Presentations şi hamburger">. Firma “White Castle” adeschis primul lor restaurant tip “hamburg stand” în anul 1921, în localitatea Wichita din statul Kansas şi popularitatea acestor produse a crescut odată cu obişnuinţa americanilor de a cumpăra hamburger-i şi a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanţul de restaurante McDonald’s a început să se dezvolte, sporind numărul competitorilor şi popularitatea acestor produse deosebit de apreciate. Conform statisticilor americanii consumă trei hamburgeri în fiecare săptămână de persoană! Numărul acestora se ridică la un consum de 38 bilioane bucăţi de hamburgeri per an, sau 59% din totalul sandwich-urilor consumate. Food and drink (mâncăruri şi băuturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald şi-au găsit începutul încă din anul 1940, într-un loc tip “drive – in opened” (loc neacoperit, în aer liber, în care se poate merge cu maşina) situat lângă Pasadena – California, în apropierea unui cinematograf şi a unui teatru având ca patroni (manageri) pe Richard şi Maurice McDonald din Glendora - SUA (după “The People’s Chronology”, 1996)">
Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 174 vizualizări

    Proiect Achizitii-Hamburger

    Încărcat de

    Alina Amihaesei
    1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai sanatoasa. Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga. Restaurantele de tip Fast food şi Snack Bar se definesc ca fiind un loc în care se poate servi prânzul, cafeaua, sanck-uri şi sandwich-uri, într-un timp relativ scurt – spre exemplu în pauza de masă de la locul de muncă, în campusuri universitare, colegii sau alte centre de învăţământ, dar şi în drum spre casă etc. Din studiile de specialitate şi cercetările efectuate cu privire la prima menţiune tipărită despre hamburger a fost făcută în anul 1884, când în Boston Evening Journal a fost amintit un produs denumit “hamburg steak”. Termenul de “Hamburger” se crede că a apărut pentru prima dată pe lista de meniu în anul 1834 în restaurantele “Delminico’s” din New York. In anii 1890 termenul de “hamburg steak” se referea la o bucată de carne de vită (măcinată în prealabil şi frăgezită mai bine chiar decât o bucată de pateu). In cartea domului Rorer, numită “Mrs. Rorer’s New Cook Book” (1902) produsul “Hamburg steak” este descris ca fiind o chiflă formată din carne de vită măcinată şi amestecată cu ceapă şi piper – definiţie relativ apropiată cu cea hamburger-ului de astăzi. Incepând cu anul 1912 – chifteaua de carne de vită măcinată şi condimentată a fost servită în brioşi şi, conform Dicţionarului American de Argouri Americane (“The American Dictionary of American Slang”) sufuxul “burger” era definit ca fiind <>. Firma “White Castle” adeschis primul lor restaurant tip “hamburg stand” în anul 1921, în localitatea Wichita din statul Kansas şi popularitatea acestor produse a crescut odată cu obişnuinţa americanilor de a cumpăra hamburger-i şi a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanţul de restaurante McDonald’s a început să se dezvolte, sporind numărul competitorilor şi popularitatea acestor produse deosebit de apreciate. Conform statisticilor americanii consumă trei hamburgeri în fiecare săptămână de persoană! Numărul acestora se ridică la un consum de 38 bilioane bucăţi de hamburgeri per an, sau 59% din totalul sandwich-urilor consumate. Food and drink (mâncăruri şi băuturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald şi-au găsit începutul încă din anul 1940, într-un loc tip “drive – in opened” (loc neacoperit, în aer liber, în care se poate merge cu maşina) situat lângă Pasadena – California, în apropierea unui cinematograf şi a unui teatru având ca patroni (manageri) pe Richard şi Maurice McDonald din Glendora - SUA (după “The People’s Chronology”, 1996)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Proiect Achizitii-Hamburger

    Încărcat de

    Alina Amihaesei
    174 vizualizări14 pagini
    1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai sanatoasa. Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga. Restaurantele de tip Fast food şi Snack Bar se definesc ca fiind un loc în care se poate servi prânzul, cafeaua, sanck-uri şi sandwich-uri, într-un timp relativ scurt – spre exemplu în pauza de masă de la locul de muncă, în campusuri universitare, colegii sau alte centre de învăţământ, dar şi în drum spre casă etc. Din studiile de specialitate şi cercetările efectuate cu privire la prima menţiune tipărită despre hamburger a fost făcută în anul 1884, când în Boston Evening Journal a fost amintit un produs denumit “hamburg steak”. Termenul de “Hamburger” se crede că a apărut pentru prima dată pe lista de meniu în anul 1834 în restaurantele “Delminico’s” din New York. In anii 1890 termenul de “hamburg steak” se referea la o bucată de carne de vită (măcinată în prealabil şi frăgezită mai bine chiar decât o bucată de pateu). In cartea domului Rorer, numită “Mrs. Rorer’s New Cook Book” (1902) produsul “Hamburg steak” este descris ca fiind o chiflă formată din carne de vită măcinată şi amestecată cu ceapă şi piper – definiţie relativ apropiată cu cea hamburger-ului de astăzi. Incepând cu anul 1912 – chifteaua de carne de vită măcinată şi condimentată a fost servită în brioşi şi, conform Dicţionarului American de Argouri Americane (“The American Dictionary of American Slang”) sufuxul “burger” era definit ca fiind <>. Firma “White Castle” adeschis primul lor restaurant tip “hamburg stand” în anul 1921, în localitatea Wichita din statul Kansas şi popularitatea acestor produse a crescut odată cu obişnuinţa americanilor de a cumpăra hamburger-i şi a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanţul de restaurante McDonald’s a început să se dezvolte, sporind numărul competitorilor şi popularitatea acestor produse deosebit de apreciate. Conform statisticilor americanii consumă trei hamburgeri în fiecare săptămână de persoană! Numărul acestora se ridică la un consum de 38 bilioane bucăţi de hamburgeri per an, sau 59% din totalul sandwich-urilor consumate. Food and drink (mâncăruri şi băuturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald şi-au găsit începutul încă din anul 1940, într-un loc tip “drive – in opened” (loc neacoperit, în aer liber, în care se poate merge cu maşina) situat lângă Pasadena – California, în apropierea unui cinematograf şi a unui teatru având ca patroni (manageri) pe Richard şi Maurice McDonald din Glendora - SUA (după “The People’s Chronology”, 1996)

    Titlu original

    proiect achizitii-Hamburger

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai sanatoasa. Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga. Restaurantele de tip Fast food şi Snack Bar se definesc ca fiind un loc în care se poate servi prânzul, cafeaua, sanck-uri şi sandwich-uri, într-un timp relativ scurt – spre exemplu în pauza de masă de la locul de muncă, în campusuri universitare, colegii sau alte centre de învăţământ, dar şi în drum spre casă etc. Din studiile de specialitate şi cercetările efectuate cu privire la prima menţiune tipărită despre hamburger a fost făcută în anul 1884, când în Boston Evening Journal a fost amintit un produs denumit “hamburg steak”. Termenul de “Hamburger” se crede că a apărut pentru prima dată pe lista de meniu în anul 1834 în restaurantele “Delminico’s” din New York. In anii 1890 termenul de “hamburg steak” se referea la o bucată de carne de vită (măcinată în prealabil şi frăgezită mai bine chiar decât o bucată de pateu). In cartea domului Rorer, numită “Mrs. Rorer’s New Cook Book” (1902) produsul “Hamburg steak” este descris ca fiind o chiflă formată din carne de vită măcinată şi amestecată cu ceapă şi piper – definiţie relativ apropiată cu cea hamburger-ului de astăzi. Incepând cu anul 1912 – chifteaua de carne de vită măcinată şi condimentată a fost servită în brioşi şi, conform Dicţionarului American de Argouri Americane (“The American Dictionary of American Slang”) sufuxul “burger” era definit ca fiind <>. Firma “White Castle” adeschis primul lor restaurant tip “hamburg stand” în anul 1921, în localitatea Wichita din statul Kansas şi popularitatea acestor produse a crescut odată cu obişnuinţa americanilor de a cumpăra hamburger-i şi a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanţul de restaurante McDonald’s a început să se dezvolte, sporind numărul competitorilor şi popularitatea acestor produse deosebit de apreciate. Conform statisticilor americanii consumă trei hamburgeri în fiecare săptămână de persoană! Numărul acestora se ridică la un consum de 38 bilioane bucăţi de hamburgeri per an, sau 59% din totalul sandwich-urilor consumate. Food and drink (mâncăruri şi băuturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald şi-au găsit începutul încă din anul 1940, într-un loc tip “drive – in opened” (loc neacoperit, în aer liber, în care se poate merge cu maşina) situat lângă Pasadena – California, în apropierea unui cinematograf şi a unui teatru având ca patroni (manageri) pe Richard şi Maurice McDonald din Glendora - SUA (după “The People’s Chronology”, 1996)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    174 vizualizări14 pagini

    Proiect Achizitii-Hamburger

    Încărcat de

    Alina Amihaesei
    1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai sanatoasa. Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga. Restaurantele de tip Fast food şi Snack Bar se definesc ca fiind un loc în care se poate servi prânzul, cafeaua, sanck-uri şi sandwich-uri, într-un timp relativ scurt – spre exemplu în pauza de masă de la locul de muncă, în campusuri universitare, colegii sau alte centre de învăţământ, dar şi în drum spre casă etc. Din studiile de specialitate şi cercetările efectuate cu privire la prima menţiune tipărită despre hamburger a fost făcută în anul 1884, când în Boston Evening Journal a fost amintit un produs denumit “hamburg steak”. Termenul de “Hamburger” se crede că a apărut pentru prima dată pe lista de meniu în anul 1834 în restaurantele “Delminico’s” din New York. In anii 1890 termenul de “hamburg steak” se referea la o bucată de carne de vită (măcinată în prealabil şi frăgezită mai bine chiar decât o bucată de pateu). In cartea domului Rorer, numită “Mrs. Rorer’s New Cook Book” (1902) produsul “Hamburg steak” este descris ca fiind o chiflă formată din carne de vită măcinată şi amestecată cu ceapă şi piper – definiţie relativ apropiată cu cea hamburger-ului de astăzi. Incepând cu anul 1912 – chifteaua de carne de vită măcinată şi condimentată a fost servită în brioşi şi, conform Dicţionarului American de Argouri Americane (“The American Dictionary of American Slang”) sufuxul “burger” era definit ca fiind <>. Firma “White Castle” adeschis primul lor restaurant tip “hamburg stand” în anul 1921, în localitatea Wichita din statul Kansas şi popularitatea acestor produse a crescut odată cu obişnuinţa americanilor de a cumpăra hamburger-i şi a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanţul de restaurante McDonald’s a început să se dezvolte, sporind numărul competitorilor şi popularitatea acestor produse deosebit de apreciate. Conform statisticilor americanii consumă trei hamburgeri în fiecare săptămână de persoană! Numărul acestora se ridică la un consum de 38 bilioane bucăţi de hamburgeri per an, sau 59% din totalul sandwich-urilor consumate. Food and drink (mâncăruri şi băuturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald şi-au găsit începutul încă din anul 1940, într-un loc tip “drive – in opened” (loc neacoperit, în aer liber, în care se poate merge cu maşina) situat lângă Pasadena – California, în apropierea unui cinematograf şi a unui teatru având ca patroni (manageri) pe Richard şi Maurice McDonald din Glendora - SUA (după “The People’s Chronology”, 1996)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 14

    Proiect la achiziii

    1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi
    usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai
    sanatoasa.
    Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa
    gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o
    chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul
    fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga.
    Restaurantele de tip Fast food i Snack Bar se definesc ca fiind un loc n care se poate servi
    prnzul, cafeaua, sanck-uri i sandwich-uri, ntr-un timp relativ scurt spre exemplu n pauza
    de mas de la locul de munc, n campusuri universitare, colegii sau alte centre de nvmnt,
    dar i n drum spre cas etc.
    Din studiile de specialitate i cercetrile efectuate cu privire la prima meniune tiprit despre
    hamburger a fost fcut n anul 1884, cnd n Boston Evening Journal a fost amintit un produs
    denumit hamburg steak. Termenul de Hamburger se crede c a aprut pentru prima dat
    pe lista de meniu n anul 1834 n restaurantele Delminicos din New York. In anii 1890
    termenul de hamburg steak se referea la o bucat de carne de vit (mcinat n prealabil i
    frgezit mai bine chiar dect o bucat de pateu). In cartea domului Rorer, numit Mrs.
    Rorers New Cook Book (1902) produsul Hamburg steak este descris ca fiind o chifl
    format din carne de vit mcinat i amestecat cu ceap i piper definiie relativ apropiat
    cu cea hamburger-ului de astzi.
    Incepnd cu anul 1912 chifteaua de carne de vit mcinat i condimentat a fost servit n
    brioi i, conform Dicionarului American de Argouri Americane (The American Dictionary
    of American Slang) sufuxul burger era definit ca fiind <<orice sandwich cald care coninea
    o chifl sau un brio, adesea prjit i preparat cu multe condimente >>. Firma White Castle
    adeschis primul lor restaurant tip hamburg stand n anul 1921, n localitatea Wichita din
    statul Kansas i popularitatea acestor produse a crescut odat cu obinuina americanilor de a
    cumpra hamburger-i i a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanul de restaurante McDonalds
    a nceput s se dezvolte, sporind numrul competitorilor i popularitatea acestor produse
    deosebit de apreciate.
    Conform statisticilor americanii consum trei hamburgeri n fiecare sptmn de persoan!
    Numrul acestora se ridic la un consum de 38 bilioane buci de hamburgeri per an, sau 59%
    din totalul sandwich-urilor consumate.
    Food and drink (mncruri i buturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald i-au gsit
    nceputul nc din anul 1940, ntr-un loc tip drive in opened (loc neacoperit, n aer liber, n
    care se poate merge cu maina) situat lng Pasadena California, n apropierea unui
    cinematograf i a unui teatru avnd ca patroni (manageri) pe Richard i Maurice McDonald
    din Glendora - SUA (dup The Peoples Chronology, 1996)

    5 ceni - acesta era preul unui hamburger american n restaurantul White Castle n perioada
    1921-1946. Aici a i nceput povestea hamburgului. El era pe placul vizitatorilor datorit
    preului foarte mic. Desigur c apreau suspiciuni de genul: poate oare o mncare att de
    ieftin s fie i sntoas, sau cel puin s nu duneze sntii, dar proprietarii restaurantului
    au gsit o ieire din aceast situaie pentru a elimina ndoiala clienilor. Ei achitau unor
    persoane pentru a veni n local n halate albe ca s ia masa, chipurile ei ar fi medici.

    2. Hamburgerul este un sandvi care const dintr-o chiftea de carne tocat, i n general, cu
    diverse legume (roii, ceap, salat etc.),sosuri (ketchup, mutar etc.). Este servit ntro chifl tiat, deseori coapt special pentru acest scop. Chifteaua se face n general din carne
    tocat de vit, la care se adaug condimente, (ceap, usturoi, sare, boia, ptrunjel...) i se frige
    pe grtar sau n vas teflonat fr grsime. Este un produs aprut n Marea Britanie n anii 40'
    i se consum mari cantiti de carne de vit.
    Cultura fast food si-a pus amprenta, apasat de tot, si asupra obiceiurilor noastre alimentare,
    dar nu numai in privinta a ceea ce mancam, ci si a ritmului in care mancam.
    Oamenii de stiinta sunt pe cale de a crea primul hamburger sanatos din istorie, preparat care
    nu doar ca nu va mai avea efecte negative asupra consumatorilor, ci va lupta chiar impotriva
    bolilor.
    Inventia este una importanta, tinand cont ca se estimeaza o crestere cu mai mult de doua
    treimi a cererii de carne la nivel mondial in urmatorii 40 de ani.

    Toate aceste ingrediente luate impreuna pot da nastere unui hamburger cu aspecte pozitive in
    ceea ce priveste sanatatea si poate spala imaginea acestui tip de mancare atat de condamnata
    de medici.
    Piata tinta
    Acest produs se adreseaz consumatorilor de toate vrstele, femei, brbati, copii. Dintre
    consumatorii de produse fast food, mai mult de jumatate sunt tineri. Ocaziile de consum au
    loc mai ales mpreun cu familia sau prietenii. Consumatorii romni prefer din ce n ce mai
    mult produse de o calitate superioar, fiind dispui s plteasc mai mult pentru aceasta. De
    asemenea, gusturile sunt din ce n ce mai rafinate i piaa trebuie s in pasul cu aceast
    tendin. Reetele cu ingrediente naturale ctig teren, iar n cazul companiei respective
    calitatea si satisfacerea nevoilor clientului sunt punctul cheie.
    Un punct important al strategiei companiei, l constituie abilitatea de a mpri piaa pe
    segmente specifice i anume: Copii n proporie de 15%; Tineri n proporie de 65%; Aduli
    n proporie de 15%; Vrstnici n proporie de 5%. Poziionarea s-a fcut i innd cont de
    zona n care este amplasat restaurantul.
    Segmentul nostru tinta doreste:
    Hrana gustoasa si variata
    Servire rapida
    Mediu curat si atractiv
    Analiza pietei directe si indirecte
    1.Unii dintre cei mai vechi reprezentani ai pieei de fast food din Romnia, McDonalds ,
    KFC si Subway, sunt ntr-o continu lupt pentru a ctiga ct mai muli clieni amatori de
    hamburgeri i aripioare picante. Lanul american de fast-food Burger King, care are peste
    13.500 de restaurante la nivel mondial i afaceri ce au depit 1 mld. dolari anul trecut, va
    trimite n aceast toamn o delegaie la Bucureti pentru a reanaliza piaa local n vederea
    unei reintrri.
    2.Concurenta indirecta sunt restaurantele care ofera produse/servicii diferite, dar care satisfac
    aceeasi nevoie.De exemplu restaurantele producatoare de pizza sau shaormerii ,Doner
    kebab,Pizeria Puffy.

    Profilul consumatorului
    Clientul standard este functionarul (de amblele sexe),cu varsta de pana la 40 de ani, cu
    educatie superioara,sensibil la ideea de alimentatie sanatoasa, care inpauza de pranz, si/sau la
    terminarea programului prefera sa ia masa la un restaurant, repede si cu un meniu sanatos.
    Aici va gasi si o cafea buna, un ceai bun (nu in sortimente numeroase, dar bune si
    personalizate).

    3. Previziunea vnzrilor (pe 3 ani) n funcie de specificul produsului i de gradul de


    noutate al acestuia
    Un client consuma in medie 4-5 produse.
    Pentru 100 de clienti/zi ori 30 de zile =3000 de clienti lunar =14.875 ron/4.3=3500
    3000 clienti lunar ori 4.5 produse/client=13500 produse/luna
    Produse din carne (40%) 5400 produse lunar ori 5 ron=2700 ron
    Flux de clienti in primul an se estimeaa un flux de 100 de clienti zilnic,afacerea urmand sa
    creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic,iar in al treilea-an la
    150 de clienti zilnic.
    In primul an 100 de clienti zilnic=3000 de clienti lunar
    Cifra de afaceri lunara 4.3 lei=68.500 ron lunar in primul an
    In al doilea an cresterea cu 25%=1.027.500 ron anual
    In al treilea-an-cresterea cu 25% fata de anul II =1.284.375 ron anual
    4. Alegerea amplasrii i evaluarea cheltuielilor privind amplasarea
    Punctul de desfacere va fi inchiriat intr-unul din mall-urile stabilite drept localuri
    tinta.Preferinta noastra este spatiul din fata ,motivul principal fiind acela ca traficul este mai
    mare.
    Cheltuielii de infiintare:21,600 E
    Bucatarie si utilitati:16.500 E
    Mobilier:3.000E
    Juridic:15.000E
    Chirie:15.000E
    Papetarie si ambalaj:8.500E
    Cheltuieli neprevaute:4.100E
    Total cheltuieli infiintare:68,800E

    5. Achizitii suport (mijloace de transport, calculatoare, licene de fabricaie, mrci de


    comercializare etc).

    Telefoane mobile
    Calculator
    Masina transport
    Capsator
    Matura+faras

    6. Stabilirea necesarului de utilaje i a modalitilor de achiziie a acestora.


    A. Presa manuala de hamburgheri- http://www.discoveryindustry.ro/echipamentefast-food/presa-hamburger/presa-manuala-de-hamburger/
    Diametru: 100 mm

    Dimensiuni: 300x190x285 mm

    Greutate: 5 Kg

    Pret 105 E
    B. Vitrina calda pentru hamburgerihttp://ristochef.ro/echipamente_fast_food/vitrine_fast_food/ot_hamb.html

    Cod: OT-HAMB
    Alimentare:
    Putere:
    Dimensiuni
    (LxAxH):
    Greutate:
    Din
    Iluminare
    Nivel de caldura reglabil
    825 EUR (Pretul nu include TVA)

    C.FRITEUZA PROFESIONALA
    Alimentare:
    Putere:
    Capacitate:
    10+10
    Capacitate
    ulei:
    Dimensiune
    cos
    exterior:
    210
    x
    Dimensiune friteuza: 550 x 480 x 300 mm
    Pret 218E

    230V
    3kW
    700x600x700mm
    50kg
    inox

    6+6
    180

    230V
    2x3000W
    litri
    litri
    100
    mm

    D.Lada frigorifica, capacitate 368 l- http://www.maxigel.ro/ladafrigorifica-capacitate-368-l/

    capacitate: 368 l

    temperatura minima: -18C

    4 cosuri incluse

    putere absorbita: 350 W

    dimensiuni: 1383x620x879 mm

    consum: 2,3 kW/h / 24h

    E. Gratar Gaz cu Placa 1/2 Striata - 80x60http://www.emedez.ro/gratare-gaz-cu-placa-1/gratar-gaz-cu-placa-12striata-80x60#

    Dimensiuni (cm): 80 x 60 x 30
    Detalii:
    * Corp INOX
    * Valva gaz cu termocupla de siguranta
    * Aprindere piezzo electrica
    * Cu sertar colectare grasime
    * Optiuni placa : 1/2 striata

    F. Hota din inox profesionala pentru restaurant si fast food 1500x700http://www.clubafaceri.ro/37701/hota-din-inox-profesionala--pentrurestaurant-si-fast-food-1500x700-1831377.html


    Hota profesionala din inox pentru bucatarii restaurante - fast foood
    - dimensiune 1500x700 mm ( la cerere se pot confectiona si alte
    dimensiuni )
    - structura monobloc realizata integral din inox AISI 304 18/10
    - filtre antigrasime tip labirint din inox
    - canal colector a grasimii si condensului
    - robinet de scurgere

    -pret 1890 RON

    H. Recipienti diversi: cutite, clesti, lopatele, razatoare prof, tavi inox


    Modalitatea de achizitionare a produselor s-au facut un urma unor achizitii
    publice.

    7. Stabilirea necesarului de materii prime i materiale. Elaborarea planului de aprovizionare.


    Pentru toate achiziiile necesare se vor preciza modalitile de efectuare a acestora
    (achiziie din ar, achiziie intracomunitar, achiziie extracomunitar, achiziie
    public).
    Materii prime

    U/M

    Carne
    tocata
    vita
    Ceapa
    Branza topita
    Rosii
    Castraveti
    Salata
    Ketchup
    Mustar
    Maioneza

    Kg

    Cantitate bruta Pret


    pentru 10 portii kg/ron
    1.250g
    25.99 ron

    Kg
    Kg
    Kg
    Kg
    Kg
    Kg
    Kg
    Kg

    0.200g
    0.010g
    0.150g
    0.200g
    0.100g
    0.100g
    0.100g
    0.100g

    1.39
    15.45
    10
    7
    5.5
    4.90
    3.64
    5,15

    ALEGEREA FURNIZORILOR DE MATERII PRIME


    Achizitie din tara
    CARNE TOCATA
    1. S.C FERMA ZOOTECHICA S.R.L
    Str.Depozitelor nr.5 Baia Mare,
    Maramure
    tel./fax:0262-223190;250926;250929
    fermazootehnica@yahoo.com , fermazootehnica@gmail.com
    LEGUME

    Total
    cheltuiala

    790.2 ron

    2. TRAIAN FRUTTI S.R.L.


    Adresa:loc. Sulita, jud. Botosani, Romania
    Telefon:+40 (0) 736 366 856
    e-mail:office@frubo.ro
    Achizitie publica
    PRODUSE LACTATE
    3. SC.CARMO-LACT PROD S.R.L
    Adresa:Comuna Monor,
    Str.Principala
    nr:153/B,
    Cod postal: 427175, Judetul Bistrita-Nasaud

    4.Spicul 2 SRL
    B-dul. Victoriei Nr. 39
    Dorohoi, Botosani
    Tel/Fax : 0231 621 271
    Mobil : 0745 669 383
    Email :office@dorolact.ro
    Am ales pentru produsele lactate Spicul 2 SRL pe baza calitatii si a pretului.

    8. Subcontractarea
    Folosim subcontractarea pentru partea de economie, unde avem nevoie de un contabil expert
    costul aproximat este de 2000 RON pe luna. O alta parte subcontractata este cea de transport
    clientul va incheia contractul de transport cu reprezentantii sau cu oricare din companiile
    contractate in vederea efectuarii serviciilor de transport rapid de marfa.
    Clientul isi da acceptul cu privire la subcontractarea intregului contract de transport si a
    servicii aditionale sau a unei parti ale acestuia, in conditiile stabilite.O ultima parte
    subcontractata ar fi cea de creare a unui website prin intermediul caruie sa distribuim
    produsele si totodata sa facem reclama in unde apelam la o agentie din breasla.
    9. Determinarea necesarului de personal (direct i indirect productiv) i a fondului de
    salarii
    Personal direct productiv

    MDP 1:casier
    MDP2:casier
    MDP3:casier
    MDP4:bucatar
    MDP5:bucatar
    MDP6:sofer
    MDP7:sofer
    MDP8:responsabil curatenie
    Anul

    Calificarea
    muncitorului

    Hamburger

    Numar de
    salariati

    2015
    2015
    2015
    2015

    MDP1
    MDP4
    MDP6
    MDP8

    1
    1
    1
    1

    3
    2
    2
    1

    Salariu
    mediu lunar
    brut/Ron
    1000
    1500
    1200
    800

    Salariul
    mediu brut/h
    5
    5
    5
    4

    Fond salarii anual 2015:20500*30 zile*12 luni=7,380.00 ron


    Personal indirect productiv
    Specializarea angajatilor
    indirect productivi
    Proprietar

    Nr.muncitorii

    Salariul mediu brut lunar

    3000

    Administrator

    2000

    Economist

    2000

    Distribuitor

    2500

    Contabil

    2000

    Fond salarii lunar 2015:11.500 ron


    Fond salarii anual 2015:11.500*30 zile*12 luni=4.140.000 ron

    10. Calculul costului unitar (costuri directe i indirecte)


    Cheltuieli directe

    Cheltuielile directe se grupeaza in cheltuieli cu :


    materii prime si materiale directe
    salarii directe
    Materii prime
    Materii prime

    U/M

    Carne
    tocata
    vita
    Ceapa
    Branza topita
    Rosii
    Castraveti
    Salata
    Ketchup
    Mustar
    Maioneza

    kg

    Cantitate bruta Pret


    pentru 10 portii kg/ron
    1.250g
    25.99 ron

    kg
    kg
    kg
    kg
    kg
    kg
    kg
    kg

    0.200g
    0.010g
    0.150g
    0.200g
    0.100g
    0.100g
    0.100g
    0.100g

    1.39
    15.45
    10
    7
    5.5
    4.90
    3.64
    5,15

    Total
    cheltuiala

    790.2 ron

    Salarii directe
    Anul

    Calificarea
    muncitorului

    Hamburger

    Numar de
    salariati

    2015
    2015
    2015
    2015

    MDP1
    MDP4
    MDP6
    MDP8

    1
    1
    1
    1

    3
    2
    2
    1

    Salariu
    mediu lunar
    brut/Ron
    1000
    1500
    1200
    800

    Cheltuieli indirecte
    Elemente de cheltuieli
    Materiale consumabile
    Energie si apa
    Amortizare
    Chirie
    Salarii indirecte
    Combustibil(motorina

    CCS

    CD
    -

    1200 ron
    43,340 ron
    4500ron
    -

    2000 ron
    7296 ron

    CGA
    3200 ron
    1200 ron
    2167 ron
    16000 ron
    -

    Salariul
    mediu brut/h
    5
    5
    5
    4

    )
    Total
    49,040
    9,296
    22,567
    Materiale consumabile: consumabile birou+calculator+mobilier birou+masina

    11.Stabilirea preului de vnzare pe baza costului


    Investitia initiala de 40.000 euro se amortizeaza in 10 luni -1 an
    Profit mediu pe un hamburger :6 ron
    Profit mediu pe un ceai:4 ron
    Profit mediu pe bauturi racoritoare:5 ron
    Profit mediu pe bauturi alcoolice:7 ron
    Profit mediu pe produse din carne:6 ron
    Profit mediu pe panificatie si cartofi:8 ron
    Atingerea obiectivelor se va realiza cu ajutorul profitului si cu imprumuturi bancare,in situatia
    in care firma inca nu isi poate permite singura cheltuielile de dezvoltare.

    12. Determinarea pragului de rentabilitate


    Produse pe baza de ceai sau cafea -5%
    Bauturi racaritoare-10%
    Bere-5%
    Produse din carne-40%
    Produse din panificatie si cartofi-20%
    Pentru 100 clienti zi*30 de zile =3000 de clienti lunar=14.875 ron /4,3=3500 euro
    3000de clienti lunar*4,5 produse/client=13500 produse/luna
    Bauturi racoritaore(10%):1350produse lunar*5 ron=6,750 ron
    Bauturi alcoolice(5%):675 produse lunar*7ron=4,725 ron
    Produse din carne(40%):5400 produse luna*5 ron=2700 ron
    Produse de panificatie si cartofi(20%):2700 produse lunar*4 ron=10800 ron

    Cheltuieli cu promovarea :1% din vanzari=160 eur /luna in primul an


    13. Aprecierea situaiei financiare
    Cheltuieli lunare=11610euro
    Salarii=36000 euro
    Chiria=4000 euro
    Utilitati=250 euro
    Aprovizionare=3500 euro
    Promovare=250 euro
    Incasari lunnare aproximativ 16.000 euro
    Profit lunar=4.400 euro
    Investitia initiala de 40.000 euro se amortieaza in 10 luni-1 an
    14. Concluzii
    hamburgerul , desi este un produs prezent aproape pe tot globul, cu o traditie bogata si
    numeroase sortimente se pare ca este apreciat de toata lumea.
    Lunnd n considerare, in primul rnd, ultimele dou capitole, putem afirma c firmei S.C.
    PUZZLE S.R.L. poate avea profit din producerea produselor fast-food. Situatia financiara
    fiind cu plus.
    Cultura fast food si-a pus amprenta, apasat de tot, si asupra obiceiurilor noastre alimentare,
    dar nu numai in privinta a ceea ce mancam, ci si a ritmului in care mancam.

    S-ar putea să vă placă și