Podisul Tarnavelor
Podisul Tarnavelor
Podisul Tarnavelor
2.RELIEF
Intre limitele mentionate, Podisul Tarnavelor are la suprafata, pe cea mai mare parte din
intinderea sa, depozite pannoniene (argile,nisipuri,gresii slab cimentate,etc) , la care se adauga
cele sarmatiene , iar insular este prezent si sedimentarul badenian si chiar oligocen.
Si aici, ca si in Campia Transilvaniei,pe trei dintre laturile marginale sunt dispuse cutele
diapire,iar in partea central este prezenta structura in domuri si brahianticlinale, principalele
domuri intalnindu-se in zona localitatilor: Tauni,Cetatea de Balta,Bazna,Copsa Mica,Ilimbav.
Pe baza unor studii effectuate de Gr.Posea (1969 ), iar mai tarziu de catre V.Garbacea si
Florina Grecu (1986) s-a ajuns la concluzia existentei a doua suprafete: una superioara, a
Amnasului, situate in jurul a 600 m in partea vestica si 700 m in cea estica, modelata dupa
exondarea postpannoniana,fiind o consecinta a miscarilor rhodanice si pana la cele valahice din
Romanianul Superior si alta inferioara, a Hartibaciului, la aproximativ 500 m in vest si 600-625
m in est, foarte bine pusa in evident pe interfluviile dinspre Tarnava Mare, unde apare sub forma
unor culmi prelungi (4-5km) si largi (0.75-1 km) poduri suspendate la altitudinea de 500-550 m.
Intre suprafata inferioara si terasa superioara este present un nivel de umeri,care se insinueaza in
lungul vailor.
Podisul Tarnavelor poate fi urmarit sub forma a patru subunitati: Dealurile si Culoarul
Tarnavei Mici,Dealurile si Culoarul Tarnavei Mari si Tarnavei, Podisul Hartibaciului si Podisul
Secasului,acestea fiind definite, de catre V.Mihailescu (1966,p.65-75), astfel : Valea Tarnavei
Mici si interfluviul Mures-Tarnava Mica,Valea Tarnavei Mari si interfluviul dintre Tarnava Mica
si Tarnava Mare, Interfluviul Tarnava Mare-Olt si Podisul Secasului.
3,CLIMA
Pozitia geografica fata de spatiul montan din vest si est,precum si de unitatea marginala a
Depresiunii Transilvaniei,determina un climat in care valorile de temperatura si precipitatii se
accentueaa de la vest la est.Astfel, izoterma de 9 C patrunde lobat,dinspre Mures,in susul
culoarelor Tarnavelor pana in amonte de Tarnaveni si Blaj,dupa care valoriile medii anuale de
temperatura scad treptat spre est,la intalnirea cu spatial Subcarpatilor Transilvaniei,ajungand sa
inregistreze in jur 8 C si chiar catre 7 C in partile mai inalte ale podisului.
4.APE
Din punct de vedere hidrografic,se constata ca aportul de apa din spatial montan si
subcarpatic al raurilor alohtone,la care se adauga precipitatiile si apele subterane de pe cuprinsul
podisului,determina debite relative constant la apele ce traverseaza unitatea,Tarnava Mare
inregistrand 15.7 mc/s,Tarnava Mica 11.4 mc/s, la Blaj,dupa unirea acestora ajungandu-se la
28.9 mc/s la Mihalt.Pe de alta parte se constata ca raurile autohtone,in conditiile de precipitatii
mentionate,au debite incomparabil mai reduse,destul de adesea sub 1 mc/s.Aceste vai ca si
Muresul de altfel, se caracterizeaza printr-o frecventa destul de ridicata a inundatiilor,anii 1970 si
1975 caracterizandu-se prin revarsari catastrofale.Astfel in anul 1970,urmare a unei situatii mai
aparte din perioada 1-12 mai,debitele maxime ale Tarnavelor au ajuns sa fie de aproximativ 50
de ori mai mari decat cele medii multianuale: 554 mc/s al Tarnavei Mici la Tarnaveni,fata de10.2
mc/s; 800 mc/s al Tarnavei Mari la Blaj si 1280 mc/s al Tarnavei la Mihalt.
6.ARII PROTEJATE
Aici există numeroase arii protejate,dintre care cele mai importante sunt: Podişul
Hârtibaciului, Sighişoara Târnava Mare, Pădurea de stejar şi gorun de la Dosul Fânaţului,
Pădurea de stejar şi gorun de pe Dealu Purcăretului, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Rezervaţia
Naturală “Stejarii seculari de la Breite”, Rezervaţia de stejar pufos Criş ( pe teritoriul judetelor
Sibiu,Mures,Brasov) si Taul fara fund de la Bagau ,situat pe teritoriul judetului Alba ce
adaposteste fauna si flora de mlastina.
7.STAREA MEDIULUI