Nr. 18: Popa Alexandra Nicoleta Data: 22.05.

2020
Poluarea solului cu reziduuri agrozootehnice
Referat
Solul este definit ca fiind stratul afânat, moale și firabil care se găsește la suprafața
scoarței terestre (litosfera). În acest înveliș afânat plantele își înfing rădăcinile. Sa format
în urma unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfășurate pe
lungi perioade de timp sub acțiunea factorilor pedogenetici (clima, rocile, vegetația, apa
și relieful). Grosimea medie a solului este apreciată la circa 1,5 metri având în vedere că
grosimea medie a scorței terestre este de 40 de km.
Ca interfață între pământ, aer și apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește
mai multe funcții vitale, dintre care enumerăm:

 producerea de hrană/biomasă;
 depozitarea, filtrarea și transformarea unor substanțe;
 este sursa de biodiversitate, habitare, specii si gene;
 servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane;
 este sursa de materii prime;
 reprezintă un patrimoniu geologic si arheologic.
Poluanți solului:
Poluarea solului este cauzată de:

 pulberi și gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie și întoarse în sol;

 apele de infiltrare care impregneaza solul cu poluanți și îl antrenează în adâncime;
 râurile poluante care infestează suprafețele irigate și inundate;
 deșeurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator;
 pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură.
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Dată fiind marea lor
heterogenitate în funcție de gradul de dezvoltare economică și socială a colectivităților,
de obiceiurile și tradițile populației etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut.
Ținând seama de proveniența lor pot fi clasificate în:

 reziduuri menajere;
 reziduuri industriale;
 reziduuri agrozootehnice;
 reziduuri radioactive.

Reziduurile agrozootehnice provin de la creșterea și îngrijirea animalelor și

din agricultură și sunt formate din:

 substanțe organice puterscibile;

 substanțe chimice utilizate în hrană sau în îngrijirea animalelor
(biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.);
 microorganisme (bacterii, virusuri, fungi).
Unele din aceste reziduuri sunt:
 periculoase solului:

1
Nr. 18: Popa Alexandra Nicoleta Data: 22.05.2020

substanțe organice puterscibile care afectează procesul de formare a
solului și a proprietaților solului;
 substanțele chimice utilizate în hrana sau în îngrijirea animalelor:
biostimulatori, insecticidele, erbicidele, fungicidele etc., ele fiind
substanțe sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente
biologic active împotriva dăunătorilor. Ingredientele biologic active
sunt substanțe toxice foarte rezistente și greu solubile în apă,
acestea fiind aruncate pe terenurile agricole daunând un risc grav de
poluare a solului, plantelor și animalelor;
 microorganismele sunt forme de viată foarte mici care pot fi văzute
numai cu microscpoul. Ele includ bacterii, viruși și fungi, eliminate
de om sau de animale, consumă o cantitate mare de azot din sol și
care îmbolnăvesc plantele pană le omoară. Dar unele au un rol
important pentru descompunerea materiilor organice moarte în lipsa
acestora, pământul s-ar transforma într-o imensa groapă de gunoi.
 nepericuloase solului:
 gunoiul de grajd este un îngrașământ natural, biodegradabil,
complet, în componenta căruia se găsesc toate substanțele
necesare creșterii și dezvoltari plantelor. El se utilizeaza pe terenuri
nestructurate, sărace în humus, pe care le afâneaza, îmbunatațeste
reținerea apei și favorizează activitatea organismelor din sol.
Aplicarea gunoiului de grajd este important pentru fertilizarea solului
atat pentru substanțele nutritive care se introduc în sol cât și pentru
îmbunătățirea condițiilor de creștere și dezvoltare a plantelor. Însă
dacă acestea sunt folosite fără a lua în considerare natura solurilor,
condițiile meteorologice sau necesitățiile plantelor, îngrășămintele
pot provoca dereglarea echilibrului ecologic și determină apariția
unui exces de azotați și fosfați care au un efect toxic asupra solului.
Solul este spațiul de viață pentru numeroase viețuitoare, dar și baza de construcție
pentru așezările umane, drumuri etc., cu toate acestea lupta împotriva poluării este o
datorie a noastra, a tuturor, cei care dorim să ne bucurăm de aer curat, de legume, fructe
și plante sănătoase, de apă bună de băut, de medii acvatice nepoluate. Toți oamenii
planetei trebuie să lupte pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice.
Acțiunile pentru reducerea poluariii sunt esențiale dacă vrem ca viața pe Pământ să
continuue, conservarea mediului înconjurător reprezintă un ansamblu de măsuri ce
trebuie luate pentru prevenirea și înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei asupra
mediului prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante, prin acțiuni care să
limiteze efectele distrugătoare ale unor fenomene naturale.
Ca măsuri de prevenire și combatere a poluării solului sunt: colectarea igienica a
reziduurilor menajere în recipiente speciale, îndepărtarea organizată și la perioade cât
mai scurte a reziduurilor colectate în afara localităților, depozitarea controlată sau tratată
corespunzătoare a reziduurilor îndepartate prin neutralizarea lor, utilizarea în agricultură ,
ca îngrășământ natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea și
reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc

Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc

corelate cu legile naturii.