Nervul vestibulocohlear

(VIII)

Popov Gabriel S1706

• Nervul vestibulocohlear reprezintă perechea a opta de
nervi cranieni. Nervul vestibulocohlear se mai numește și
acustico-vestibular și este un nerv senzorial. Nervul
vestibulocohlear este format din două căi: nervul
vestibular și cel cohlear. Nervul vestibular transmite
informații senzoriale de echilibru, iar nervul cohlear
deservește funcția auditivă.
 NERVUL ACUSTIC SI CALEA ACUSTICA
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE-
• receptorii sunt reprezentati de celulele ciliate ale organului lui corti;- organul lui Corti este situat in
cohlee, un conduct cilindric spiralat in jurul unei lamele de os spongiosde numita columela;-
• columele impreuna cu doua membrane (bazilara si vestibulara) delimiteaza trei ducturi: Vestibular;
Acustic; Timpanic;
• - cele doua grupe de celule care compun organul lui Corti sunt situate pe membrana bazilara si, fiind
inclinate unele fata de altele delimiteaza tunelul lui Corti;
• - celulele senzoriale prevazute cu cili apicali (aproximativ 10-12 pentru fiecare celula) sunt dispuse
indoua siruri de o parte si de alta a tunelului:  celulele auditive externe (dispuse pe mai multe siruri);
• celulele auditive interne (dispuse pe un singur sir);
• - extremitatea superioara a cililor intra in contact cu membrana tectoria care prelungeste
membranavestibulara
• ;- la nivelul elemetelor receptoare energia vibratorie a undelor sonore se transforma in influx nervos;-
acesta, pe calea dendritelor protoneuronului senzitiv (care sunt dispuse in jurul celulelor auditive)
ajungela pericarionii din ganglionul lui Corti (situat la baza lamei spirale in canalul Rosentha
• - neuronii bipolari ai ganglionului lui Corti constituie protoneuronul caii acustice;
• - axonii protoneuronului formeaza nervul auditiv care intra in endocraniu prin canalul auditiv intern;
• - in acest canal prin alaturarea fibrelor vestibulare se realizeaza nervul acustico-vestibular care
strabateapoi unghiul ponto-cerebelos si patrunde in nevrax astfel: fibrele auditive lateral si caudal fata
de corpulrestiform, iar fibrele vestibulare medial si cranial fata de corpul restiform
• ;- deutoneuronii caii acustice sunt situati in doi nuclei: nucleul acustic ventral situat in zona bulbo-
pontina; nucleul acustic dorsal (tuberculul acustic) situat in recesul lateral al ventriculului
IV si corespunzand aripii albe externe (aria acustica);
• - axonii deutoneuronului constituie fibrele acustice secundare;
• - fibrele provenite din nucleul acustic ventral trec inaintea nucleilor vestibulari (fibrele
arciformeventrale);
• - ele ajung initial la oliva superioara de aceeasi parte apoi se incruciseazqa cu cele de partea opusa
(corpultrapezoid) si ajung la nucleii corpului trapezoid si oliva superioara heterolaterala, iar de aici intra
in componenta lemniscului lateral
• ;- fibrele nucleului acustic dorsal trec inapoia nucleilor vestibulari (fibrele arciforme dorsale);
• - si aceste fibre sufera o decusatie inapoia panglicii Reil mediana formand corpul trapezoid (cu relee in
celulele corpului trapezoid si oliva superioara), iar apoi intrand in constitutia panglicii Reil lateral;-
lemniscul lateral este constituit din fibre acustice care au parcursoliva protuberantiala si nucleii corpului
trapezoid

• ;- se afla situat pe marginea externa a fasciculului senzitiv cu directie asecendenta si din ce in ce

maisuperficiala ;
 DUPA LAZAROTHES
• se diferentiaza doua caii calea audio-reflexa pe care se afla tuberculul cvadrigemen posterior, conectat
apoi cu alte etaje ale sistemului nervos prin caile tecto-pontine, tecto-bulbare si tecto-spinale calea
senzoriala ale carrora fibre ajung la corpul geniclulat intern; Axonii celulelor din corpul geniclatintern se
incruciseaza (comisura gudden), ceea ce permite proiectarea pe fiecare emisfera aexcitatiilor
culese de cei doi nuclei;
• Ca urmare a faptului ca fasciculele acustice ce pornesc de la corpii geniculati interni vehiculeaza spre
fiecare emisfera impresii ce provin de la ambele sisteme cohleare, distrugerea unui singur fascicul nu
antreneaza decat o hipoacuzie temporara;
• - centrii auditivi corticali – sunt reprezentati de ariile auditive 41, 42, 45 brodman
(circumvolutiaHerschl), constituite din cortex heterotipic granular;este de remarcat faptul ca de la
nivelul trunchiului cerbral influxurile auditive ajung si la alte structuri ca cerebelul si substanta reticulata
(care prin aferentele sale contribuie la activarea tonusului cortical);
• - limitele de perceptie tonica umana sunt situate intre frecventele 16c/sec si 20.000c/sec;- sub 16c/sec,
vibratiile pot fi percepute numai de receptorii cutanati;
• - peste 20.000c.sec excitatiile sonore devin dureroase pentru ureche;- frecventa conversationala este
cuprinsa intre 250-2000Hz
• ;- sensibilitatea maxima a urechii pentru diferentierea tonalitatilor este situata intre 500-400 Hz
NERVUL VESTIBULAR SI CAILE VESTIBULARE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE-
• elementele receptoare ale anlizatorului vestibular se afla situate in urechea interna, in labirintul
ososposterior;- labirintul osos posterior este constituit din vestibulul osos si canalele semicirculare
osoase;- vestibulul osos este prevazut cu sase pereti la nivelul carora se gasesc orificii de comunicare
cu nucleul osos, cavitatea craniana si cele trei canale semicrculare (superior, posterior si orizontal);
• - in interiorul labirintului osos posterior se afla labirintul membranos constituit din utricula si
sacula(gazduite in vestibulul osos) si canalele semicirculare membranoase care se deschid prin cele
doua extremitati ale lor in utricula;- in utricula si sacula se afla receptori pentru perceperea excitatiilor
aparute ca urmare a modificari pozitiei corpului in spatiu, numiti macule;- acestea sunt in numar de trei
pentru fiecare labirint membranos (una in utricula si doua in sacula);
• - maculele (petele acustice) au forma ovala si sunt acoperite de un epiteliu ce contine celule de
sustinere sicelule ciliate orizontale;- cilii acestor celule patrund intr-o substanta gelatinoasa in care se
afla otolitele (concretiuni calcare);-
• la schimbarea pozitiei capului otolitele intra in miscare si prin aceasta executa tractiuni asupra cililor;-
suprafetele maculelor sunt asezate in planuri diferite in canalele semicirculare membranoase si anume
la nivelul ampulelor se afla crestele ampulare cu rol de receptori vestibulari
 EXAMENUL CLINIC AL NERVULUI ACUSTIC
SAU COHLEAR
• Acumetria fonică se cercetează pentru fiecare ureche în parte, de la distanţa de 6 m.

• Acumetria instrumentală se face fie cu ajutorul unui ceasornic, fie cu un diapazon cu 128
- 256 vibraţii pe secundă.

• Audiometria este o metodă obiectivă de testare cantitativă a auzului. Domeniul auzului

normal = 16.000 – 20. 000 Hz.
• Surditatea sau hipoacuzia poate fi de două feluri: 1) de transmisie (de natură otologică),
determinată de leziuni ale urechii externe sau medii şi 2) de percepţie (de natură
neurologică, determinată de leziuni ale urechii interne, respectiv ale nervului acustic.
 MANIFESTĂRILE CLINICE DE SUFERINŢĂ A
ANALIZATORULUI AUDITIV.
• Leziunile analizatorului auditiv dau naştere la simptome de deficit şi/sau simptome de
iritaţie.

• 1. Simptomele de deficit se manifestă sub formă de scădere (hipoacuzie) sau de

abolire a acuităţii auditive (anacuzie sau surditate), care pot fi de transmise sau de
percepţie.
• Etiologia afectarea nervului auzului ca simptom iniţial şi cardinal, este neurinomul
nervului acustic, a cărui evoluţie are o primă etapă cunoscută sub numele de fază
otologică, constând din acufene urmate de hipoacuzie perceptivă, abia după aceea
survenind faza otoneurologică, când sunt lezate şi alte structuri ale unghiului
pontocerebelos
• 2. Simptomele de iritaţie sunt hiperacuzia, acufenele şi
halucinaţiile auditive.
 EXAMINAREA NERVULUI VESTIBULAR.
• Proba Romberg: bolnavul este invitat să stea în poziţie verticală, cu picioarele alipite. După ce se
constată că îşi poate menţine această poziţie, pacientul este invitat să închidă ochii. În mod normal
pacientul nu oscilează. În sindromul vestibular, corpul deviază într-o anumită direcţie, care este
aceeaşi, ori de câte ori efectuăm proba. În acest caz proba Romberg este pozitivă, şi anume “cu
caracter sistematizat”.
• Proba Bárány: pacientul este invitat să se aşeze pe un scaun, cu spatele bine rezemat şi să întindă
înainte şi paralel braţele. Examinatorul se aşează în faţa bolnavului, marcând poziţia degetelor
indicatoare ale acestuia cu propriile sale degete, fixate în prelungirea celor ale pacientului, fără însă a
le atinge. După închiderea ochilor, se menţine poziţia braţelor. În sindroamele vestibulare se observă o
deviere tonică a braţelor, de obicei spre partea bolnavă, prin acţiunea fasciculului vestibulospinal.

• Proba Babinski-Weil. Pacientul este solicitat să meargă câte 5 paşi înainte şi înapoi (fără să se
întoarcă), cu ochii închişi. În suferinţele vestibulare, bolnavul deviază (în mersul înainte de partea
labirintului lezat iar înapoi, de partea opusă), astfel încât liniile mişcărilor a 7-8 excursii realizează o
fromă de stea, motiv pentru care această probă se mai numeşte şi “proba mersului în stea”.
• Mulțumesc pentru Atenție!!!