Portal:Marte
 Astronomie
|
 Galaxii
|
 Stea
|
 Planetă
|
 Gaură neagră
|
 Calea Lactee
|
 Sistemul solar
|
 Soare
|
 Mercur
|
 Venus
|
 Terra
|
 Luna
|
 Marte
|
 Centura de asteroizi
|
 Jupiter
|
 Saturn
|
 Uranus
|
 Neptun
|
 Centura Kuiper
|
 Norul lui Oort
|
|
|
Acest Portal își propune să prezinte informații despre planeta Marte. |
|
|
Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a sistemului solar, a cărei denumirea provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită și „planeta roșie” datorită înfățișării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roșiatică se explică prin prezența pe suprafața sa a oxidului de fier.
Marte este o planetă telurică (de tip terestru) cu o atmosferă subțire; printre caracteristicile suprafeței se numără și craterele de impact ce amintesc de Lună, dar și vulcani, văi, deșerturi și calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se gasește cel mai înalt munte cunoscut al sistemului solar, Olympus Mons (21.230 m altitudine), precum și cel mai mare canion, numit Valles Marineris. În anul 2008, în trei articole publicate în revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact uriaș, lung de 10.600 km și lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare decât craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lună.
Până la misiunea Mariner 4 din 1965 se bănuia că pe suprafața planetei există apă lichidă. Aceste bănuieli se bazau pe variațiile suprafețelor luminate și ale celor întunecate, în special ale celor din zonele polare ale planetei, ce păreau a fi continente și mări; dungile negre erau interpretate ca fiind râuri. Odată cu această misiune s-a dovedit însă că aceste caracteristici erau doar iluzii optice; cu toate acestea Marte ar putea avea condiții de viață pentru microorganisme și apă în stare solidă, conform misiunii Phoenix Mars Lander la 31 iulie 2008.
Marte are doi sateliți mici și diformi, Phobos și Deimos, care însă ar putea fi doar doi asteroizi capturați cândva de gravitația planetei. Marte poate fi văzut de pe Pământ și cu ochiul liber. Magnitudinea aparentă atinge -2,9, luminozitate depășită doar de Soare, Venus, Lună și uneori și de Jupiter.
Colonizarea planetei Marte de către om este punctul central al unor speculațiilor, dar și al unui studiu științific serios, deoarece condițiile de la suprafață și existența apei pe Marte face, fără îndoială, ca planeta să fie cea mai ospitalieră din sistemul solar, alta în afara planetei Pământ. Luna a fost propusă ca prima locație a colonizării umane, datorită apropierii sale, dar Marte are o atmosferă subțire, oferind o capacitate potențială de a găzdui viața umană și alte forme de viață organice. Atât Luna cât și Marte, ca locații potențiale de colonizare, au dezavantajele unor costuri ridicate și ale unor riscuri asociate cu zborul unor echipamente tehnologice în condiții de gravitație, ceea ce face ca asteroizi să fie o altă opțiune pentru extinderea rapidă a oamenilor în sistemul solar.
Tycho Brahe (n. 14 decembrie 1546, Knudstrup - d. 24 octombrie 1601, Praga) a fost un astronom și matematician danez. A adus contribuții importante în observarea și măsurarea exactă a mișcării planetelor precum și la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare descoperirii telescopului la începutul secolului al XVII-lea.
Brahe se trăgea dintr-o familie de nobili. S-a născut la 14 decembrie 1546 în Knudstrup (astăzi în Suedia). La 20 de ani pierde într-un duel o parte a nasului, din care cauză tot restul vieții poartă o proteză nazală dintr-un aliaj de aur și argint. În 1560 începe studiul retoricii și filosofiei la Universitatea din Copenhaga. În 1562 se mută la Universitatea din Leipzig, unde studiază dreptul, iar din 1566 alchimia, medicina și astronomia. În timpul liber se ocupă cu observarea stelelor și fenomenelor cerești.
În 1571 se întoarce în Danemarca și își construiește un laborator de chimie și observații astronomice. Telescopul nu era încă inventat și Brahe determină poziția stelelor și planetelor cu ajutorul unui compas și al unui „cadran” special conceput de el, constatând multe greșeli în datele existente. Aici descoperă el în anul 1572 o stea necunoscută până atunci (stella nova) în constelația Cassiopeia (supernova SN 1572). Frederic al II-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei, îi pune la dispoziție mijloacele financiare pentru construirea unui observator astronomic pe insula Hven (1576), unde Brahe își face observațiile timp de 20 de ani și care devine cel mai important centru al astronomiei din vremea respectivă.
Articole care trebuie urgent îmbunătățite:
- satelitul marțian Phobos a fost descoperit de către astronomul american Asaph Hall pe 17 august 1877?
- satelitul marțian Deimos a fost descoperit pe 12 august 1877, de același Asaph Hall?
- S-a descoperit pe planeta Marte o gaură neobișnuită de aproximativ 35 de metri? (foto)
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pagina principală | Bun venit | Căutare | Manual de stil | Comunitate | Ajutor | Contact Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții
|