Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 274 vizualizări

    Relieful Carstic

    Încărcat de

    Ioana Cristina
    clasa a 9 a

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Relieful Carstic

    Încărcat de

    Ioana Cristina
    274 vizualizări28 pagini
    clasa a 9 a

    Titlu original

    relieful carstic

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    clasa a 9 a

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca ppt, pdf sau txt
    274 vizualizări28 pagini

    Relieful Carstic

    Încărcat de

    Ioana Cristina
    clasa a 9 a

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca ppt, pdf sau txt
    din 28

    TIPURI GENETICE DE

    RELIEF

    RELIEFUL CARSTIC
    RELIEFUL CARSTIC
    Totalitatea proceselor legate de circulaia apei n
    roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) i
    formele de relief la care dau natere (de suprafa
    i de adncime) contureaz noiunea de carst.
    Acesta a fost studiat iniial n Podiul Karst din
    Slovenia, termenul de karst indicnd piatra sau
    stanca de calcar i fenomenele aprute pe ea.
    REGIUNE CARSTIC-MUNTENEGRU
    PEISAJ CARSTIC DIN FRANA
    EXOCARSTUL
    Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de nulee (brazde) sau
    microdepresiuni (guri) rezultate n urma coroziunii calcarului de ctre apa
    ncrcat cu CO2.

    Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de


    ordinul metrilor i zecilor de metri i adncimi de 2-4 50 m; sunt formate
    prin procese de dizolvare i/sau prbuire n masa unor roci carstice; au fundul
    legat de un aven sau horn (comunicnd cu reeaua carstic subteran) sau
    umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa n unele cazuri).
    Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu
    dimensiuni de zeci i sute de metri, formate din unirea mai multor
    doline. La noi n ar se ntlnesc n Munii Apuseni, Munii
    Mehedini i Munii Banatului.

    Poliile reprezint formele depresionare cele mai evoluate i pot fi:


    alungite, rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variaz de la
    cteva sute de metri la civa zeci de km; sunt delimitate de
    versani abrupi, avnd un fund plat, acoperit de aluviuni, n care s-
    au adncit organisme fluviatile a cror ap dispare n ponoare
    (unele polii pot adposti i lacuri)..
    Vile i rurile carstice

    Pot fi: oarbe, chei, defilee i canioane.

    Cheile sunt vi nguste, adnci, cu fundul integral acoperit de ap.


    Ex: Cheile Rmneilor (Munii Trascu), Cheile Nerei, Cheile
    Bicazului.
    Cnd sunt mai largi i mai alungite se numesc defilee. n cadrul lor
    apar sectoare de lunc i terase nguste (defileul Dunrii, Oltului).
    Canioanele sunt vi adnci, cu versani terasai cu umeri litologici
    sau trepte structurale (canionul Colorado).
    Cursurile alohtone ca i cele autohtone, cnd traverseaz o zon
    carstic, pot pierde parial sau integral apa; iau natere vile seci sau
    aproape seci sohodolurile. exemplu: vile Sohodol afluent al
    Tismanei, Runcu Oltenia de nord; Roia Munii Apuseni).
    De asemenea n cazul formarii cheilor prin prbuiri pot rmne
    poduri naturale i arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podiul
    Mehedini) se dezvolt de-a lungul vilor, iar arcadele (cele din
    cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii.
    CHEILE BICAZULUI
    CHEILE BICAZULUI
    CETILE PONORULUI
    FORMAIUNI CARSTICE DE SUPRAFA-FRANA-LAPIEZURI
    FORMAIUNI CARSTICE
    SPANIA
    FORMAIUNI CARSTICE
    SLOVENIA
    CARST DE SUPRAFA
    VALE N CHEI
    GERMANIA
    CHEILE RMEI
    ENDOCARSTUL
    Endocarstul este o form carstic de adncime. Ajunse pe
    diferite ci n interiorul masivelor calcaroase, apele
    exercit o tripl actiune asupra rocilor carstificabile:
    eroziune-coroziune, transport i depunere.
    Peterile sunt caviti naturale de dimensiuni relativ mari.
    La noi n ar se cunosc peste 8000 de peteri. Cele mai
    lungi peteri din ar sunt: Petera Vntului din Munii
    Pdurea Craiului (31.338m), urmat de Petera Topolnia
    din Podiul Mehedini (20.500m).
    Forme de relief: stalactite, stalagmite, domuri, perdele, etc.
    PETERA POSTOJNA
    PETERA MUIERII
    PETERA LILIECILOR-MONEASA
    PETERA SCRIOARA-BIHOR
    PETERA POLOVRAGI
    PARNG
    PETERA URILOR
    PETERA DMBOVICIOARA
    PETERA FOCUL VIU

    S-ar putea să vă placă și