1. Ordinea examinării cavității bucale.

Istrumentarul stomatologic
pentru examinarea cavității bucale.
1. Vestibulul -marginea rosie a buzelor si a coltului gurii
-fata interna a buzelor
- fata interna a obrajilor
2. Determinarea ocluziei
3. Inspectia mucoasei gingivale
4. Estimarea starii igienice a cavitatii bucale
5. Exmenul limbii
6. Inspectia planseului bucal
7. Inspectia dintilor
Instrumentarul: sonda, oglinda, pensa.
2. Ce informație obținem la sondare, percuție și palpare.
Sondarea- permite determinarea prezentei dentinei distruse, adincimea cavitatii
carioase, comunicarea ei cu cavitatea dentara, topografia orificiilor canalelor,
prezenta pulpei in ele.
Percutia- determinarea starii parodontiului. Cu pensa sau cu minerul sondei se
percuteaza marginea incizala sau fata masticatorie a dintelui. Daca percutia este
indolora inseamna ca lipseste procesul inflamator. Loviturile trebuie sa fie usoare si
uniforme.. se incepe de la dintii intcti ca pacientul sa poata face diferenta de senzatii.
Percutia poate fi : verticala sau orizontala
Palpatia- determinarea intumescentei, induratiei, mobilitatii organelor sau tesuturilor
din cavitatea bucala. Se realizeaza cu 1 deget (indecele) sau 2 degete(indecele stingsi
drept). Se recomanda de a incepe cu portiunea evident intacta a mucoasei, venind
trebtat spre focarul patologic.
Mobilitatea dintilor: 1 grad- sens vestibulo-oral
2 grad- sens vestibulo-oral si vertical
3 grad- deplasarea dintelui de-a lungul axului sau( sens vertical)
3. Care este semnificația probei termice și electrice
Evidentierea starii pulpei:
1- zona fara reactie pentru incisivi = 30’C (50- 52’C- reactie la fierbinte si 17-22’C
reactie la rece)
2- Reactia pulpei la 60 mA- necroza pulpei coronariene; la 400mA- necroza a patruns
si la pulpa radiculara.
Periodontiul normal e sensibil la 100-200 mA.

4. Care metode de examinare sunt de bază și complementare.

1- Metoda de examinare de baza: -inspectia. - sondarea
- palparea
- percutia
2- metoda de examinare complementara: - investigatiile radiologice
- termodiagnostic
- electrodontodiagnostic
6. În ce ordine se completează fișa de observație – document juridic.
1. Datele de pasaport
2. Diagnostic
3. Evolutia afectiunii actuale
4. Planul terapeutic
Formula dentara

7. Funcția și structura sulcusului gingival.

Santul gingival este santul situat intre suprafata dintelui si epiteliu sulcular care
captuseste marginea gingivala de la creasta pina la epiteliu jonctional
Delimitat de _intern-dinte
_extern gingie
_baza-epiteliu jonctional
Adincimea medie 1,8mm
Functiile :depoziteaza lichidul gingival care provine din venulele corionului
Proprietatile lichidului gingival:
` indepartarea mecanicandin santul gingival a materialului flui sau sub fm de
particule straine
`activarea adeziunii insertie epiteliale
`activarea antimicrobiana complexa prin anticorpi

Lichidul gingival creste :

`dimineata
`masaj gingival
`sarcina
`alimentative
`periaj
`contraceptive
`inflamatie gingivala

8. Saliva. Rolul salivei pentru țesuturile cavității bucale.Deosebirea

dintre salivă și lichidul bucal.
Saliva este rezultatul excreţiei glandelor salivare majore (parotide, submandibulare
şi sublinguale) şi minore, diseminate la nivelul mucoaselor orale. În momentul
excreţiei, saliva este sterilă, dar se contaminează imediat ce părăseşte orificiul de
excreţiei al glandei.
Functiile :
Reglarea ph bucal
Mentinearea echilibrului ecologic bucal
Diluarea substantelor introduse in cavitatea bucala
Lubrifierea datorita mucinei ,Formarea bolului alimentar ,Deglutie fonatie
Digestiva
Excretorie
Favorizeaza perceptia gustativa

Deosebirea : saliva este secretul gl salivare dar lichidul buca ; contine saliva,
transudat al mucoaselor bucale si santurilor gingivale, exudat din pungile
paradontale, mucus nazofaringian,secretie gastrica regurgitata

10)Microflora cavitatii bucale.

imediat dupa nastere cavitatea bucala este sterila,insa incepe a se popula cu
numeroase specii de microorganisme (streptococci neiserii si lactobacilli).Odata cu
aparitia dentitie primare apar doua nise diferite. 1 suprafata dura a smaltului dentar
populat de streptococul mutans,sanguinis si actinomicis. 2 santul gingival populat de
prevotella, porfiromonas si spirochete. La adulti flora este mai bine constituita
constituind un numar mai mare cum ar fi :camppilobacter,fusobacterium. Datorita
fosetelor ocluzale mai profunde, santurillor gingivale,si a altor spatii retentive unde
cu usurinta bacteriile traiessc si se inmultesc. La virstnici numeroase specii de
bacterii care traiesc doar pe suprafete dure vor disparea de pe mediul oraldin cauza
perderii totale sau partiale a dintilor. Factorii care influenteaza dezv. microflorei orale
sunt :umeditatea,Ph neutru,hrana.

11. Tipurile de depuneri dentare. Cauzele ce determină apariția lor.

Din momentul in care dintele incepe sa crupa in cavitatca orala, el se poste acoperi
cu depozite dentare, reprezentate de:
 I depozite dentare moi;
1. pelicula dobandita;
2. placa bacteria.;
3. matcria alba;
4. resturile alimentare.
II. depozite dentare dure: 1. tartrul dentar.
In functie de gradul de consistenta:
• moi; mixte; • semidure; • dure.
II. In functie de gradul de mineralizare:
• placa- faza 0;
• depozite nemineralizate — faza I- ( fa. De acumulare si raspandire);
• depozite mineralizate — faza 2 —(fa. de tranzitie);
• depozite mineralizate — faza 3 —(faza finala de formare a tartrului dentar)
• III. in functie de localizare: • supragingivale; • mixte; • hibridc; • subgingivale.
• IV In functie de gradul de manifestare: • placa bacteriana; • depozite moi;
depozite moi cu o cantitate neinsemnata de tartru dentar; • tartru dentrar
supragingival considerabil fara distnictia santului dento-gingival; • tartru dentrar
supragingival neinsemnat cu distructia santului den-to-gingival; • tartru dentrar
supragingival pronuntat cu distructia santului dento-gingival; • tartru dentrar
subgingival pronuntat.
• V in functie de locul de depunere: • pe dinti; • pe obturatii; • pe coroane; • pe
lucrari ortopedice fixe; • pe lucrAri mobilizabile; • pe tartru dentar.
• VI. In functie de etapele de crestere a depozitelor dentare: • cresterea depozitelor
dentare din exterior; • cresterea depozitelor dentare din interior; • crestere mixta;
• crestere stabila
• Pelicula dobanditti reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din
glicoproteine de origine salivara, ce se absoare selectiv si din cristalele de
hidroxiapatita, de la suprafata dintilor. Acest depozit acelular, amorf, insolubil,
translucid si omogen este aderent la suprafetele dentare — asa numita pelicula
dobandita dentara, dar si la tartru si restaurarile stomatologice. In mod natural,
coroana dintelui se acopera instantaneu cu acest strat glicoproteic salivar,
imediat dupa ce dintii nau fost periati si curatati. Adsorbtia glicoproteinelor
salivare se datoreaza interactiunilor ionice stabilte Intre ionii de calciu
si fosfat, ai hidroxiapatiei, cu gruparile de energie opusa ale acestor
macromolecule salivare.

12. Componența și mecanismul de formare a tartrului supra- și

subgingival.
a )Tar tr ul s up ra gin gi val
Poate fi descoperit in mod obisnuit in treimea gingi vala coronara, predominant
i n d r e p t u l o r i f i c i i l o r d e d e sc h i d e r e a d u c t e l o r g l a n d e l o r sa l i v a r e m a j o r e .
Cautam si descoperi mTD in mod obisnuit pe fetele linguale ale frontalilorI inf.
sau pe cele V ale molarilor sup.
El p re zi nta o cu loa re In i tia la a lb - galb uie ca re, p e ma sura mat ur ari I , t i n d e s p r e
brun- negru
ExiSta situati i clinice cand TD acopera intreaga suprafata coronara,
uneori chiar Si suprafata ocluzala; acest aspect se constata atunci cand in
zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia, ca
urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de Iipsa
a nta gon i stil or etc
Cand tartrul este depus in zone vizibile, el se constituie intro adevarata
problema estetica.

b )Ta rtr ul su b gi n gi val

Poate fi descoperit pe suprafetele dentare care participa la constituirea
s a ntu ril or gi n gi val e si a pu n gilo r pa ro do ntale /
El este mai dur decit cel supragingival , prezinta o culoare gri spre
negru, este subtire Si foarte aderent; culoarea inchisa se datoreaza
sangerarilor produse de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar Si
prezentei anumitor bacterii
D a c a t a r t r u l s u p r a g i n g i v a l p r e z i n t a o m i n e r a l i z a r e d e c c a 3 0 % m i n e ra li za rea
cel ui s ub gin gi val e s t e d e c c a 6 0 % m i n e r a l i z a r e a s u b s e d a t o r e a z a c a n t i t a t i i d e
s u b s t a n o r g a n i c e d e I a n i v e l u l l i c h i d u l u i crevicular
Tartrul subgingival se indeparteaza nai greu si este nociv pt sanatatea
c on po nent elo r par odo nti ul ui moale .

13. Caria dentară.Etiologie. Metode de diagnostic ale cariei dentare.

Caria dentara- proces patologic infectios ce se manifesta dupa eruptia dintilor, ce este
insotit de demineralizarea si ramolirea tesutului dentinar dur cu formarea ulterioara a
undei cav. defecte.
Etiologia:
1.Teorii exogene:
Enzimatice (Lebor, Pincus, Gotlib), Proteolitice, Electrofizice, Fizico-chimice,
Chimio-bacteriene(Miller)
2.Teorii endogene:
Organotropa(Leimgruber), Odontoblastilor, Neurotrofica, Biochimica.
!!!Cea mai aproape de realitate- chimico-parazitara
Chimica (acidul lactic -dezintegrarea subst. anorganice)
Parazitara (bacterii acidogene ce distrug subst. organica)
Factorii cariogeni:
1.Susceptibilitatea dintelui- structura, gradul de mineralizare a adamantinei
2. Placa bacteriana- microflora
3. Factorul alimentar (crenta de vit. A,C; Ca, fosfor, fluor, litiu, cupru)
4. Mediul bucal- saliva, lichidul bucal.
5. Continutul de fluor in apa, alimente: abuzul de Zahar si lipsa ac.grasi esentiali-
‘faguri de miere’(matricea organica a smaltului)
14. Rolul factorilor locali și generali în evoluția cariei.
Factori locali:
1. Saliva
- reducerea fluxului salivar sub 0,7-1ml/min
- reducerea factorilor antibacterieni: lizozimul, peroxidazele, imunoglobulinele, Ac
antibacterieni
- reducerea capacitatii salivare de tamponarea aciditatii (caria de biberon)
- reducerea factorilor protectori salivari- fluorul
2. Morfologia dentara retentiva si incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
3. Calitatea tes. Dentare dure
- defecte de dezvoltare a smaltului: hipoplazii, hipomineralizarii, linia neonatala,
maturitatea posteruptica
- defecte dobindite posteruptiv ale smaltului dentinei - uzura dentara
4. Nivelul redus al igienei orale
Factori generali:
1. Predispozitia gazdei
2. Virsta sexului (fetele mai predispuse)
3. Factori socio-economici defavorabili cu: diete cariogene(ex:aport proteic scazut),
igiena orala derusa, fluorizari reduse, lipsa surselor financiare.
4. Boli generale: SIDA, diabet, sindrum Sjogren, tulb. nervoase/psihice
15. Clasificarea cariei (Lukomski, M.Gafar, C.Andreescu,OMS)
Dupa OMS:
Carie dentara k.02
K.02.0 1. Caria adamantinei (Incipienta)
K.02.1 2. Caria dentinei
K.02.2 3. Caria cementului
K.02.3 4. Carie dentara sensibilizata(stationata)
K.02.4 5. Odontoclazie, Melanodontie infantila, Melanodontoclazie
K.02.8 6. Alte carii dentare precizate
K.02.9 7. Carii dentare neprecizate
Dupa topografie (Lukomski)
1. Stadiu de macula : cretoasa( carie acuta). pigmentata(cronica)
2. Carie superficiala(a smaltului) - acuta, cronica
3. Carie de adincime medie (a dentinei)- acuta, cronica
4. Carie profunda(a dentinei parapulpare)- acuta, cronica
Dupa forma anatomo-clinica (Gafar si Andreescu )
1. In raport cu zonele in care sunt localizare
1. Carii in santuri si gropite
2. Carii aproximale: la niv, dintilor frontali, la niv dintilor mol/premol.
3. Carii cervicale
2. Dupa evolutie:
1. Cu evolutie rapida(carii umede)
2 cu evolutie lenta(carii uscate)
3. Stationare
3. Dupa profunzime
1. Superficiala, 2. De adincime medie, 3. Profunde
4. Dupa antrenarea/ neantrenarea cam.pulpare
1. Carii simple, unde cam. Pulpara nu e afectata
2. Carii penetrante, unde cam. pulp. Se deschide odata cu indepartarea
dentineialterate din procesul carios.
5. Dupa gradul de afectare a pulpei dentare
1. Carii simple(fara semne de inflam.pulpara)
2. Carii complicate cu: hiperemie preinflam., pulpite(acute, cronice), gangrena
pulpara simpla, parodontite apicale(acute, cronice)
4. Dupa posibilitate terapeutica (gradul 1,2,3)