Analizatorul

AcusticoVestibular
Anghel Mihaela-Andreea

3.urechea interna
Organ de simt cu 2
componente:
1.o componenta
acustica (responsabila cu
auzul)
2.o componenta
vestibulara (responsabila
cu echilibrul)

2.urechea medie

osului temporal
Prezinta 3 parti:
1.urechea externa

Organ stato-acustic
Organ pereche
Localizare: in interiorul

Urechea:

Urechea externa

Formata din: Pavilion

Conduct auditiv extern

Pavilionul:
- schelet fibrocartilaginos
- roluri:
captarea i dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv
extern
determinarea direciei din care vin sunetele
Conductul auditiv extern:
- canal fibrocartilaginos (2/3 externe) si osos (1/3 interna)
- continu pavilionul pn la membrana timpanic
- rol: protejeaza membrana timpanic de ptrunderea corpilor strini.

Urechea medie

Localizare: intr-o cavitate a osului temporal

Prezinta: Membrana timpanica (spre exterior)
Regiunea cavo-timpanica ce contine 3 oscioare:
- ciocanul
- nicovala
- scarita (cel mai usor os din corp)
fereastra oval i fereastra rotunda (spre interior)
muschii osciculari
nervul facial
coarda Tympani
tuba auditiva ( tuba lui Eustachio)

Urechea interna
Regiune labirintica
Localizare: in profunzimea osului temporal
Contine elemente senzoriale pentru auz si echilibru
Alcatuita din:
Labirint osos: - vestibul osos
- canale semicirculare osoase
- melc osos
- apeductul melcului
Labirint membranos: - utricula
- sacula
- canale semicirculare membranoase
- melc membranos (canal cohlear)
- sistem endolimfatic
Lichide labirintice: - perilimfa ( intre labirintul osos si cel
membranos)
- endolimfa ( in labirintul membranos)

 Labirintul osos are 2 portiuni :

1. Anterioara (auditiva): - contine: melcul osos
trohleea
- aici se gaseste canalul Spiral ce contine gg. Corti
2. Posterioara (vestibulara): - contine: vestibulul osos
canalele
semicirculare osoase
Labirintul membranos
Sistem de cavitati cuprinse in interiorul labirintului osos
Se imparte in:
1. Labirintul anterior ( canal cohlear):
- organul auzului
- contine cohleea impartita in 3 compartimente:
scala vestibuli (Membrana Reissner)
scala media (Membrana Bazilara)
scala tympani
2. Labirintul posterior: - organul echilibrului
- contine: canalele semicirculare
utricula
sacula

Cohleea

Este alcatuita din trei canale circulare spiralate alaturate: Scala

vestibulara

Ductul cohlear
Scala timpanica
Cele trei canale sunt separate de:
Membrana Reissner (vestibulara)
Membrana bazilara
La nivelul ductului cohlear se afla organul Corti
Scala timpanica si vestibulara contin perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comunica cu fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.

Analizatorul Acustic
Are 3 segmente:

1. Segmentul periferic ( urechea)

2. Segmentul intermediar ( nervul

cohlear)
3. Segmentul central ( format din nuclei,
cai si arii centrale)
Segmentul Receptor:
In canalul cohlear se afl organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul
senzorial din structura sa se afl situat pe membrana bazilar.
Celulele senzoriale ciliate aflate n constituia epiteliului senzorial
sunt dispuse de o parte i de alta a tunelului Corti, median pe un
singur rnd, lateral pe dou-patru rnduri. Ele sunt nsoite de celule
de susinere. Baza celulelor senzoriale este conectat cu dendrite ale

 Segmentul de conducere:
Are primul neuron n ganglionul spiral Corti din columel. Axonii
acestuia formeaz ramura cohlear a nervului cranian VIII
(vestibulocohlear). Deutoneuronii cii se afl n nucleii cohleari din
bulb. Axonii acestor neuroni se ncrucieaz parial formnd dou
fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la
organele lui Corti, att de la cel din partea stng, ct i de la cel din
dreapta. Axonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron n
corpii geniculai mediali din metatalamus. Din lemniscurile laterale
se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, la nucleul
facialului (care inerveaz muchii scriei), la nucleul oculomotorului, la
substana reticulat i la cerebel.
Segmentul central:
Este localizat n girusul temporal superior, unde are loc analiza
excitaiilor i realizarea senzaiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaz
bilateral. Proiecia cortical a diferitelor zone ale organului Corti se face
distinct.

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear
Este acoperit de membrane tenctoriala
Terminatiile externe ale celulelor paroase sunt fixate de lamina reticulata
sustinuta de celulele cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare, lamina reticulata si celule paroase formeaza o unitate
compacta
Membrana tectoriala este fixata la nivelul limbului spiral si nu se poate
deplasa iar varfurile cililor sunt fixati in aceasta.
Deplasarea membranei bazilare impreuna cu celulele paroase determina
indoirea stereocililor.

 Undele patrund prin fereastra rotunda si determina vibratia

lichidului si a membranei bazilare

Aceste unde se deplaseaza dea lungul cohleei.
Atunci cand vibratiile intra in rezonata cu fibrele bazilare,
se produce maximul de amplitudine a membranei si
deasemenea disiparea enegiei undei.
Undele cu frecventa joasa, 200Hz intra in rezonata maxima
la varful cohleei si deci trebuie sa o parcurga in intregime
Undele cu frecvente inalta intra in rezonata la baza cohleei
astfel ca energia acestora se disipeaza rapid( 8000 Hz)
Undele cu frecventa intermediara vor intra in rezonanta cu
membrana bazilara intre varf si baza.

Auditia
Functia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvente si intensitati.
Sunetul poate fi receptat pe 2 tipuri de cai:
1.cale otica fiziologica (cale aeriana)
2.cale otica parafiziologica (cale osoasa)
Formarea auzului: - unda sonor este captat de pavilionul urechii
- este condus prin conductul auditiv extern
- membrana timpanic vibreaz
- vibreaz i lanul de scrie
- vibreaz membrana de pe fereastra oval
- undele trec n perilimfa din rampa vestibular
- la nivelul helicotremei undele trec n rampa timpanic
- membrana bazilar se deniveleaz
- cilii celulelor receptoare se ndoaie(moment care coincide
cu generarea impulsului nervos)
- impulsul nervos ajunge la centrul nervossenzaie de auz

Surditatea(Hipoacuzie)

Hipoacuzie de transmisie:

- pierderea auditiva apare inaintea ferestrei

ovale

- este afectata conducerea osoasa

Hipoacuzie de perceptie (neurosenzitiva): - pierderea auditiva apare la nivel
cohlear
- este afectata conducerea aeriana
Scaderea acuitatii poate fi:
1.usoara (discreta): intre 30-50 dB
2.accentuata (profunda): intre 70-90 dB
3.resturi auditive: peste 90 dB
Anacuzie (cofoza) = inexcitabilitate cohleara ( surditate totala)
Surditatea poate fi:
- unilaterala
- bilaterala(egala/inegala)

 Surditatea de tip transmisie:

Tipuri de surditate

- conducerea osoasa este mai buna decat cea aeriana

- cauze: obstructia conductului auditiv (cerumen, tumora)
otita medie seroasa
perforarea membrane timpanice
colesteatomul
Surditatea de tip perceptie:
- conducerea aeriana este mai buna decat cea osoasa
- poate fi:
cohleara (endocohleara)
retrocohleara (neurosenzoriala)
- cauze: scaderea acuitatii auditive datorita varstei
tumori cerebrale (neurinomul de acustic)
medicamente (diuretice)
infectii (parotidita,traumatisme sonore de peste 90 dB)

Analizatorul vestibular

Este reprezentat de labirintul posterior alcatuit din:

1.Utricula
2.Sacula
3.Canale semicirculare
Canalele semicirculare sunt orientate in cele 3 dimensiuni
ale spatiului:
- Canal semicircular extern: orizontal
- Canal semicircular superior
- Canal semicircular inferior

Aparatul vestibular se poate imparti in doua parti:

utricula si sacula
canalele semicirculare
Canalele semicirculare sunt
Utricula si macula sunt
implicate in:
implicate in:
- detectarea acceleratiei
- detectarea acceleratiei
liniare
angulare
- stabilirea pozitiei
- detectarea sensului de
capului
rotatie a capului

 Este situat n:

- utricul
- sacul
- dilataiile canalelor semicirculare (ampule).
Dilatatiile sunt n numr de cinci, deoarece dou dintre canalele semicirculare
se unesc. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numit ampul. n
cele trei ampule se afl crestele ampulare. Crestele ampulare sunt constituite
din celule receptoare ciliate i celule de susinere. Cilii celulelor receptoare
sunt nglobai ntr-o mas gelatinoas, numit cupula.
Maculele din utricul i sacul au acelai tip de epiteliu senzorial, alctuit din
celule receptoare ciliate i celule de susinere. n masa gelatinoas care
acoper cilii se afl granule calcaroase, numite otolite. Maculele constituie
aparatul otolitic.
Crestele ampulare i maculele sunt receptorii analizatorului vestibular.
Crestele ampulare deservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc
echilibrul static i acceleraia liniar. Celulele receptoare ale ambelor
formaiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii Scarpa.
Segmentul receptor

Receptorii analizatorului vestibular

Macula din utricul i sacul

Ampula din dilataia de la baza canalelor

semicirculare

Segmentul de conducere

Are proteneuronii n ganglionii Scarpa. Axonii neuronilor din

ganglionii Scarpa formeaz ramura vestibular a nervului
vestibulocohlear (VIII) i fac sinaps cu deutoneuronii n nucleii
vestibulari n ci directe i colaterale. Calea direct constituie
fasciculul principal al sensibilitii. Al treilea neuron al cii se afl n
talamus, iar axonii acestuia se proiecteaz n cortex.
Cile colaterale sunt:
- fasciculul vestibulospinal (spre mduv)
- calea motorie extrapiramidal
- fasciculul vestibulocerebelos (prin arhicerebel spre nucleul rou
i formaiunea reticulat
- fasciculul vestibulonuclear (spre nucleii nervilor cranieni III, IV,
VI)

Utricula si sacula

Sunt cavitati membranoase

Contin fiecare o arie mica senzoriala (macula) de aproximativ 2
mm situata in plan orizontal pentru utricula si respectiv in plan
vertical pentru sacula
Fiecare macula este formata din din celule paroase acoperite
de o membrana gelatinoasa( otolitica) care contine cristale mici
de carbonat de Ca si proteineotoliti
Macula utriculei detecteaza miscarea capului in plan orizontal
orizontal iar macula saculei in plan vertical

Macula saculei si utriculei

Este formata din celule paroase care:
- prezinta cili numiti stereocili (si un cil mai voluminos si mai lung
numit kinocil)
- sunt legate in partea superioara prin filamente de atasare subtiri
Deplasarea cililor in directia Kinocilului produce deschiderea
canalelor de K si de Ca cu producerea depolarizarii celulelor paroase
Deplasarea cililor in sens opus kinocilulul determina hiperpolarizarea
celulei

Macula

Detectarea pozitiei capului

Daca capul este in pozitie ridicata/verticala :
- macula utriculei este situata in pozitie orizontala si va
detecta miscarile in plan orizontal (stanga/dreapta ,
inainte/inapoi)
- macula saculei este situata in pozitie verticala si va
detecta miscarile in plan vertical (sus/jos , inainte/inapoi)
Daca capul este in pozitie orizontala macula saculei este
situata in pozitie orizontala si va detecta miscarile in plan
orizontal (stanga/dreapta , inainte/inapoi)

Detectarea acceleratiei liniare

Deplasarea capului determina o miscare a otolitilor in
sens opus datorita densitatii de 23 ori mai mare decat al
lichidului din jur.
Se produce o inclinare o cililor si secundar o depolarizare
respectiv hiperpolarizare a celulelor paroase (in functie de
tipul de inclinare: spre kinocil sau invers)
Deplasarea are loc atata timp cat exista acceleratie timp.

Canale semicirculare
Contin endolimfe
La nivelul fiecarui duct exista o portiune dilatata = ampula
Organul senzorial ampular = crista ampulara care este acoperita de o masa
gelatinoasa laxa cupula
Rotirea capului intro parte determina excitatie ampulei canalului semicircular
de aceeasi parte si inhibitie de partea opusa.
Rotatia in planul canalului semicircular face ca endolimfa sa se miste in sens
opus (ramane pe loc datorita inertiei)
Toate celule cu par sunt orientate in aceasi directie astfel ca rotatia va
determina fie hiperpolarizarea fie depolarizare in functie de directia rotatiei

 Detectarea sensului de rotatie a capului:

Prin pozitia pe care o au canalele si prin organizarea
celulelor cu par de la nivelul ampulei.

Detectarea acceleratiei angulare:

- Rotatia capului si a ductelor precum si inertia endolimfei determina o deplasare a cupulei in raport cu ampula.
- Se produce o inclianare o cililor urmata de o depolarizare sau o hiperpolarizare a celulelor paroase in functie de tipul de inclinare: spre
kinocil respectiv in sens contrar kinocilului
- Deplasarea are loc atata timp cat exista acceleratie.

Crestele ampulare recepioneaz micri de

rotaie n jurul celor trei axe

Reflexul vestibulo-ocular
La inclinarea capului se produce o modificare a
pozitiei ochilor care ar duce la pierderea
imaginii.
Pentru mentinera unei imagini stabile are loc o
miscare automata a globilor oculari in sens opus
miscarii capului.
Reflexul include: - canale semicirculare
- nervul vestibular
- fasciculul medial
longitudinal
- nuclei oculomotori