Tot III
Tot III
Tot III
Indicații:
Determinarea sănătății țesuturilor parodontale;
Măsurarea adâncimii pungilor parodontale;
Măsurarea nivelului de fixare clinică;
Determinarea lățimii gingiei atașate;
Evalua prezenței hemoragiilor;
Evaluarea prezenței exudatului purulent;
Măsurarea dimensiunilor leziunilor orale.
Contraindicații:
diabet
gingie fixă subțire
risc de hemoragie
7. Noțiune de detartraj.
9. Detartrajul manual.
Sunt folosite chiurete speciale, bine ascuțite, cu partea pasivă mai flexibilă și care nu
au fost utilizate pentru detartraj, pile, cupe de cauciuc, periuțe montate, discuri fine,
pene interdentare, benzi de mătase cerată. Chiureta este introdusă în punga
parodontală până la porțiunea cea mai declivă, partea activă se plasează la un unghi
de 45-90 grade față de rădăcină, se fac tracțiuni spre incizal/ocluzal; pe măsură ce
suprafața devine netedă, presiunea asupra instrumentului este redusă. Se
definitivează cu pile/răzușe pentru o suprafață mai netedă.
Avantaje:
modern, eficient, ergonomic;
folosit în mod corespunzător, este mai puțin traumatizant; poate fi folosit în
afecțiuni gingivale acute, la hemofilici, în cazul fragilității capilare;
îndepărtează depozitele pigmentare de pe suprafețele dentare;
bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fără
fenomene de hiperestezie dentinară.
Dezavantaje:
vibrațiile puternice pot produce dislocări ale prismelor de smalț și a cementului,
dislocări ale epiteliului joncțional și a ligamentelor supraalveolare;
unii pacienți nu suportă hiperestezia;
pot fi dislocate obturațiile sau fațetele insuficient ancorate pe suportul metalic;
jetul de apă formează aerosoli care contaminează aerul, reduce vizibilitatea și poate
fi proiectat spre practician;
din cauza vibrațiilor intense, vârful activ se poate fractura și pacientul îl poate înghiți
25. Noțiune de chirurgie parodontală.
Indicații:
gingivite cronice cu microulcerații, pe peretele moale al șanțului gingival și
sângerări la cele mai ușoare atingeri;
gingivite cronice, parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false,
care nu cedează la tratament antimicrobian.
Contraindicații:
gingivite alergice
gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
28. Tehnica chiuretajului gingival.
1. Marcarea celor mai declive porțiuni ale PP se face cu o sondă parodontală gradată
sau cu pensa CRANE-KAPLAN (se face punct hemoragic)
2. Incizia se face cu bisturiul cu lama nr. 15, bisturiu deschis extern la 45° față de planul
orizontal. Lama bisturiului se menține în contact cu suprafața dintelui și reprezintă
linia de incizie primară. În zonele aproximale linia secundară este ușurată de unghiul
ascuțit al bisturiului KIRKLAND. Acesta se poate folosi și de la început pentru
schițarea inciziei primare. Incizia secundară se poate face independent de incizia
primară, cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau cu forfecuța de plastie.
3. Excizia gingiei se realizează cu instrumentul KIRKLAND, cu pense anatomice și este
ușurată prin acțiunea instrumentului de detartraj în formă de „gheară” aplicat
independent.
4. Detartrajul minuțios al rădăcinilor expuse.
5. Chiuretajul rădăcinii.
6. Îndepărtarea țesuturilor de granulație: epitelial și conjunctiv (mai voluminos), se
face în toate cazurile. În cursul intervenției, îndepărtarea sângelui se face cel mai
bine prin aspirație.
7. Modelarea fină a conturului gingiei se face cu forfecuțe de plastie sau clești de țesut;
utilizarea unor pietre diamantate este posibilă, dar trebuie limitată la situațiile când
conturul gingival are o consistență fermă. Electrocauterizarea poate fi utilizată
pentru corectarea conturului gingival de la început sau după incizia inițială.
Electrocauterul nu trebuie să atingă obturații metalice, osul, periostul sau
instrumentele de consultație.
8. Toaleta plăgii se face cu ser fiziologic sau cu soluție de gluconat de clorhexidină
0,12%.
9. Protecția plăgii se face cu cimenturi chirurgicale.