TEMA :

ACTINOMICOZA,
SIFILISUL ȘI
TUBERCULOZA ÎN
TERITORIU OMF.
Elaborat de:Bolandău Elena, S1803
• Actinomicoza cervicofacială:
• Este o infectie micotica, produsa de bacterii din genul
Actinomyces.
• Etiologie: Cavitatea carioasă, pungi parodontale, tartru,
traumă, osteomielită
•  Calea de pătrundere: carie, pungi gingivale, plagă
osteomielită, traumă.Perioada de incubatie este de
aproximativ 4 saptamani.
• Actinomicetele sunt germeni gram pozitivi,anaerobi sau
facultativi anaerobi trăiesc saprofit la nivelul cavității
bucale,cariilor dentare,pungilor gingivale ,amigdaliene.
• Anatomia patologică:este de obicei localizatta
perimandibular.
• Leziunea este alcătuită din trei straturi:
• 1.zona centrului cu puroi;
• 2. stratul celular mononuclear de tip epitelioid plasmatic; între
aceste straturi se găseşte stratul intermediar - de resturi
nucleare, citoplasmatice, celule gigante.
• Centrul nodulului se rămoleşte, abscedează, fistulează
spontan,  În timp ce la periferie se formează noi noduli, care
evoluează spre absces, Astfel lizează ţesuturile prin
continuitate, În leziuni se găsesc sub forma unor pungi mici
de culoare alb-gălbuie, de o duritate variabilă, care
reprezintă o reţea de filamente distinse în stea.
• Clasaificarea:
• Dermala
• Subdermala
• Submucosala
• Mucosala
• Granulom odontogenic actinomicotic
• Subdermaal-musculaar
• Periostului
• Actinomicoza nodulilor limfatice
• Actinomicoza maxilarilor
• Actinomicoza organelor cavităţii bucale – glandelor salivare,
faringine
• Clinica:
• Debutul lent, fără semne caracteristice. Pot apărea sub forma unui
tumefacţii nodulare puţin dureroase, cu evoluţie lentă, înfiltrînd ţesutul din
jur şi rămolinduse în centru unde apare fluctuenţă.
• Alteori cu debut (mai rar) acut care după deschiderea chirurgicală ori
spontană şi îndepărtarea factorului cauzal, continuă se evolueze cronic.
Pielea capătă o culoare roşie-violacee. Starea generală este rar afectată.
• Prin fistule se scurge o cantitate redusă de secret purulent, seros,
nelegată, conţinînd grunji alb-gălbui. Fistulele avansează în profunzime ,
formînd buzunare, unele se închid altele se deschid. Pielea cu un aspect
violaceu, marmorat, destinse, se subţiază, pielea luînd aspectul de
„stropitoare”, prezentînd între cute fistule. La palpare tumefacţia este
dură, slab doloră, care alterează cu zone de fluctuenţă superficială (ca la
carbuncul). Caracteristic pentru actinomicoză este acutizarea.
• Diagnosticul: 1. Datele clinice - prezenţa pungilor de secret.
• 2. Orice proces infecţios care după deschidere, înlăturarea cauzei
continuă să evolueze subacut, se suspectă un proces specific.
• 3. Examenul microbiologic.
• 4. Examenul histopatologic.
• 5. Reacţia intradermică cu actinolizat.
•    
•   Evoluţia: 
• Debutul este lent, fără semne caracteristice. Poate apărea sub forma
unei tumefacţii nodulare, nedureroasă, cu evoluţie lentă, cu infil¬trarea
ţesuturilor din jur, fluctuentă central.
• Alteori apare sub forma unei supuraţii perimaxilare care după
deschiderea chirurgicală sau spontană continuă să evolueze cronic,
ţesuturile indurîndu-se, iar pielea primind o coloraţie roşie-violacee.
Starea generală în cele mai multe cazuri nu este afectată.
•   în perioada de stare, actinomicoza se prezintă sub forma unei
tumefacţii dure, lemnoase pe care se formează abcese mici, ovalare, în
diferite stadii de evoluţie. Tegumentele sînt puternic congestionate la
nivelul tumefacţiei, iar între abcese pielea se îngroaşă şi aderă în
pro¬funzime. Palparea este de obicei nedureroasă, apărînd zone de
duritate, care alternează cu zone de fluctuenţă la nivelul abceselor. în
stadii mai avansate, datorită subţierii pielii, abcesele se deschid spontan,
rămînînd fistule, pielea luînd aspectul de „stropitoare". Prin fistulele
cutanate se scurge o cantitate redusă de secreţie purulentă
caracteristică, seroasă, conţinînd grunji alb-gălbui asemănători polenului.
Unele dintre fistule avansează spre profunzime, realizînd adevărate
buzunare, mai mult sau mai puţin adînci, în timp ce alte fistule se închid
în mod spontan. în acest stadiu, pe o bază de ţesut indurat, alături de
fistule şi de cicatricile rămase după  închiderea lor, se pot găsi abcese în
formare sau pe cale de fistulizare; pielea are un caracter violaceu,
marmorat
• diagnosticul diferencial, tratamentul (chirurgical, imunoterapie,
antiinflamator, desensibilizare, radioterapie, fizioterapie etc.).
• Diagnosticul diferenciat: infecţiunile perimaxilare, dermatoze cervico-faciale,
tuberculoze, sifilisul, tumori,
• Dupa Bucur:
• infectii specifice si nespecifice cervico-faciale
• tumori benigne sau maligne OMF
• sclerodermia-faciesul capata aspectul de ,,icoana bizantina”
•    Tratamentul:de lunga durata:chirugical si medicamentos.
• Chirurgical-identificarea si indepartarea factorului cauzal.In perioada de stare-
incizie si drenaj a colectiei supurate,largirea traiectelor fistuloase si
indepartarea tes de granulatie.Obligator-recoltarea secretie pt antibiograma si
fragmente tisulare pt examenul histopatologic. Abcesele larg deschise sînt
pansate de 2-3 ori pe zi cu meşe  îmbibate în soluţii de proteinat de argint 1%
(protargol)+irigatii cu antiseptice de tipul betadinei.Toaleta plagii de 2-3 ori/zi.
• Excizia chirurgicală este indicată doar în formele strict limitate.
• Tratamentul general constă din iodură de potasiu 4—8 g/zi.
• Antibioticele şi chimioterapicele în funcţie de antibiogramă.
• Sînt active penicilina CIO—20 de milioane de unităţi),
augumentin,clindamicina,cefalosporine asociate cu metronidazol i.v, sau p.o.
timp de 3-4 saptamani.Metronidazol 1-2g/zi poate fi prelungit timp de 6 luni-
in cazul torelantei digestive a acestui medicament.

• streptomicina, hidrazida, sulfonele; asocierea acestora cu preparatele

cortizo- nice dă rezultate mai bune
•   In formele rezistente la terapia locală, unii autori recomandă  radioterapie în
doze de 1000—2000 rad. .
• Actinomicoza osoasă
• Localizare
• La nivelul regiunii submandibulare,de-a lungul ramurii ascendente
a mandibulei, la nivelul cavității bucale se întîlnește în limbă.
• Simptomatogie
• Endobucală
Mucoasa devenine roșie și depapilată.După faza de ramoliție se
ulcerează evacuîndu-se conținutul purulent galben-verzui,care
conține bacili Koch.
• Tratamentul
• Tratamentul chirurgical se adresează sechelelor numai după ce
leziunile au stagnat din evoluție.Plastiile tegumentare sau
mucoase au drept scop ameliorarea sechelelor.
• Tuberculoza boală infecţiosă şi contagioasă produsă de bacilul Koh, care
poate provoca distrugerea ţesutului, supuraţii. Se localizează la nivelul părţilor
mai a cavităţii bucale, limfonoduli, oaselor, mai rar glandele salivare.
• Tuberculoza primară .
• Cale de pătrundere - plagă a mucoasei, infecţii apicale, după extracţii,
traumatic. Ulceraţia (şancrul) - leziune puţin profundă, cu mărginile subţiri,
decolate, cu suprafaţa roşie-violacee, dureroasă la atingere. Adenopatia la
început unică, apoi multiplă, apare cu cîteve zile înaintea ulceraţiei (de opbicei
adenopatiile apar după proces infecţios), iniţial mobili, indolori, apoi se fixează
(periadenită), se fistulizează pe tegument. Starea generală alterată - febră,
dureri, anorexie, curbatură. Evoluţia durează cîteva săptămîni şi se vindecă.
• Diagnosticul: Clinică. Biopsia. Puncţia şi inocularea la cobai. Reacţii
intradermice - proba Mantu.
• Tratamentul: asanarea cavităţii bucale. Incizii şi drenarea colecţiilor purulente-
doar in cazul adenitelor supurate. General-antiinflamatorii, analgetici,
tuberculostatice, şi de susţinere a stării generale.
• Tuberculoza secundară. Calea: respiratorie, sangvină, limfatică, .
Afectează-cavitatea bucală, oasele, limfonodulii, glandele salivare. Se
prezintă sub formă de: ulceraţii, goma TBC, lupusul bucal.
• Ulceraţii: localizarea fata dorsala a limbii, mucoasa obrazului, gingie,
văl şi bolta palatină, orofaringe. Leziunea-unică, formă rotundă, cu
marginile netede şi delimitate, suprafaţa mamelonată cu aspect
granular, acoperit cu granule gălbui, ţesutul din vecinătate sunt suple,
poate fi înconjurat de puncte de culoare galbenă (granulaţiile Trelat),
foarte dureroasă spontan şi la atingere. Dereglările funcţionale-jenă la
masticaţie, fonaţie, deglutiţie.uneori insotita de Adenopatie stelată
inflamatorie.
• Diagnoscicul: clinica, biopsia-ex anatomo-patologic ce evidentiaza
foliculul tuberculos.
• Tratamentul local-igienizarea cavităţii bucale, antiinflamatorii,
analgetici, Tratamentul general-anttuberculos.
• Goma: localizarea în limbă, la faza de infiltraţie poate fi superficială ori profundă, cu aspect
tumoral. Etapele evolutive:cruditate,ramolire,ulcerare,cicatrizare.
• Se exteriozează pe faţa dorsală, mucoasa devenind roşietică şi depapilată. După rămolire şi
abscedare, ulceraţie, evacuîndu-se conţinutul purulent, galben-verzui, abcesul rece, care
conţine bacilul Koh.
• Tratamentul-chirurgical în faza de infiltraţie, exterparea şi suturarea, în faza de abscedare
incizie şi drenare.

• Lupusul: Localizarea în cavitatea bucală, , fosele nazale, faţă. Calea de răspîndire prin
continuitate, limfogen. Localizarea vălul palatin, gingia superioară şi buza inferioară.
• Structura-tubercul mic de 1-2 mm., sub mucoasă, de consistenţă moale, şi care la presiune
devine gălbui, să rămolesc, apar ulceraşii cu amrginile îngroşatet şi suprafaţa granulară, care
se închid cu formarea cicatricilor retractive, şi sinechii ale mucoasei. Pe tegumente lasă
defecte mutilante a feţei. Tuberculii de pe mucoasă alcătuesc placardul lupic.

• Tratamenul specific la ftizopulmunolog. Chirurgical-în dependenţă de evoluţie, plastia

defectelor.
• Tuberculoza oaselor-de regula la copii,afectează mandibula, la nivelul unghiului şi ramului ascendent,
osul malar. Calea de răspîndire-exclusiv hematogen. Se prezintă sub 2 forme:
• forma exudativ-cazeoasă-spaţiile osoase medulare se lărgesc, se necrotizează formîn sechele mici (şi
caverne) şi cazeum, care se elimină prin fistule.

• Forma productiv-proliferativă: În spongioasă se dezvoltă ţesut granular, lipseşte necroza(Gare) face ca

osul să crească în volum şi să se deformeze.sunt 3 forme clinice: centrală, alveolară şi subperiostală.
Forma centrală a mandibulei-clinic se măreşte în volum, dureri moderate, fistularizarea cu eliminare de
cazeumului cu sechestre. R-gen zonă dmineralizată neomogenă, uneori imagini lacunare cu contur şters
şi sechestre. Forma alveolară: localizată la procesul alveolar, ulceraţia descoper osul, dinţii devin mobili,
ca mai apoi cu sechestru împreună se se elimine.
• Forma subperiostală: debut lent, durergi nevralgiforme, urmate de îngroşare difuză a osului, tegumentele
se congestionează, îşi perd mobilitatea, devin aderente, apar fistule, prin care se elimine puroi şi cazeum.

• Tratamentul chirurgical sau ortopedic se va face numai după stabilizarea leziunilor.În pierderile mici de
substanțță se pot face plastii de părți moi care închid comunicările buconazale.în defectele palatinale
preferă plăcile simple sau cu obturator.
• Sifilisul – boală venerică provocată de Treponema pallidum, care se transmite
prin contaminare sau prin eriditate şi care se caracterizează prin (şancru-I-fază,
sifilide-II-fază, III-fază-leziuni ale organelor interne). Incubatia-aproximativ 3
saptamani.
• Perioada primară - Sancrul sifilitic - eroziune neinflamatorie a epiteliului, de
formă rotundă, cu mărginile bine conturate, cu suprafaţa roşietică, lucioasă,
baza eroziunii dură, indoloră, localizat pe buze, gingie, limbă, amigdale.
Ganglionii limfatici măriţi în volum, mobili, nedureroşi.
• Tabloul clinic se remite complect si spontan in 2-4saptamani.
• Perioada secundară. Sifilidele - leziuni eritematoase, papuloase, erozive,
cheratoase, desiminate pe toată mucoasa şi tegumente.
• Localizare:limba,buze,comisuri labiale.
• Perioada terţiară. La nivelul ţesuturilor mai sun tuberculi şi gomele.
• La nivelul oaselor - sifilomul circumscris (hiperostoza şi goma) şi sifilomul difuz.
• Tubercului - sunt nodului mici, localizaţi în derm şi deseminaţi pe suprafaţă, la
palatin, limbă, se pot ulcera.
• Gomele - leziuni unice cu aspect tumoral ce trec fazele induraţie, rămolire, ulceraţii, cicatrizare,
se localizează bolta palatină.

• La nivelul oaselor:sifiloame-mandibula,gome-maxila.
• Sifilomul poate fi circumscris sau difuz:
• Circumscris-debut endoosos->deformari osoase,dureri,trismus,semnul Vincent pozitiv.
• Sifilomul circumscris localizat la nivelul unghiului mandibulei,sub 2 forme-hiperostoza și
goma.Hiperostoza este o deformare circumscrisă a unghiului cu suprafața netedă.Goma-
localizată profund ,se poate exterioriza la tegument sau la mucoasă.Sifilomul terțiar se
localizează la nivelul corpului mandibular sau lamaxilar în regiunea incisivă ,la mandibulă se
produce o mărire dimersională a osului cu caracter osteitic sau tumoral

• Difuz - aspect pseudotumoral,determina sechestre dupa ramolire se localizează la nivelul

corpului mandibulei, regiunea frontală a crestei alveolare a maxile. mărirea osului în volum, cu
caracter osteitic, tumoral. R-gen demineralizare difuză, neomogenă, cu delimitare de sechestru.
• La maxilă gomă circumscrisă (în regiunea dinţilor frontali) care se
poate bomba vestibular, nazal ori retroincizal. Incizivii dureroşi la
atingere şi spontan, mobili, obstrucţii nazale. După rămolire şi ulceraţii
se elimină sechestre şi rămîn defecte şi comunicări:oro-nazale largi.
• Goma - dureri nocturne profunde, iniţial localizată profund apoi se
exteriorizează pe tegumente şi mucoasă. R-gen demineralizare osoasă
omogenă, rotundă cu contur net.

• Diagnosticul: Clinica, Reacţii serologice RW, Biopsie,

• Tratamentul: Tratamentul la dermatolog, plăci şi obturatoare pentru
comunicările oro-sinusale(nazale), după tratament - plastia defectelor,
• Complicaţii: defecte osteomucozale, comunicări oro-sinusale şi oro-
nazale.
• Profilaxia maladiilor specifice:
• Informaţia privind adresarea populaţiei în instituţiile curativo-
profilactice.
• Asanarea cavităţii bucale, organelor ORL
• Excluderea factorilor etiologici ce duc la afectarea maladiilor
specifice.
• Ridicarea imunităţii organismului.
• Ridicarea nivelului de trai şi cultural al populaţiei.
• Accesul la serviciile medicale a fiecărul cetăţean a statului.