact negativ asupra calității apelor prin introducerea de deșeuri sau
10
Agricultura este una dintre principalele activități antropice care afectează calitatea apelor
naturale. Producția agricolă poate avea un impact negativ asupra calității apelor prin utilizarea
excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor, care pot ajunge în apele de suprafață sau în apele
subterane. De asemenea, practicile agricole pot duce la eroziunea solului, care poate duce la
încărcarea apei cu sedimente și nutrienți. În plus, irigația excesivă poate duce la scurgerea apei și
Industria este o altă activitate antropică care poate afecta calitatea apelor naturale. Procesele
industriale generează deseori ape uzate care conțin substanțe chimice și alte poluanți, care sunt
deversați în râuri și în alte ape naturale fără tratament corespunzător. Aceste ape uzate pot
conține substanțe periculoase, cum ar fi metale grele, substanțe organice și substanțe radioactive,
Există reglementări strict definite cu privire la cantitatea și tipul de substanțe permise să fie
deversate în apele naturale, dar uneori acestea nu sunt respectate din diverse motive, cum ar fi
costurile ridicate ale eliminării deșeurilor sau problemele tehnice cu echipamentele de epurare.
Urbanizarea poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de ape pluviale care
lacuri. Această creștere a fluxului de apă poate duce la inundații și la creșterea vitezei de curgere
a apei, ceea ce poate duce la eroziunea malurilor și la distrugerea habitatelor naturale ale
De asemenea, urbanizarea poate duce la poluarea apelor prin deversarea deșeurilor și apelor
uzate în râuri și lacuri, fără ca acestea să fie tratate corespunzător. Aceste deșeuri pot conține
11
substanțe chimice și alte poluanți care pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediul
înconjurător.
Turismul poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de turiști care vizitează
zonele naturale, cum ar fi plajele, râurile și lacurile. Acești turiști pot deversa deșeuri și alte
materiale în apele naturale, ceea ce poate duce la poluarea acestora și la afectarea habitatelor
animalelor și plantelor.
navighează pe râuri și lacuri, ceea ce poate duce la poluarea apei prin deversarea de combustibil
și alte substanțe poluante din nave și ambarcațiuni. Aceste substanțe pot fi dăunătoare pentru
sănătatea umană și pentru mediul înconjurător, și pot afecta calitatea apei pentru uzul public.
Activitățile antropice au un impact semnificativ asupra calității apelor naturale. Este important
gestionare a riscurilor. În acest sens, este necesară o colaborare strânsă între autorități,
comunitate și industrie, pentru a proteja resursele naturale și a asigura un mediu sănătos pentru
Fig. nr. 2
12
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL CALITAȚII APELOR
Managementul calității apelor reprezintă un proces esențial în asigurarea apei potabile și apei
implementarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea și pentru a trata apa poluată. În plus,
resursele de apă și pentru a asigura accesul la apă de calitate pentru toți cei care au nevoie de ea.
Pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de cooperare între sectorul public și cel privat,
precum și între autoritățile locale, regionale și naționale. Acest lucru este crucial, deoarece
calitatea apei poate fi afectată de o gamă largă de activități antropice și de factori naturali, cum ar
resurselor de apă. Acest lucru include monitorizarea continuă a calității apei, dezvoltarea și
13
Reglementări și legislație privind calitatea apelor
utilizarea durabilă a acestora. Aceste reglementări și legislații sunt stabilite la nivel național și
important de reglementare este Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene, care stabilește
Programele și strategiile pentru monitorizarea calității apelor sunt utilizate pentru a colecta și
analiza datele privind calitatea apei în diferite locații și momente. Acest lucru ajută autoritățile de
mediu să înțeleagă mai bine impactul activităților antropice asupra calității apelor și să ia măsuri
probe de apă, analiza acestora în laborator și raportarea rezultatelor. Acestea sunt realizate în
contaminanții nocivi din apa contaminată. Aceste tehnologii pot fi folosite atât la nivel industrial,
cât și la nivel individual pentru tratarea apei potabile. Printre tehnologiile utilizate se numără
nivelul de contaminare, se poate alege tehnologia adecvată pentru a trata și purifica apa. Este
eficacitatea lor.
14
În general, managementul calității apelor implică o abordare integrată care combină
purificare a apelor. Această abordare poate ajuta la protejarea și conservarea resurselor de apă
naturale, precum și la asigurarea unei calități bune a apei potabile și a mediului înconjurător.
Fig.nr. 3
15
STUDIU DE CAZ
În această secțiune se vor prezenta câteva studii de caz privind impactul activităților antropice
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cazul râului Thames din Marea Britanie. În anii
1800, acesta era atât de poluat încât mirosul era insuportabil, iar apa nu putea fi folosită nici
măcar pentru a stinge incendiile. Cu toate acestea, începând cu anii 1850, guvernul britanic a
început să ia măsuri pentru a remedia situația. Au fost construite stații de tratare a apei și au fost
introduse reglementări privind poluarea râului. Astăzi, Thames este un exemplu de succes în
În România, un exemplu de impact negativ asupra apelor naturale este cazul de poluare a
râului Jiu în anul 2013. Un accident petrolier a dus la vărsarea a aproximativ 80 de tone de
motorină în râu, ceea ce a afectat grav fauna și flora acvatică. Au fost luate măsuri pentru a
petroliere.
Hidrografic Mureș-Tisa din România. Acest comitet a fost înființat în anul 1998 și are ca scop
16
desfășurate se numără monitorizarea calității apelor, promovarea utilizării de tehnologii de
Un alt exemplu este cel al orașului Singapore, care a dezvoltat un sistem inovator de
gestionare a apei. Acesta include reciclarea apei uzate, colectarea și stocarea apei de ploaie și
utilizarea apei de mare pentru irigații și procese industriale. Aceste măsuri au dus la o creștere a
17
CONCLUZII
industria, urbanizarea și turismul sunt printre cele mai importante activități care afectează
calitatea apelor. Diverse substanțe chimice, nutrienți și alte poluanți ajung în apele naturale,
impactul activităților antropice asupra apelor naturale. Deși aceste reglementări sunt importante
antropice:
curate și reducerea emisiilor poluante, pentru a reduce impactul asupra calității apelor.
18
• Promovarea planificării urbane durabile și gestionarea adecvată a apelor uzate, pentru a
sănătatea publică.
În general, este important ca toate activitățile umane să fie realizate într-un mod responsabil
19
BIBLIOGRAFIE
Politehnica Press.
6. Isac, L., & Negrea, G. (2018). Managementul apelor. Editura Pro Universitaria.
7. Negrea, A. (2017). Studii de caz în protecția apelor. Editura Universității din București.
8. Popa, E., & Borza, S. (2018). Impactul activităților antropice asupra calității apelor.
Editura AGIR.
20