SERIA

#
g .

114 DIN LUMEA LARGA"

DIRECT REDACTIONALA PROF. I.SIMIONESCU

El

DORA D'ISTRIA
DE

, A. VASCULESCU
PROFES OR

EDITURA!,CARTEA ROM AN EASCA'BUCURESTI

41

www.dacoromanica.ro
00
CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
-5 lei numarul; celelalte 8 lei.
Numerele care lipsesc sunt viindute.
C. 83. M. Eminescu de V. GHETEA.
CLINOA$TEREA TARN C. 84. Gh. Tileica de N. ..,IORANESCU.
C. 85. 6litr. Desottel de GH. DINCA.
C. 5. Bucovina de I. SIMIONESCU. C. 86. Dr. I. Cantacuzino de DR. GR. T.
C. 7. Dobrogea de C. BRATESCU. POPA.
C 14. Romanli de peste Nistru de C. 87. Veniamin CostaChe de TEODOR
V HAREA. CERBULET.
C. 17. Govora i Calimanesti de I. Si. C. 89. V. Alecsandri de V. M. SASSU.
MIONESCU. C. 90. P. Hasdeu de P. I. PAPADOPOL.
C. 18. Moldova de I. SIMIONESCU. C. 91. Mitt'. Antim Ivireanu de TH
C. 19. Pomanil din Ungaria de I. CERBULET.
GEORGESCU. C. 92. Ion Ghica de VICTOR SLAVESCU.
. C. 20. Jul. Turda de I.MuRE8EANd. C. 93. Invatatorl folclorIsti de ARTUR
' C. 21. Tara Hajeguiul de G. TODICA. GOROVEI.
' C. 25. Cetatile de pe flistru de AP. C. 94. Varlam, Mitropolltul Moldovel
CULEA. de CH. DINCA.
' C. 27. Valea Mugu! din Ardeal de C. 95. Delavrancea, Omul si opera
P. HOSSU-LONGIN. de GRIGORE BAJENARU.
' C. 28. Tara Bfirsel de N. ORGHIDAN C. 96 Copilaria oamenllor alesl de
'C. 29. Vechiul }Mut al Sucevel de .1 SIM1ONESCU.
V. CtuREA. C. 08. N. Fil:mon de GK. BA4CULESCU.
' C. 30. Macedo-Romanti de TACHE-PA. C. 99. D. B olintineanu de I. G. DIMITRIU
PAHA01. C. Ma A. D. Xenopol de I. §IADBEf.
* C. 31. Fomanil din Banatul Jugos C. 101. Th. erbanescu de A. GOROVEI.
lay de PREOT B1ZEREA. C. 102. I. Vacarescu de P. PAPADOPOL.
C. 34. Naremureful de Gm. VORNICLI. C. 103. Andrei Barseanu de G. LA-
C. 39. Walla de ALEX. LUPEANU-MELIN. ZARESCU.
C. 54. Banatul de D. IZVERNICEANU. C. 105. 6. G. Longinescu de E. Att-
C. 55. Zarandul de G. CAMBER. GELESCU.
C. 57. Bucurestl de V. MIHAILEseu. C. 106. V. Conta de I. EIADREI.
C. 62. Carmen-Sylva (TEKIRGHIOL) de C. 107. Varian Porumbescu de P. I.
DR. COCA ODESEANU. PAPADOPOL.
C. 75. Republica moldoveneasca a C. 108 G. Bogdan-Duica de V. NETEA.
sovietelor de N. SMOCHINA. C. 110. Eminescu dramaturg de GR.
C. 88. Vatra-Dcrnel de I. SIMIONESCU. BAJENARU.
C. 109. Tara Oasulul de V. NETEA. C. 111. M. Sadoveanu de M.TONEOHIN.
C. 112, Petrache Poenaru de A. VAS-
ENERGII ROMANETI CULESCU.
C. 113. Anton Penn de P. I. PAPADOPOL.
C. 11-12. A. *aguna de I. LUP.A. (10 /.) C. 114. Dora d'istrla fie A. VASCULESCU.
' C. 22. Sp. C. Haret de I. -IMIONESCU.
' C. 24. N. Milescu de I. SIMIONESCU. TARI STRAINE1.
C. 47. Dann Apostol de N. SmocHINA.
C. 53, A. Odobescu de AL TZIGARA- C. 4. FInlancla de I. SIMIONESCU.
SAMURCAS. C. 16. Lituanla de G. NASTASE.
C. 56. lord. 6otescu de N. BANESCU. C. 23. Dane marca de MAGDA D. NIco-
C. 63. Gh. Cosbuc de V. M. SASSU. LAESCU.
C. 64. A. Philippide de I. IORDAN. C. 32. Coasta de Azur de I. SIMIONESCU.
C. 65. N. Gane de A. GOROVEL ' C. 33. Elvetia de TRAIAN G. ZAHARIA.
C. 68. Gh. Lazar de P. I. PAPADOPOL. ' C. 35. Austria de I. SIMIONEscu.
C. 70. 6. Enescu de M. COSTIN. .C. 36. Belgia de TAMAN G. ZAHARIA.
C. 71, C. I. !strati de C. KIRITEsdu. . C. 37. Afganistanul de I. SIMIONESCU.
C, 72, Al. viahula de V. M. SASSU. .C. 41. Pe urmele lui Robinson Cru-
C. 73.V. Parvan de I. ANDRIESESCU. see de I. SIM1ONESCU.
C. 74. Ion Creanga pedagog i ice&
Woe de V. GHETEA. C 42. DIn Norvegia de I. CONEA.
C. 76, P. Cerna de L. PREDESCU. C. 44. Japonia de I. SIMIONESCU.
C. 77. Grigore Ureche sl hliron Cos- C. 45. Intr'o ma:last:re din Hima-
tin de L. PREDESCU. laya de MIRCEA ELIADE.
C. 78. I. Ellade-Radulescu de GEORGE C. 48. New-York de P. COMARNESCU.
BAICULESCU. C. 59. Abisin:a de I. SIMIONESCU.
C. 79. Ep. Melchicedec de en. DINCA. C. 60. Polonia de I. SIMIONESCU.
C. 80. P. Ispirescu de P.I. PAPADOPOL. C. 66. Lecturi geografice.-Asia de I.
C. 82. Carturarudin Banat de-I-A.A.-rm. SIMIONESCU.

www.dacoromanica.ro
SER1A C. No. 114
CUNOVTINTE FOLOSITOARE
DIN LUMEA LARGA

DORA D'ISTRIA DE

PROF. A. VASCULESCU
In aceste vremuri de regenerare nationala,
imi implinese o pioasa datorie, de a schila
viata si operile uneia dintre cele mai distinse
femei ale Neamului nostru.
0 nepermisa uitare acopere cu valul sau
nedrept, o stralucitoare figura femeiasca din
veacul al XIX-lea, veac de framanttari si
luptil, de suferinta si nadejdi pentru noi,
veac care prin credinla si staruinta sa, ne-a
dat posibilitatea indeplinirei aspiratiunilor
noastre politice si culturale. Popoarele sor-
tite de Destin, la o nobila si indelungata
existenta, in zilele lor de sarbatoare, pun, cat
o mana duioasa, floarea reeuno§tintei pe
mormantul acelora care au luptat pentru Ma-
rirea lao. Alaturi de eroi ea Mihai, multi
sunt care au luptat la olalta, unii cu sabia,
altii zu condeiul si staruinta pentru rege-
nerarea si isbanda politica a Romanismului.
Se cuvine dar sa le platim un mic tribut de
recunostinta prin reamintirea vielei §i lapte-
lor lor pilduitoare mai ales pentru tinerele ge-

www.dacoromanica.ro
2 98

neratiuni de azi. Dad' astázi suntem putin cu-

noscuti in Occidentul european, ne putem In-
chipui ce se stia despre noi si despre aspira-
tiunile noastre acum 70 sau 80 de ani A tre-
buit lupta dttrzä a unei Intregi falange de
scriitori i oameni politici romtmi, pentru a
atrage asupra noastrà, privirile oamenilor de
seamä ai Europei. Printre cei care au stkuit
o viatà Intreagii sà ne fatal cunoscuti Oeciden-
twlui,-In-anonumente-peate-mal grele-ea Item,
tului, In momente poate mai grele ea acum,
un loc de frunte 11 ocupti Dora d'Istria.
Principesa Elena Ghica, eu pseadonim lite-
rar Dora d'Istria, s'a nascut In Bucuresti, la 3
Februarie 1828, ea flea' a Banului Craiovei Mi-
halache Ghica si a Catincai, nfiscutil Faca, ne-
poatii a Domnitorilor Tarei Romtmesti, Gri-
gorie i Alexandru Ghica.
Prin nastere mostenea dela ptirinti calitati
care la ea au culminat. Tatal srtu, In palatul
sau din Bucuresti, strtmsese un adevdrat mu-
zeu; antichitàtile, tablourile i sculpturile din
el, ereau citate de cillátorii straini. El elute-
meietorul Muzeului National de Antichitati
din Bucuresti.
Mamti-sa, e prima femeie romtmcil care a
scris efirti. A publicat: Cartea despre educatia
copiilor IradusA dupg D-na Kampan (1839, ti-
pografia Sf. Sava). Era cea mai frumoadt fe-
meie din timpul säu, In Bucuresti, i pe dea-
supra avea o voce superbá, iar Colson o nu-

www.dacoromanica.ro
90 3

me§te inteligenta cumnatd a lui Vodd", unind

la aceste calitati, o mare tragere de inima pen-
tru arta §i literatura.
Coboritoare din asemenea parinti, Elena,
care poseda cu prisoshita calitatile mamei
sale: frumoasà, artista, avu norocul ca din
primii ani ai copilariei, sa fie instruità de ce-
lebrul elenist Grigorie Pappadopulos, o cele-
britate europeana. La 15 ani, minunata prin-
cipesà, traduse Iliada" lui Homer, In limba
germang.
tia temeinic 9 limbi: romana, italiana, en-
gleza, germana, franceza, greaca, latina, rusa
si albaneza, pe care le vorbea cu atata up-
Huta, 11161 cei care o auzeau credeau ea limba
pe care In acel moment o vorbea, era limba
ei materna. Pieta, cânta, avand o voce admi-
rabila §i compunea (a scris melodia la poesia
lui Eliade: La Istru). A facut studii muzicale
cu ticarelli, Persiani, Balfi §i H. Ronconi, iar
pictura cu celebrul pictor venetian Schiavoni.
Academia din Petersburg i-a acordat Medalia
de argint pentru 2 peisagii, inspirate de poesia
lui Heine, Bradul fi Palmierul.
Nici sportul nu lipsea pentru desavar§irea
educatiel sale; vanatoarea, calaria ,ascensiu-
nele pe muntii §i Inotatul, erau ocupatiunile ei
de predilectie, In orele libere.
Ea cea dintaia urea muntele Moanch (1855),
uncle Infipse tricolorul roman, pe care erau
brodate cuvintele: Trdiascd Romeinia". La

www.dacoromanica.ro
4 10G

Moscova (1854) s'a aruncat noaptea Inteun

lac 0 a scApat viata guvernantei sorei sale
Sofia.
Cuno0intele sale erau solide.
A§a, se spune, cä inteo zi, la curtea Rege-
lui Prusiei, Friederich Wilhelm, renumitul sa-
vant Alexandru de Humboldt, rugat de acest
rege sà descifreze chteva inscriptiuni eline, sà-
pate ,pe basoreliefuri, acesta se adres6 Dorei
d'Istria, care le explic6 imediat, cu cea mai
mare murinta".
Intre anii 1842 Odd la 1849, pribegi cu fa-
milia sa pela curtile din Viena, Dresda §i
Berlin, Imbogalinduli mereu cuno0intele.
La 1849, Dora d'Istria, era o fatd pldcutd,
innaltd, sveltd, elegantd fi puternicd. Figura
sa de o perfectd rotunzime, de o mare curdle-
nie de trdsdturi in toate amanuntimile sale, era
de o albeafd strdlucitoare, coloratd in roz, si
insuflefitd de niste mdreti ochi negri, a cdror
privire pdtrunzdtoare si vie respira bundle-
tea si bunavoinfa; un par castaniu incorona
larga i binedesvdlita ei frunte, pe care stra-
luciau toate luminile geniului". (A. Pommier).
In acest an, in Februarrie, se marità cu printul
Alexandru Koltzow-Massalsky, coboritor din
Rurik, care o duse n Rusia. Absolutismul ta-
rist, nu putea Insã prii tinerei princese, care
era stapfinit'a de cele mai democratice idei;
dupfi 5 sau 6 ani, la invitatia mini0rilor Ta-
rului Nicolae I, trebui sa. pafaseasca Rusia.

www.dacoromanica.ro
101 5

Desigur ca i oarecare brutalitate a sotului

sau, o hotari sà nu mai calce in Rusia.
La inceput se stabili in Elvelia, uncle pierdu
pe micul ski fiu. De aci intreprinse calatorii
in toate ipartile Iumei: Grecia, Asia, America,
Anglia, Italia, Franta, Germania.
In cele din urmä, pela 1860, trecu in Italia,
unde locui suocesiv la Torino, Riviera di Po-
nente, Genova, Peg li, stabilindu-se definitiv
in Florenta. Aci, cumpArà o vilá (numitä in
urma Vila d'Istria), pe Via Leonardo da Vinci,
zidità de marele filoromân Angelo de Guber-
natis, vila Infrumusetard i impodobità de ca
cu o splenditä gràdinä en arbori exotici. In
aceastii vilà Dora d'Istria a petrecut cei mai
linistiti ani ai vietei sale.
Un contimporan i mile al s5u, celebrul
doctor si filosof Paolo Mantegazza, ne descrie
astfel viata petrecutà de Dora d'Istria, in Flo-
renta: Cdnd trece rnediternd printre razoarele
sau arborii greidinei sale, cdnd fade inaintea
leicuforului sew populat de lebede, fi simte
printre arborii cultivafi de ea inseifi, ciripind
sutele de perseirele impestrifate, ceirora ea
le cid mancare, privind inapoi la drumul
parcurs de ea in atatea ceileitorii, la lungile
peregrinafiuni (acute in lumea celor morfi ca
fi celor vii, are dreptul sei surcidei plincl de sa-
tisfacfie, cei a ridicat atdt de sus numele pe
care i I-a dat tatal seiu, fi a onorat patria care
Ii daduse leagem. Are tot dreptul de a fi man-
drel de drizmut glorios pe care 1-a pareurs.

www.dacoromanica.ro
6 102

$i tolu§i nu e mdndra pentru ca e pusei prea

sus in erarchia cugetdrei. Privindu-se in adan-
cul sufletului seiu, trebue sei se simtii cu atcit
mai superioara celor mulfi, cu cat ea a veizut
un ideal ated de inalt, a avut o concepfie atilt
de superioard despre libertatea omeneascei, de
marefia caracterului, de culmile estetice de
orice ideal care inalfei f i mifcti pe om, f i a fost
totdeauna o modesta lucratoare in marele ate-
lier al cugetarei omenefti. lar celor mai multi
vizitatori, din orice nafiune sau chisel socialei,
care se indeamna sei aibei cinstea de a o cu-
noafte fi a o admira, ea nu vorbefte deloc de
operile pe care le-a scris sau de cele pe care
le va scrie; iar clind vorbefte de intimplarile
norocoase sau glorioase din viafa sa, o face
cu atdta naivitate, cu atdta franchefe simpla,
inceit nu of enseazil amorul propriu al nimeinui.
Primefte pe tofi cu o grafie afa de ospita-
liera, cu 0 curtoazie atelt de naturald, cà face
pe cel mai umil dintre visitatorii sal, sa uite
cei ea e de cloud ori prineesa f i mai mult Inca,
regind a Olimpului cugeteitorilor fi scriitorilor.
Are inteun grad foarte inalt arta grea fi rarer*
de a primi pe tofi in afa mod, ca fiecare sec
fie mulfumit de sine f i de ea; cu o privire din
ochii sdi fara seaman, ea §tie sec opreasca pe
buza lingu§itorului sau rautaciosului. lauda
prosteascei ci bat jocura gurei rele; cu o privire
obligli pe fiecare sel-§i arate partea cea mai
bund fi sci fie satisfeicut. $i and din gradind

www.dacoromanica.ro
103 7

sau sala de conversafie, se Inloarce iardfi la

la studiul sdu, f i dupd ce a vazut flori f i oa-
meni, vede infirate volumele operilor sale are
drept sd-§i inalfe fruntea, murmurdnduli cu
o justd bucurie, cuvintele antice: Non omnis
moriarl" (Nu voi pier! cu totul.)"
*it tot*, neinduplecata lege a naturei a stins
si aceasta frumoasa existenta, lute() Sambata,
la 17 Noembrie 1888, dupa aproape 61 de ani
de neintrecutii activitate si iubire pentru cei
multi, lasand prin testament vila sa Primariei
din Florenta, in folos Institutului de surdomuti
localnic; iar Orel pe care a iubit-o atilt de mult
si poporului pentru care a sangerat o viata In-
treaga, le-a lasat operile sale care sunt cea
mai stralucita pledaarie pentru dreptul la
viatä al poporului roman, si prin Primaria Bu-
ouresti, intreaga sa avere din tara.
Primaria Bucuresti, ale caret strazi poarta
cele mai fantastice si. nepotrivite nume, nu i-a
dat numele nici celei mai modeste strade, iar
bunul nostru popor, a uitat-o de mult daca va
fi cunoscut-o vreodata I
*
* *

Dupfi aceasta pada schilare a yield Dorei

d'Istria, sfi 1ncercam a cunoaste prin analiza-
rea catorva din numeroasele sale scrieri, mo-
tivele pentru care aceastii rara femeie, a tre-
cut In timpul stiu, drept cea mai instruita fe-
meie, filnd anorafta si serbatorita de toate po-

www.dacoromanica.ro
8 104

poarele culte, si fiind considerata ca tea mai

democrata scriitoare, aparätoarea drepturilor
popoarelor balcanice, apostolul neamului ro-
manesc in Occident, premergatoare in lupta
pentru emanciparea femeiei.
Ca si M-rne de Staël, cu care se aseamiinii
ca femeie, spirit de societate, nobleta manie-
relor si porniri artistice, Dora d'Istria a scris
mull, imbratisand in opera sa taate genurile.
A fost si o eaninenta ziarista.
A trait intr'o epoca care a fost pentru Orien-
tul european, o epoca de renastere, de gene-
ralizare, de universalitate in cunostiinte. Cu
un an inainte de nasterea sa Journal des De-
bats zicea despre Romani, ea sunt nenorociti,
necunoscuti, caci n'au un poet mare, pentru
a le buciuma in patru Orli ale hand, vitejiile
si nenorocirile lor". (Gion: Dora d'Istria).
Ea a venit sa umple cu prisosinta acest gol.
Dela inceputul pada la sfarsitul carierei sale
literare, a lost condush de ideia aoeasta: sd
ne feted cunoscuti strdindtalii. Faites-vous
connaltre", ne spuneau strainii amici si Dora
d'Istria, mai mult ca oricine, ne-a Mut cu-
noscuti in Occident, castigand simpatiile celor
mai influenti straini pentru cauza noastra.
Degajata de mice spirit de casta, posedand
o inteligenta superioara, o mare patrundere de
spirit, un sentiment ales al frumosului si al
dreptatii, o incredere fled margini an atot pu-
ternicia libertalii, a tins intenna prin studiile

www.dacoromanica.ro
105 9

sale serioase si constincioase, la un sew inalt,

la faspfindirea civilizatiunei In ladle unde
aceastà luming a progresului §i azi pàtrunde
cu greu; ea a fost sampionul neohosit al eau-
zei nationalitàfilor, ea a pus in plinA luiminã
chestiunile esentiale si vitale care atingeau
viitorul politic §i social al Grecilow, Albanezi-
lor, Romanilor, Slavilor §i a edror solutie per-
mitea acestor popoare de a intra in marele
curent al vielei moderne.
Nu era vre-o ramurã in stlinte, pe care ea
sà n'o cunoasca profund §i chestiunl asupra
dirora sa nu dea o pArere deosebità. Intelegea
totul, i§i amintea totul, si in scrierile sale I§i
prezenta ideile cu ordine, dreptate i o u§u-
rintà minunald, folosindu-se de isvoarele prin-
cipale, de monumentele artei si ale literatu-
rei. A absorbit ce a fost mai bun din fiecare
goalg, parfumul din orice grading, alterndnd
lecfiunile profesorului, cu coala cealaltg, cea
principalli, care e a cdleitori, a vedea cu ochii,
a piped cu mdinile societatea in care &dia.
De aceea ea e scriitoarea cea mai cosmopolitei
dintre scriitorii i cugeteitorii veacului XlX-lea.
Peitrunzatoare, clara, limpede, elegantd ca
scriitorii francezi, cei dintdi prozatori ai lu-
mei, ea avea fantezia caldd ci stilul maestos
ca o femee din Orient sau o Italiancä, analiza
faptele istorice cu rilbdarea unui German i
avea simful practic al unui Englez; .sincerd,
niciodatd pedantd". (Paolo Mantegazza).

www.dacoromanica.ro
10 106

Din tot ce a scris, reies dourt idei principale,

care o inspirau, o Indemnau sà scrie, carel im-
puneau un fel de apostolat, civil si politic.
a) Libertatea, In orice tara, In orice timp
pentru toti, egalitatea, democratia sanfitoasa
si logica. 0 Inspaimanta Rusia, fara despotis-
mului, fara ideal si s'a dus In Elvelia, unde
traia un popor liber, care a scuturat jugul
strain, pe cand restul Europei, gemea Inca In
sclavie. Viitorul este al adeveirului §i al liber-
talii, zicea ea, triurnfurile cáftigate in contra
lor nu vor fine decát fumul risipit in vemt".
b) A doua idee, e o Credinfei sigurei in pro-
gres, i o aversiune constanta In contra obscu-
rantismului, oH unde s'ar afla, fie In despotis-
mul oriental, fie in tirania iezuitica.
* *
Operile literare ale Dorei d'Istria sunt foarte
numeroase i felurite. Volume Intregi, zeci de
studii literare, politice i sociale, a saris liii cele
mai renumite i raspandite reviste din lumea
culla a timpului sau. Unul dintre numerosii
srd biografi, italianul Bartolomeo Cecchetti,
hnparte astfel activitatea literara a Dorei
d'Istria, Intre anii 1853 si 1873:
I. Istoria Literara, cuprinzand:
a) Poezia populard a Peninsulei Balcanice:
La Nationalité roumaine d'après les chants po-
pulaires.
b) Poezia populard a finomongolilor: La
poesie des Ottomans;

www.dacoromanica.ro
 c) Epopeele: Les etudes indiennes dans Ia
haute Italie; L'epopea persiana; Les epopees
asiatiques;
d) Portrete literare: 2 Portrete ale lui Eliade,
unul In Illustration (14 Noembrie 1868); 0 al-
tul, la moartea lui, In Neologos (23 Mai §i. 4
Iunie 1872); Littérature roumaine, French li-
terature under the first empire.
II. Chestiunile Religioase: La vie monastique
dans l'Eglise orientale; The Orthodox Church:
Les Roumains et la Papauté.
III. Chestiunile Sociale: Impartite In:
a) Chestiuni femenine: Des femmes par
une femme, rtradusa In grece§te, italiene§le,
nemte*te *1 diseutata In marile ziare europene
ale timpului. Les fernmes en Orient; Les fern-
mes fortes;
b) Chestiuni de polemicd in contra rciz-
boiului.
IV. Economia Politia 0 Agricultura: antre anii
1870-3:Munca in America" In Neologos" din
Gonstantinopol, amintiri din calatoria sa In
Statele Unite.
V. Chestiuni Artistice: Vénise.
VI. Chestiuni politice: Intre anii 1855-1860,
in care Romania ocupa loeul de frunte: Osser-
vazioni sull' organizzazione dei Prindpati Da-
nubiani; Gli Albanesi musulmani; I. Klefti
della Grecia moderna, etc.
VII. Istoria: In care Romania §i Popoarele
Balcanice sunt subiectele de predilecpe: Les

www.dacoromanica.ro
12 108

Héros de la Roumanie; La Suisse allemande;

Gli Albanesi in Rumenia; La Nationalité hell&
nique d'apres les historiens, etc.
VIII. Romanele: Le proscrit de Biberstein;
Eleonore de Haltingen, Gbislaine, La Véni-
tiehlie.
IX. Viata Orientalä: Serbatorile romfine 1861;
Les Orientaux a Paris; Esquisses Albanaises;
Scenes de la vie serbe.
X. Deserieri de alätorie: Excursions en Rou-
mélie et en Morée; Les Alpes; .Le Jura; Le
Jorat; Les iles ioniennes; Paysages de la Suisse
italienne, de la Roumanie.
*
* *
Din multimea si varietatea atator serieri si
mai ales din lipsa lor din Bibliotecile noastre,
ea& trebue s'o marturisim operile Dorei
d'Istria sunt foarte rari in Romania, ne
oprim asupra a trel opere, care prezinta pen-
tru noi, un interes principal.
La Suisse allemande, ocupà locul eel din-
taiu. Aceasta opera este preamarirea Elvellei
democratice, libere si culte. Asistam la luptele
&mice si Jegendare duse de bravul popor elve-
-Van, pentru eliberarea sa de jugul strain. Am
laud& Elvetia, zice Dora &Istria cd a
intemeiat republica democrat& fiinddi o pri-
uesc ca o consecinta naturald a istoriei fi a stei-
rei sale sociale". (La Suisse allemande, Vol. I
p. IX). In Mate miFdrile sociale mari, aceastd

www.dacoromanica.ro
109 13

nafiune a §tiut sec se fereasca de influenfa de-

clamatorilor i utopiftilor, a mers cu tarie
catre scopul sau, fcird furie, dar i fdra sla-
biciune (Ibid. II p. 335).
Pentru noi, aceasta opera, afara de valoarea
sa intrinseca, prezinta o importanta capitala,
caci e icoana oferita de Dora d'Istria, compa-
trintilor sai, ou dorinta nestramutata ca ace§ti
compatrioti s'o adore, s'o imiteze, pentru ma-
rirea §i fericirea neamului românesc.
ii pentru aceste motive, nu ne vom opri
decat asupra Dedicatier din fruntea scrierii,
cad ne arata In intregime, nu numai scopul
acestei scrieri, dar ideile politice ale autoarei,
.5i mai ales nobilul §i desinteresatul salt patrio-
tism. Nu ne putem opri de a cith, aproape In
intregime, aceasta inaltatoare dedicatie:
Frafilor mei Romdni,
Daca simfimdntul este superior cugetarei,
daca afecliunea este mai prefioasci, pentru
acei care sunt inbifi, deceit talentele i tiin fa,
aceste pagini au un merit care nu le poate fi
contestat: ele sunt inspirate de devotamentul
eel mai sincer.
Nu este o singurd zicere, o singura frazd care
sa nu fi fost dictata de inima, dacd e permis a
ma exprima astfel.
Ea m'a fcicut sá iau o pandneincercata Inca.
0 pasiune superioara pasiunilor omenefti,
amoral patriei, m'a condus i m'a susfinut. Li-
bertatea, fericirea Wei mele: iata preocupa-

www.dacoromanica.ro
14 110

fiunile ce vor urnplea de acum inainte toatei

viafa mea. Depeirtatei de soartà, din copildria
mea, de feirmurile iubite ale Deimbovifei mele,
n'am incetat niciodatii de a face parte din fara
natalei ale ceirei destine erau obiectul statorni-
celor mele meditafiuni.
Toate visurile mele, au fost pentru &Irma,
toate luptele ce-am inceput, toate suferinfele
ce am indurat n'au avut decdt o singurei cauzei,
un infocat patriotism, de care nu ma voi des-
lipi deceit cu viafa. A mei lupta pentru fara
mea, Imi era ateit de dulce ca fi primilor mar-
tini a se lupta pentru sfdnta cauzd a Evan-
gheliei. Amorul ce am avut intotdeauna pen-
tru patria mea imi dd poate oare care drepturi.
In numele acestor drepturi, innalf vocea mea
§i ma adresez ceitre frafii mei, ceirora am con-
sacrat existenfa mea.
Un simlimant adanc, afa precum existei la
f emeie, produce ceiteodatei fericite inspirafiuni.
Romanii, streimqii noftri, le acordau o in-
f luenfei pe care le-o ref uzau mai toate popoa-
rele antichiteifii. Vocea lor nu era nesocotità
la ceiminul poporului-rege, din care suntem
mándri a ne trage. Ca dansele, pot pleinge
pentru trista condifie a unei nafiuni care n'a
meritat lanfurile ce i-au legat atdt timp nobi-
lele sale mdirzi. Nu! fii eroilor lui Crist, numci
vor pleca totdeauna fruntea "in pulberel Ro-
meinii nu s'au ndscut sclavi. Streimofii au fost,
sub acvilele lui Traian, domnii universului.

www.dacoromanica.ro
 Dacei ei au sliibit inteo zi, puterile lor au
fost secate de lupte teribile. Dar n'au dat ei
oare o mie de probe despre curajul lor? Erois-
mul era o mostenire sacrei ce le lásau peirinfii,
al cdror semge generos a inundat de atdtea ori,
in lupte nemuritoare, peimeintul superbilor
Daci. Uitafi de neamul lor intreg, ei au dovedit
Orientului reipit de admirafie, cd Romdnii nu
numeirau inamicii lor f i sub stindardele lui
$tefan cel Mare si Mihai Viteazul au respins
barbaria triumf dtoare...
Dupei secole de incercdri amare nu yam avea
si noi timpuri mai bune? Toate ne spun cii nu
suntem condamnafi a pieri. Cu toate acestea,
exemplele beirbeitesti, intaresc mai mult decdt
vorbele, pe aceia care ne sunt dragi. Ne sim-
findu-md capabilli de a invilla pe frafii mei,
am voit cel pufin sei le areit un model care sei
facd mai multei impresie decdt teoriile. Am
veizut in Alpi un popor fericit si liber. Aceastd
nafiune e Elvefia.
Copiii sed sunt mai pufin numerosi decdt fii
Romdniei, ca ansii si ei inconjurafi de tari
imperiuri care totdeauna au dorit sel aibli ad-
mirabila lard' a Conf ederafilor. M'am inselat
oare de a visa pentru voi o fericire asemenea
cu aceea care domneste in acesti munfi, o in-
dependenfei ca a acestui popor I
Spre a vii indemna sei dobeindifi bunurile
neprefuite de care el se bucurd, m'am incer-
cat a descrie energia sa neinvinsei, acel cural

www.dacoromanica.ro
16 112

care nu l'a pcireisit in nicio imprejurare, acea

credinfd in dreptul situ care dei nafiunilor ca
§i indivizilor puterea de a strfimuta muntii.
Acest spectacol frumos mi s'a peirut mai
demn de meditafiunile voastre, deceit lstoria
marilor State a ceiror stare se deosebefle prea
mult de a noastrà, fi care apoi platesc adesea
cu libertäfile lor religioase ci civile, cele mai
prefioase, streilucirea infeleitoare care le incon-
joarei. Privind admirabila steiruirzfei a Confe-
derafiunei elvetice, vom inviifa poate th ne fe-
rim de o descurajare ce nu ne-ar veni bine.
Set' nu uiteim niciodatei cä suntem din acea
gintà latinii care va fi totdeauna in randul
dinteliu. Dacei Franfa a ilustrat-o prin victoriile.
sale, dacei Italia a feicut-o celebrei prin litere
fi arte, dacii Piemontul i Belgia ii dau exem-
plul institufiunilor liberale, singuH intre fii
Latinilor, noi am respins intotdeauna jugul
odios al papatului. sa inchidem urechea la
cuvintele mincinoase ale striiinului care ne-
scade in propria noasträ stimä, spre a ne in-
vinge mai lesne.
Nu trebue sei se laude cineva peste meisurei,
spre a nu fi peitruns de periculosul venin al
vanitàfii, dar iar nu trebue sea se lase a fi
desprefuit de inimici irwleitori. Este dar tim-
pul a ridica capul fi putem privi cerul filrä
temere. El strillucefte radios pe pámdntul
prea iubit in care ne-am nfiscut. S5 mergem
tofi cu ardoare In calea ce Domnul ne-a tras-o.

www.dacoromanica.ro
113 17

Frati! sii ne intoarcem ochii cdtre Carpatii

noytrii care au addpostit de atatea ori pe apd-
ratorii nationalittitii noastre. Sd respireun su-
flarea libertatii ce vine din munfii noytri, in
care parinfii noytri se armau in contra apd-
satorilor cu paloyul infiorator al lui Traian.
Fulgerul spadelor voastre, ca trasnetul, sà go-
neascd din vdile noastre avute pe toti aceia
care ar voi sd le cuprindd, ori care ar fi cu-
loarea stindardului lor i bunavointa pref a-
cutd a vorbelor lor. Biserica voastrd sd ramdie
liberd, fara voastrd independentd i numele
vostru glorios va fi respectat de nafiuni". (Din
fruntea cgrtii La Suisse allemande").
Aceste calduroase euvinte rezumd tot crezul
politic si national al Dorei d'Istria. Caldura
cuvintelor e intrecutà doair de sinceritatea si
tralnicia sentimentelor sale patriotice. Iubirea
profundà a l'arei si a neamului românesc, a
lost pentru ea o a doua natura.
N'asi dori s'à abuzez de citatiuni, dar en-
noasteli undeva cuvinte mai smulse din inima,
dragoste de tarà mai infrigurata, mai vibra-
toare, ca in urm"atorul pasaj, din aceiasi. carte.
Cand sunt tristii iau chitara, cant durerea,
acea durere care vibreazd in noi ca fi coar-
dele care resund sub degete. Acordurile mele
devin mai dulci, ca yi sufldrile imbalsdmate
ale noptilor Orientului. Cant amorul patriei,
piimantul peirinfilor mei, grddina in care se
va odihni fiirdna mea. (Din nefericire cenusa

www.dacoromanica.ro
 18 114

ei sat i azi parAsitä la Trespiano, in Italja, ca

oasele lui Billeeseu, la Palermo.).
Cat sunt de sf4ietoare aceste imnuri, care
se Malta din sufletul meu. lubearn in acest
moment i cu mai mullet infocare mdndrul meu
fluviu, acea Duneire ale cdrei ape intinse §i
aurite curg intre teirmurile ondulate ale Tur-
ciei §i peidurei virgine ale Romemiei mele, ;i
merg de se perd in addncile abisuri ale Meirei
Negre. lnima mea iubefte cu patimec aceastii
tard binecuvdntatei, acest fluviu prea iubit. Ce
dulce e a dormi pe umedul secu nisip, viseind
cele mai frumoase cdntece ale privighetorii...
Acolo inima mea ar tred mai infloritd deced
inima strdinei sub soarele exilului. Amorul
sublim al patriei vindecei ranele cele mai
adánci... Patriotismul este pentru Mimic un
foc purificator... Dacà voim inteadeveir sà ser-
vim tara noastrei, trebue set ne uiteun i pe
noi Inine fi prejuditille vulgare; sd ne impo-
trivim puterilor usurpeitoare i sei sacrificeim
binelui general toate interesele noastre. Tre-
bue ca i lucrdtorul neobosit i entusiast, sá
&dim ruunai pentru lucrarea noasträ, §i sci o
apeirdm cu pericolul vietei noastre. Atunci
sirntim renciscdndu-se in noi, credinta i spe-
ranta. Peimcintul natal, iatei paradisul care ne
mdngde de exilul nostru din ceruri".
Devotamentul fata de cauzele marl, de ideile
nobile, e InAltat, sarbatorit, rAsplAtit In pad-
lele i frumoasele sale pagini. Cartea D-nei

www.dacoromanica.ro
115 19

Dora d'Istria zice L'Illustration din 10 Ia-

nuarie 1857, ar trece in orice timp de o
scriere literarei deosebitd; este intipeiritil de
toate simtimdntele cele mai nobile, de o pa-
siune infocatei pentru bine f i frumos, scrisei
cu vervd, expansiune; stilul se inalfei firefte
la lirism in contemplarea marilor spectacole
ale naturei, pe care le descrie atdt de bine".
*i. pe acest ton de meritata lauda, vorbesc mai
bate revistele importante ale Apusului, din
acel timp.

A doua opera a sa, e La Vie monastique dans

l'Eglise orientale. In aceasta opera, cu fond
serios si forma simetrica, autoarea combate
monachismul sau calugaria, dovedind prin
fapte adunate din istorie, cat este de contrar
adevaratelor precepte ale Evangeliei, si cat de
mult Impiedica progresul omenirei.
Calugarii au cautat avutiile si puterea, au
ajuns cei mai cruzi apasatori si au fost cei mai
neImpacati inimici ai progresului. Despotismul
a gasit In ei un puternic sprijin.
Ei au pus necontenit litera, care omoarei, in
locul spiritului care dei viafd", au favorizat
acel formalism al Fariseilor, pe care Mantui-
torul 1-a condamnat In atatea randuri.
Aceasta scriere e Impartita In 4 sectiuni:
I. Introducerea, In care aratil nasterea mo-
nachismului in India si raspandirea lui in tot
Orienthl. Dovedeste ca, s'a produs din intele-
gerea gresita si arbitrara a Evangeliei.

www.dacoromanica.ro
 20 116

11. Un solitar la pefterea Saint-Beat, cu

monastiri foarte renumitil in Orient, unde
xul, ignoranla, a luat locul sentimentelor mari
pi generoase din timpurile primitive.
III. Un solitar la peftera Saint-Beat, cu-
prinde timpurile eroice ale vielei monahale,
chnd In locul luxului i lenesei nelucrAri care
domnesc in miln5stirea Sf Serghie, era o viata
sArach dar muncitoare, convingere infocatà.
IV. Scrisori cedre D., contin rdspunsul adre-
sat apologistilor institatiilor monahale.
Inteuna din aceste scrisori, a IV, vorbind
despre patriotismul cdlugarilor, dovedeste prin
o mullime de fapte ca niciodatà chlugarii, ori-
care a fost patria lor, (n'au avut patriotism,
dar au fost cei mai zelosi servitori ai stráini-
lor. Uncle le era comoara, le era si sufletul.
Orice meisurei proprie de a apeira #i a inteiri
nationalitatea romdnei, era bdnuitei in ochii lor
de latinism i catolicism"... Ureisc, zice Dora
&Istria, aceste fiinte feird inimà, pe care fru-
mosul soare al Romdniei n'a put& sei le in-
cdlzeascei sufletul...1111 se pare arbitrar ci chiar
nedrept de a liiuda prea mult meritul lucrd-
torilor ce ar putea qi din monastiri, pe ccind
uiteim pe acei muncitori ale ceiror generatiuni
curagioase lucreazei spre a rodi pdmeintul no-
stru c'o neinvinsei energie. Sarcina noastrei este
de a ridica meritul acestor bravi fdrani. Dare
n'au ei, in eel mai Malt grad, virtutea moralei,
puterea de lucru, un simfimdnt national, care

www.dacoromanica.ro
 117 21

nu s'a desmintit niciodatei. Niciodala! f i aceasta

este pentru mine un perpetuu subiect de ad-
miratie; clziar in imprejurdrile grele, nu s-ad
plecat inaintea vreunei puteri strdine.
Urma§i ai soldatilor Romei, care au cuprins
lumea, ei au peistrat neinvinsa lor barbatie.
Dela noi singuri atárnd viitorul patriei. Toti
aceia cari se preocup de aceasta, fir trebui sii
deftepte inteinfii simtimemtul puterei lor, pe
care un lung f ir de nefericiri Fi de triste exem-
ple a putut negrefit sel-1 amorteascd. Set fie
ridicati in ochii lor, deprinfi cu triumfurile
nedrepteitii §i cu lqiteitile nerecunoftintei §i
se vor gdsi adeviirati muncitori ai viitorului".
Cu o solida argumentare §i cu o bogatie mare
de exemple, Dora d'Istria, arata pericolul mo-
nachismului, in special in Romania, unde in-
ghitea cele mai frumoase venituri. (Propa-
ganda ei a fost un puternic sprijin pentru
Cuza in fata agitatiilor facute de calugarii greci
in strainatate).
Un suflet atat de distins, care imbratipsc
toate chestiunile nobile, nu putea Tamâne in-
diferont, fala de drepturile §i revendiearile se-
menelor sale. Chestiunea femenina e una din
laturile cele mai importante ale activitatei sale.
In Les Femmes en Orient" fi Les Femmes
par une femme", Dora d'Istria e apologista cea
mai cMduroasa a drepturilor si einstei ce se
cuvine feimeilor.

www.dacoromanica.ro
22 118

Spatiul nu ne Ingadue a scruta ambele opere,

ne vom opri asupra celei dintaiu si celei mai
interesante pentru noi.
Les Femmes en Orient", e protestul contra
celor care cred ea femeia In Orient, are o me-
nire mai mica, mai putin importanta ea a ace-
leia din Occident.
Opera e dedicata iubitului salt profesor si
parinte sufletese G. G. Pappadopulos. Azi
Occidentul, zice ea, nu-fi mai aduce aminte de
ceeace Orientul a facut pentru ddnsul; el uita
lesne fi amintirile timpurilor vechi f i minunile
Renaflerei. Exista chiar o fcoala care se in-
verfuneaza a inegri pe Orientali, institafille
lor. Femeile n'au fost crufate. Ma incerc in
aceasta carte a raspunde acestor calomniatori.
Si Inteadevar in aceasta opera a sa, ea arata
si lipsurile, dar si nenumaratele calitäti ale
femeiei din Orient. Toate tree pe dinaintea
noastra, in aceasta scriere, cu istoria natiunei
lor, cu obiceiurile, eu starea lor morala si ma-
teriala, cu suferintele si aspiratiunile bor.
Si o puternica impresie se naste din aceasta
luctare, anume ca: acolo unde femeile sunt
mai apasate, unde spiritul si inima lor sunt
impiedicate de a se desvolta, acolo nu exista
idei generoase, nu exista sentimente nobile.
Unde femeia nu este privita ca egala omu-
lui, uncle nu e Inconj urata de 'respect si consi-
deratie, unde nu exista tacit) influenta a ei
asupra spiritelor, acea societate este departe

www.dacoromanica.ro
 119 23

Inca de calea care conduce la progres cd ei-

vilizatie.
Opera e compusa in forma de scrisori adre-
sate de o tanfirrt albaneza, unei amice Iran-
ceze din Paris.
Vorbind despre Romance si incepand cu
Transilvanencele, aratand originea lor latink
descriind o nunta jaraneasca, Dora d'Istria,
zice: In logodnele §i nunfile romaine nu se
af lei niciunul din obiceiurile care amintesc cu
asprime femeiei cet trebue a se privi, nu ca
egala, dar ca servitoarea bärbatului sew. Cita
dupet cum a observat un scriitor francez, fe-
meia domne§te in cdminul romdnesc. Egalita-
tea poate fi uitatet cdteodatd, dar e recunoscutd
de toatet lumea. A. Demidoff spune ca: nu
cunoafte niciun ora§, in Europa, ca Bucuref-
tiul, unde sei se poatei aduna o societate mai
pliicutd, unde cel mai bun ton sd fie unit cu
cea mai dulce veselie. Bunele maniere ale ca-
pului de familie, tonul grafios §i talentele f e-
meilor, inlesnirea fi puritatea cu care se vor-
besc limbile europene culte, toate se unesc spre
a vii convinge, cd aceastd societate este deopo-
trivet cu societetfile cele mai distinse din Eu-
ropa". Spiritul roman a ramas viu in ace§ti
oameni, care de atdtea secole, rodesc cu su-
dorile lor campurile patriei. Femeile lor, de-
parte de a se deprinde cu invaziunile care de
atôtea secole pustiesc tetra roditd cu munca
sofiilor §i copiilor lor, invarei pe fiii lor a ble,

www.dacoromanica.ro
24 120

sterna pe aceia care de o sutii de ori au trans-

f ormat in pustiu, fara romdneascii".
Ne-ar fi greu, daca nu imposibil, de a re-
zuma parerile autoarei si istoricul yield fe-
meiesti la atatea natiuni deosebite; ne multu-
mim nurnai a spune ca femeia in Orient, nu a
avut niciodata un mai cald aparator, un pa-
negerist mai documentat, ca autoarea noastra.
Opera ei e -variata, prin materie, prin menu-
marate amanunte istorice, prin aprecieri lite-
rare si prin observatiuni asupra stärei cultu-
rale a acesfor deosebite neamuri ale Orientului.
*
* *

Pentru profunzimea si varietatea cunostin-

lelor sale, pentru noblela ideilor si a actirvitalii
sale literare si politice, pentru sufietul sat'
distins intre toate, Dorad'Istria, fiind In viola
Inca, a avut mullumirea sufleteasca, de a fi
onorata si pretuita de contemporanii sal.
Parlamentul grecesc, prin decretul din 1868,
a proclamat-o in unanimitate, cetateana de
onoare a Greciei.
Sillogul femeior grece, pentru instructia fe-
meiei, a ales-o vicepresedinte, presedinte fiind
Regina Greciei..
Orasele italiene: Oratino, Caste Ili, Carovilli
au declarat-o cetateana de onoare a lor.
A fost presedinte a societatil Helicon" din
Srnirna, si membra a societatii geografice din

www.dacoromanica.ro
121
25

Paris, a societglei femeilor engleze pentru pace

(Ladies Peace Society), maestrà a socieratei
Freie Deutsche Hochstift din Frankfurt, cum
si a numeroase societati stiintifice 0 literare
din Europa si America.
Regele Carol I a decorat-o cu ordinul Meri-
tului clasa I.
Pictorii Schiavoni si Giuseppe Sangiano, i-au
pictat portretul, iar eelebrul sculptor toscan
Giovanni Dupré, a imortalizat-o in marmorgt.
Ceeace insh evidentiazá mai mult activitatea
sa literargt, calitàtile sale sufletesti, e multimea
biografilor sat, peste 30, la care intalnhn nume
ca al lui Armand Pammier, Richard Cortam-
bert, Emile Deschanel, Angelo de Gubernatis,
Bartolomeo Cecchetti, Dr. Wolf Adam, Dr.
Schmidt, Miss Anna C. Iohnson, Huthe Green-
field, Dukas, C. Rhally si chiar un membru
al Academiei maghiare, Iulius Schwartz.
La noi C. Bo iliac si mai ales Radu Ionescu in
Revista Romcind (articol ce ne-a caTduzit in
aceastgi ducrare) au atras, acum aproape 80
ani, atentiunea publicului romanesc, asupr
distinsei scriitoare. Prof. G. ioneseu-tjon,
rezervat un loc Dorei D'Istria in galen Por-
tretelor sale istorice".
Pe de altà parte, n'a lipsit nici multimea
traducgdorilor, autoarea scriind aproape nu-
mai In frantuzeste. Asa in limba italianà, au
tradus din operile Dorei d'Istria: Bartolomeo
Ceochetti, N. Camarda i Zanovi Bicchierai;

www.dacoromanica.ro
26 122

in limba greacA: D-ra Skusis, N. Dragumis,

Dr. Kurz; hilmiba englezA: Hume Greenfield
si Miss Anna C. Johnson; iar in limba alba-
need: D. Camarfa i Mitko.
La noi, se Incepuse o traducere a operilor
principale ale marei scriitoare, pela 1876
1877, de Gr. Peretz, din care a apArut numai
douA volume. Acest fapt ne-a Indemnat, ca in
aceastA lucrare, cu tendinta de propaganda
pentru renumita scriitoare romanA, sa citez pa-
sagii Intregi din scrierile ei, cu intentiunea de
a arAta chiar fragmentar, ideile i stilul deo-
sebit al autoarei; iar in aprecierile asupra va-
loarei sale ea scriitoare, ca femeie i romanca,
am lilsat anume sa vorbeascA glasul autori-
zat al scriitorilor apiuseni, spre a se vedea
ce titlu de glorie e pentru neamul nostru i In
special pentru femeia romana, numele, azi ui-
tat, al Dorei d'Istria.
Popoarele culte, au un deosebit respect pen-
tru cetatenii lor distini. Ei aunt sfatuitorii,
conducAtorii prezentului i pilda viltorului. Ele
niciodatii nu vor ingAdui, ea valul uitarei sa
se IntindA peste copiii lorr de seamA, cad lap-
tele si ealitatile acestora, sunt pildà i indemn
urmagilor. Pentru aceste motive, am crezut CA
e drept de a reimprospAta anlintirea ilustrei
romance Dora d'Istria.
In ea gasim quintesenta ca1itAti1or i apti-
tudinelor femeiel romane.

www.dacoromanica.ro
123 27

Focul sacru al patriotismului a Inca lzit tot-

deauna i pretutindeni inima sa nobila; iubirea
aproapelui i canzele drepte ale eelor multi,
au fost pentru ea nu simple vorbe, ci un ade-
varat i sincer precept crestinesc.
Nu a lost cauza dreapta sa nu o fi apärat
cu caldura de care ea singura era capabila.
pe child se contestau drepturile politice ale
multor barbati, ea a avut curajul sfi susting
pe ale tuturor ferneilor.
A avut vederea clara i patrunzatoare a ge-
niului, ea; lute() societate eu adevarat civili-
zata, femeia e parghia, care sustine si conduce
intregul edificiu matrimonial. Ca Maple ace-
stea deosebite Ii dau dreptur la admiratia
recunostinta urmasilor.
Ne-am simti foarte multumiti sufleteste,
daca aceasta slabfi schitare a vietei i operei
sale, ar destepta legitima curiositate de a cu-
noaste operile sale cele mai de seama, desi, din
nefericire ele se gäsesc azi cu mare greutate.
Oare dintre partizanele ideior sale sociale,
nu se afra cineva, ca sh reediteze macar in
parte scrierile sale, cel putin pe acelea care
pledeazfi cu atata competinta i caldura drep-
tatea cauzei femenine? Cred ca ar fi drept gi
folositor cauzei. Cat ne priveste pe noi, tavern
multumirea Ca am facut atat cat ne-au per-
mis slabele noastre mijloace, spre a relxnvia
amintirea nobilei scriitoare.
A iubit Neamul nostru cu adevaratii si de-

www.dacoromanica.ro
23 124

sinteresatà dragoste, se cuvine sà-i rgspundern

si noi urma§ii cu reciuno§tinta unui popor ci-
vilizat, care aseazg in Panteanul national pe
toll fii ssai distin§i.

Scrierile Dorei d'htria.

1.La Vie monastique dans l'Eglise orientate. (Paris 1855.
Geneve 1859).
2. Les femmes en Orient; (2 vol. Zurich 1860).
3. Des femmes par une femme; (2 vol. Paris 1865).
4. La poesie des Ottomans; (Paris 1877. Maisonneuve).
5. La Suisse allemande et l'ascension du Märichl; (4 vol.
Geneve 1856; ed. germ. Zurich 3 vol. 1857-8).
6. Excursions en Roumelie et en Moree; (2 vol. Meyer et
Zeller Zurich 1863, I. Cherbuliez Paris).
7. Les Alpes, Le Jura, Le forst; (in Courrier d'Athenes".
8. Les Albans& en Roumanie. Histoire des princes Ghika
au XVII, XVIII, XIX, siècles; (traducere italianä de B
Ceccheti; Florenta 1873).
9. Vasiliki, scene din haremul albanez.
10. La Nationalité serbe d'apres les chants populaires.
11. La Nationalité roumaine d'apres les chants populaires.
(in Revue des Deux Mondes 15 Mars 1859).
12. Les Heros de la Roumanie. (1856-7 in II Diritto din
Turin; ed. separatá la N. Barbera, Florenta; Gli eroi della
Rumenia 1887).
13. La Venitienne, roman istoric, (1864-65).
14. Les Orientaux it Paris (1867 in Paris-guide, des prin-
cipaux écrivains de la France).
15. Vénise, étude 1870.
16. Les Roumains et La Papaute, (1858-59 in Spectateur
d'Orient").
17. Au bord des lacs helvetiques, (Geneve 1861).
18. Les etudes indiennes dans la haute Italie, (1870 tra-
ducere In I. italianA).
19. Les Epopees asiatiques, (1871-5, in Nuova Antologia).
20. The orthodox Churchs (New-York. 1874).
21.Prench Literature under the first empire; (New-York
1875).
22. La poésie populaire des Magyars,

www.dacoromanica.ro
125 29

23. La Litterature, roumaine (La libre Recherche, Bru-

xelles).
24. Les Iles ioniennes, (Revue des Deux-Mondes. 1858).
25. Paysages de la Suisse italienne, de la Roumanie et
de la Grece (in Illustration Paris 1857-61).
26. La Nationalité hellenique, d'apres les chants popu-
laires. (in Revue des Deux noMdes, AoCit 1867).
27. Souvenir de la cour de Dresde; (carte foarte raft, in-
terzisa in Germania).
28. Munca in America; (Neologos" din Constantinopol).
29. La Nationalité albanaise, d'apres les chants populai-
res; (in Revue des Deux-Mondes, 15 Mars 1866).
30. La Nationalité bulgare d'apres les chants populaires;
(in Revue des Deux-Mondes, 15 Jui llet 1867).
31. L'Epopea persiana; (in Rivista Orientale, Firenze
1867).
31. L'Epopea persiana; (Riv. Orientale. Firenze 1867).
32. Marco Polo, Li Colombo dell' Asia; (Trieste 1869).
33. Les Femmes fortes; (in Messager franco-américain,
New-York 1871).
34. Osservazioni sull'organizzazione dei Principati Danu-
biani (in Diritto" 1856).
35. La Nationalité hellenique d'apres les historiens; (in
Revue suisse, 1860).
36. .1 Klefti della Grecia moderna; (Nuova Antol. 1865).
37. Gli Albanesi Musulmani; (ibidem 1868-1870).
38. Souvenirs de Mme Dora d'Istria. Ascension du San
Salvatore. Un Eté au bord du Danube (in Illustration" din
Paris 1857, 1859, 1861).
39. Le Golfe de la Spezia; (Tour du Monde" 1867).
40. Peg li (in Rivista Europea" 1872).
41. Le Proscrit de Biberstein; (Courrier Paris", 1857).
42. Esquisses albanaises (1868).
43. Scenes de la Vie serbe; (in Indép. hellenigue, 1868).
44. Les sept péches capitatlx; (in Rev. internat. 1886-87.
45. Eléonore de Haltingen.
46. Ghislaine.
Z. Serbätorile romtme (1861).
Afticolele Dorei d'Istria se gasesc itspandite in mai toate
publicatiunile mari ale timpului.
Pentru Bibliografia Operilor Dorei d'Istria, a se vedea:
1. Bartolomeo Cecchetti: Bibliografia le la Principessa
Dora d'Istria, in Rivista Europea, din 1873.
2. Oscar Greco; Bibliografia femminile italiana del secolo
XIX, Venetia 1875.

www.dacoromanica.ro
30 126

3. Angelo de Gubernatis in Dizionario dei Contemporanei.

1. Pominier Armand: Profils conteniporains. Bruxelles
1863. Tradus in romaneste de G. Misail, Buc, 1863.
2. Richard Cortambert: Les illustres voyageuses: La
Comtesse Dora d'Istria. Paris Mail let 1866 pag. 267.
3. Angelo de Gubernatis in Dizionario dei Contemporanei
..DaFe-sristrier-Veneaia-1-86&
4. Vriarte Charles: Portraits cosmopolites; Paris 1870, ac
Contemporaines celebres: Dora d'Istria, in Le Monde illu-
stre" din 15 Iti lle 1865, Nr. 431 pag. 45.
5. Lorck: Frauen der Zeit: Dora d'Istria; Leipzig 1862.
6. Histoire des maisons princieres: Dora d'Istria; si, Maison
des princes Ghika de Roumanie; Geneve Blanchard 1864. _

7. Al. Rizo Rangabe: Dora d'Istria; (in Noua Pandora"

Athena 1 Iunie 1860.
8. Frederica Bremer: Noua Coriná, in limba suedeza, in
a 13-a fascicula a traducerei germane din Viata in lumea
veche" Leipzig 1863.
9. Prof. Dr. Wolf Adam: Ein Besuch in Livorno, in Neue
Freie Presse" 16 Mai 1866 Nr. 614 apendice.
10 Dr. Schmidt Weissenfels; Eine imgewonnliche Frau;
in Gartenlaube" Leipzig 1864 Nr. 15.
11. The Queen, the lady's newspaper and court chronicle-
Gallery of celebrated Women: Dora d'Istria; 26 Oct. 1867
Nr. 26 pag. 317.
12. lul. Schwarz: Album Dora d'lstri.inak ajelnlva; Pesta
1868.
13. G. G. Pappadopulos: Dora d'Istria; 'FAny.Ov
At5Ttov roa asoog (Ethnicon himerologion tu etus). Paris
1867.
14. Angelo de Gubernatis: Dora &Istria: in Revista con-
temporanea" Aprile 1869 fasc. 180 pag. 107 si In Revista
Europa"; Gli amid d'Italia 1873.
15. Angelo de Gubernatis: Dizionario biografico degli scrit-
tori contemporanei; Florenta. Le Monnier 1879. Vol. I.
16. Prof. Arthur Kleinschmidt dela Universitatea din Hei-
delberg; Dora &Istria; in Unsere Zeit" V-es Heft Leipzig
1887. (Cea mai buna biografie).
17. C. Bo iliac: Dora &Istria; In Trompeta Carpati1or"
Bucuresti 22 lie si 26 August 1873.
18. Radu lonescu: Dora &Istria; in Revista Romana"
Bucuresti, 1861, 1862.
19. G. Ionescu-Gion: Dora d'Lstria; in Portrete Lstorice"
Bucurestl Steinberg 1894 si In Revista NouS" a Jul Havleu
Anul II (1889) Nr. 5 din 15 Mai.
20. New American Cyclopedia: Dora &Istria.

www.dacoromanica.ro
127 31

21. Pier; Universal Lexikon, articolul Ghika; Alteburg,

22. Brockhaus: Conversation Lexikon, art. Dora distria;
Leipzig ed. 13 Vol. V.
23. Vapereau: Dictionnaire des Contemporains, art.: Ghika
si Dora d'Istria; ed. 3-.5. Paris.
24. Ducket-Louvet: Dictionnaire de la conversation; Paris
ed. II cu supliment art. Ghica si Dora distria.
25. Diaconovici: Enciclopedia Roman& art. Dora dIstria;
Sibiu. Vol. II.
26. Kurz: Dora d'Istria und ihr neuestes Werk; in
Illustrirte-Zeitung" Leipzig 23 Iunie sgq. 1860.
27.Nouveau Larousse illustre: Dora d'Istria; Vol. III.
28.Ch. Gide let-P. Loliée; Dictionnaire des Ecrivains et des
Litteratures; Paris. A. Colin 1898 .
29. P. Larousse: Grand Dictionnaire Universel du XIX-e
seecle; tome VI si tome XVI.
30. Dictionnaire de le Conversation et de la Lecture; Paris
F. Didot 1876. Supplement III-e vol.
31. Miss Anna C. Johnson: Dora distria; 1860.
32. Hume Greenfield; Dora d'Istria; schila biografica In
fruntea traducerei sale: La Suisse. (London Fullarton et
C-ie 1858).
33. Emile Deschanel: Dora d'Istria; Journ. des Debats", 1860.
34. G. G. Poppadopulos: Junetea i Educatia D-nei Dora
d'Istria: in Secolul" (A Ur)) 1860).
35. Dukas: Dora d'Istria; In prefata traducerei Femeile In
Orient", de D-ra Skusis. Athena 186h
36. C. Rhally: Dora distria; in fruntea traducerei Insulele
Ionice". Athena 1859.
37. Dora d'Istria; In Noua Gazetr din Zurich 1858.
38. S. K. G.: Dora d'Istria; Sauerlander 1860.
39. Pascal Duprat: Biografia D-nei Dora dIstria; in Libre
Recherche". Tome VI Bruxelles 1860.
40. Stefani: Dora d'Istria; in Mondo illustrato" Torino
25 Mai 1861.
41. A. Pallas, Nagy Lexikona, B. Pest 1893.
42. Révai; Nagy Lexikon, B. Pest. 1912.
43. Larousse du XX-e gide; art. Dora d'Istria; Vol. II.
44. D. R. Rosetti: Dictionarul contimporanilor, art. Dora
d'Istria; Bucuresti 1897.
45. Enciclopedia Minerva, art. Dora d'Istria; Cluj 1929.
46. Dictionarul Enciclopedic Cartea Romaneascr, art.
Dora d7stria; Buc. Cartea Romaneascii", 1931.

www.dacoromanica.ro
 NUMERE DIN
CLINOSTINTE FOLOSITOARE"
SCRISE DE FEMEI

Magda D. Nicolescu: Daneinarca

Dr. Coca Odeseanu: (Tekirghiol)
Maica Raluca: Sfaturi casnice
Retete penfru gos-
podine
Sanda Marin: 101 feluri din otth
71 II 101 feluri din cartofi
71 1) Budithria satului
Victoria A. Velculescu: Scoaterea
petelor.

Cu acest numär s'ap tipNrit

din
CUNG$TINTE FOLOSITOAF.E"
2.548.000 exeinpiare

www.dacoromanica.ro
C. El. Sf8ntul munte de AUREL COSMA. STIINTELE NATURALE
C. 97. Bulger a de I. SIMIONESCU.
C. 104. Jugoslavia de I. SIMIONESCU.
a) Zoologie
ISTORIE A. 4. Albineie de T. A. BADARAu.
A. 8. Furnicile de I. A. EROARAu.
C. 25. Cetatile de pe NIstru de AP. *A. 14. Porumbeii mesageri de V. SA.
CULEA. DOVEANU.
C. 93. Din vremea lul peen cel . A. 20. Protazoarele de I. LEPBI.
Mare de GEN. R. ROSETTI. A. 50. *obolani si soareci de P808.
C. 51. Tara visurilor impietrite (Eons- RADII VLAIDESCU.
CUL) de M1RCEA HEROVANU. A. 59. Fluturii cle 51 de I. Samarium
C. 61. Date istorice si culturale din A. 60. Fluturil de noapte de I. Santo-
Romdnia de CRONICAR. NESCU.
A. 64. Paseri de apS de C. S. ANTO-
NESCU.
ENERGII STRAINE A. 74. Instrumente omenesti la plan-
te sl antmale del. SIMIONESCU.
A. 28. Oameni de InItiativa de AP. 13, 59. Insectele vStämMoare arbori-
D. CULEA. lor roditorl tie Sta. FINiEscu.
. A. 29. Henri Ford de INC. N. GANEA. A. 77, Termitele de T. A. f3A6Apau.
A, 35. Din viata oamenilor Intreprin- A. 78. Viata misterioasä a tiparilor
zatori de AP. D. CULEA. de ZAHARIA POPOVICI.
' A. 40. M. Berthelot de M. ZAPAN.
' A. 42. Goethe Ca naturalist de PROF.
I. SIMIONESCU. b) Botanica
A. 53. E. Roux de DR. 0. MARINESCU. 'A. 23. BaCterille folosi(oare de I.
A. 58. Newton de 0. ONICESCU. POPU-CAJAPEANU.
A. 66. Din viata marilor Haitian! V A. 56. Plante carnivore de I. PORI-
chimisti de C. ALLACI. CAMPEANU.
A. 67. Descartes de O. ONICESCU. A. 65. Fiori de primavara de I. SINN).
C. 45. Olarul Savant de I. SIMIONESCU. NESCU.
C. 67. N. Machiavelli de Vi. BOANTA. A. 71. Plante straine din comert de
C. 69. I. Urban-Jarnik de A. GOROVEI. I. POPU-CAMPEANU.

ASTRONOMIE c) Geologia-Paleontologia
A. 3. Gaz Metan de I. SINIONESCU.
. A. 15. Planeta Marta de ION PABA. * A. 33. Animale de demutt de I. SINN:).
A. 16. Dela Omer la Einstein de GE. NESCU,
NERAL SC. PANAITESCU.
A. 34. 1.6murirea potopului de I. Gi-
'A. 22. Nebuloasele de M. E. HEROVANU. MIONESCU.
' A. 24. Scrisori cerest1 (Meteorite) de A. 49. Petrolul de I. SIMIONESCU.
I. SIMIONESCU.
' A. 26. Mercur sl Venus de C. NEo0ITA
A. 54. Cutremurile de I. SIMIONEEcu.
A. 57. Chilimbarul de A. RABICHON.
A. 68. Stele noul de C. A
..RGINTEANU. A. 62. Sarea de I. SIMIONESCU.

FIZICO-CHIMIE d) Anatomie-Fizlologie
M. 17. Cum vedem de DR. I. GLAVAN.
A. 18. Razele X de AL. Ct8tamb . A. 37. Ficatul i boalela lui de DR, M.
"A. 21. Fulgerul sl trasnetul de C. G. CAHANESCU.
BRADETEANU. A. 47. Vitaminele de DR. N. Gam-
*A 25. Din istoricul electricitatel de LESCU.
STEL. C. IONESCU. A. 55. Cum birue viala de DR. V. ZA-
*A, 30, Notiuni de electricltate de ING. HARESCU.
CASETTI. A. 61. Glande cu secretle internä de
A. 38. Electrochlmia l electroliza de DR. C. PARHON.
N. N. BOTEZ.
A. 41. lzvoare actuate de energie de e) Biologie i Antrzipologie
E. SEVERIN.
A. 63. Circulatia materiel de PROF. I. A. 43. Viata'n munti de I. SIMIONESCU.
GimIONESCU. A. 44. Biologie de I. SIMIONESCU.
D. 4-5. Aerul lichld de luE MATE!. A. 45-46. Fauna Märit Negre de EA-
D. 25. Gazele otrSvitoare de M. CESCU M. BI CARAIJBU S.
ZAPAN. C. 10. Viata in adSncul merilar
A. 78 ElectrIcitatea In gospodErla de C. M
noasträ de ST. GEORGESCU- A. 81. Origina omulul de I. SIMIONESCU.
GORJAN. A. 82. Smut palaolitic de I. SmoNEscu.
D. 39. In Laboratorul chimistulUi a- A. 83. errilli neohitic de I. SIMIONEssu.
mator de E. NEVEN. A. 84. Primitivii de aside I. SIMIONEScu.

www.dacoromanica.ro
 MEDICINA-IGIENA INDEMNURI PRACTICE
A. 72. Tutunul, fumatul, $1 sanatatea * B. 55. Lucrari din panu$1 de pa-
de DR. N. -AVRILESCU. rumb (1C TITUS G. MINEA.
A. 73. Boa tele In !mei de DR. C. BACA- B. 58. Lucca. din paa si sorg de
LOGLU. TITUS G. MINEA.
A. 75. Cancerul de DR. I. GHEORGHIU. D. 26. Impaerea pearlier de N. C.
B. 8. Sifilisul de DR. E. GHEORGHIIU. PANESCU.
13. 9. Scarlatina de DR. I. GHEORGHIU. D. 29. Scoaterea petelor de VICTORIA
B. 14. Pelagra de PROF. V. BABES. A. VELCULESCU.
B. 33. Mama I copilui de PROF. M.
MANICATIDE. MECANICA
B. 40. Frigurl de bona de DR. T.
DUMITRESCU. D. 2. Motorul Diesel de INS. CASETTI.
13, 44. ConjuctivIta granuloasa de DR. D. 7-9. Locomotive de Inch CASETTI.
GLAVAN. D. 13. Garb $i trenurl de G. IAID13EI.
B. 45. Burueni de leac de A. Vo- D. 19. Fotografia de DR. M. ZAPAN.
LANSCHI. * D.21. ase monta;e de radio de DR.
3. 49. Lingoarea de DR. I. DUMITRESCU. M. ZAPAN.
B. 50. Blenoragla sau sculamentul D. 22. Cinemalografla de M. ZAPAN.
de DR. N. loAN. D. 23. Autemobilul de CAP. M. PANTAZI.
B. 52. Apa de bait de Da. I. BALTEANU. D. 31. Planorul de 1No. G. LIPOVAN.
'B. 53. Mosul exantematic de TUDOR
DUMITRESCU.
53. 57. Cum s8 tram de DR. GRONFELD. INDUSTRIE
A. 76. Boa lele Stomacului de DR. C. D. 3. Industrie Pariumului de E.
BACALOGLU. SEVERIN.
D. 6. Indust. It zotclui de L. CATON.
GRICULTURA D. 17 Ce se scoate din carbuni de
PROF, C. V. GHEORGHIU.
' B. 20. 118sadnlfa $1 plantele din rä- D. 18. Industrie materiiicr tolorarite
sad de V. SADOVEANU. de G. A. FLOREA.
.3. 38. Steele de zahar de C. LACRI- D. 20. Industrie zahAvulul de G. I.
TEANU. BABOIANU.
B. 47. Culture tomatelor de I. ISVORAN. D. 24. Fabricarea sticlel de G. A.
B. 5. Practice agricola de A. BEJENARU. FLOREA.
B. 56. Cartoiul de I. POPU-CAMPEANU. D. 34. Fabricarea produse'or din vl-
B. 65. Plante de nutret de PETRONIUS nuri de DR. N. COSTEANU.
BEJAN. D. 35. Amidonui $i Gluceza do E.GEN
B. 67. Lupta contra secetel de M. GR. NEVEN.
1-1uLuBEI. D. 36. Parrumuri $1 sulimanurl de
D. 37. Yucca, o neua plena textila L. POTAMIANO.
de FR. BRANDRUP. D. 38. Splrtul $1 berea de E. NEVER*
GOSPODARIE
ECONOMIE.-SOCIOLOGIE
B. 22. Yfipsitul cu burueni de A. Go-
ROVEI. A. 32. Cifrele de G. M. LAzApEsco.
B 24. PAstrarea carnal de pore de A. 36. Soc. neflunlior de A. GOROVEI
G. GHEORGHIU. A. 69. Strelaria de V. GHETEA.
Stating practice de 'NO. A.SCHORR. A. 70. InvEtAtura lul Gandhi de
B. 46. Sfaturi casnice de MAICA RALUCA. TH. SIMENSCHI.
' B. 48. Retete .pentru gospodlne de B. 17. Rätairi bolsevIste de I. MIHAI.
MAICA RALUCA. B. 36. Omul $1 societatea de AL.
B. 54. Boalele animalelor de I. POPU- GIUGLEA.
CAMPEANU. . B. 40. Votul obOese de A. GOROVEI.
B. 62. Var.a cu lapte de M. GATAN. 13. 41. Banu Ide A. GIUGLEA.
13, 61. Mierea i Ceara de CONST. 10- B. 43. Calendarui de A. GIUGLEA.
NESCU-CRISTESTI.
B. 63. Cresterea pas8rilor i boalele DIVERSE
iCli" tie PETRONIUS BEJAN.
B. 64. 101 felurl din oua de SANDA 13. 16. Tiparui de VASILE ROMANESCU.
MARIN. D. 28. Innotui de P. EPUREANU.
B. 68. 101 Felurl din carton de SANDA 30. Cum navigti corabIlle de SPAR-
MARIN. .? DECK.
B. 69. Laptele sl predusele lul de '. D. 2. Cartea Rom8neasc8 de .

DR MARIN GATAN. SIMIONESCU.

B. 70. Ducattiria satulul de SANDA C. 58. Turismul $1 Importanfa iul de
MARIN. ' A. PiTu.

La amends se va eerie Serfs (A. B. C. D.) pi mlni1Irpl

37711-041 .
,
Pretul Lei 8.-
t www.dacoromanica.ro s'e