Referat - Clopotel.ro-Revolutia de La 1848
Referat - Clopotel.ro-Revolutia de La 1848
Referat - Clopotel.ro-Revolutia de La 1848
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
care n scurt timp a fost desfiintat fr a solutiona problemele pentru care fusese
constituit.
Revolutionarii romni au desfsurat activitate diplomatic n capitale europene (ex. Ion
Ghica la Constantinopol, Alexandru G.Golescu la Paris) pentru evitarea interventiei armate
a Rusiei si a Imperiului Otoman).
n august 1848, Mihail Koglniceanu a redactat la Cernuti "Dorintele partidei nationale n
Moldova" unde se sustinea si unirea celor dou principate.
n Transilvania, n vara anului 1848, conflictele social-politice s-au acutizat; pentru
nvrjbirea revolutiei romne si cea maghiar, mpratul de la Viena a sanctionat anexarea
Transilvaniei la Ungaria, nclcndu-se astfel vointa national a romnilor. La 21 mai / 2
iunie la Mihalt au fost mpuscati 12 trani romni, ceea ce a provocat o puternic revolt a
populatiei romnesti. n Tara Romneasc, sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman a
intervenit cu forte militare pentru nfrngerea revolutiei. Sub presiunea trupelor
numeroase, turcesti si rusesti, revolutia a fost nbusit, desi romnii au opus rezistent,
cum a fost n Bucuresti, pe Dealul Spirii, unde o unitate de pompieri, condusa de
locotenentul Pavel Zaganescu, la 13/25 septembrie a dat o puternic ripost invadatorilor;
ocuparea Capitalei a pus capt activittii revolutionare si orice rezistent armat era inutil
n fata fortelor strine.
La 19apr./1mai 1849 la Balta-Liman se semna conventia ruso-turca care consfintea pe plan
diplomatic international inabusirea revolutiei de la 1848 in Tarile Romane. Conventia
prevedea: - domni numiti pe 7 ani de sultan si confirmati de puterea protectoare; desfiintarea Adunarilor Obstesti si inlocuirea lor cu Divanuri legislative, cu membri de
drept si numiti de domn; - tinerea sub ocupatie a Principatelor pentru "a reprima orice
miscare de insurectionare". Sunt numiti domni Barbu Stirbei in Tara Romaneasca si
Grigore Al. Ghica in Moldova.
n conditiile nfrngerii revolutiei n Moldova si Tara Romneasc, Transilvania a devenit
centrul luptei pentru drepturile romnilor.
n septembrie 1848 la Blaj, a avut loc o alt adunare popular la care au participat trani
romni organizati militar de ctre Avram Iancu. Adunarea a adoptat o Rezolutie care era
mpotriva "unirii" Transilvaniei cu Ungaria si cerea abolirea regimului care i-a urmat.
A fost organizat politic si militar Transilvania pe baze noi; au fost nfiintate 15 prefecturi,
fiecreia corespunzndu-i cte o legiune; s-a constituit la Sibiu, Comitetul National (un
adevrat guvern romnesc). Grzile nobiliare maghiare au fost dezarmate; la 4 martie
1849, noua Constitutie imperial restabilea autonomia Transilvaniei si admitea existenta
national a romnilor.
n aceste conditii guvernul revolutionar maghiar a fcut apel la generalul polonez Iosef
Bem, care a reusit n primvara anului 1849 s cucereasc o mare parte a Transilvaniei, n
afar doar de zona muntilor Apuseni. Nobilimea maghiar a dezlntuit o crunt represiune
mpotriva tranilor romni; a fost introdus starea de asediu si urmriti conductorii
revolutiei romne.
n muntii Apuseni, Avram Iancu, supranumit si "craiul muntilor" s-a dovedit un strlucit
conductor militar si un important om politic. Au fost organizate legiuni romnesti care au
respins fortele militare maghiare ce ncercau s ptrund n munti. Tratativele dintre cele
referat.clopotel.ro
dou prti au esuat; Nicolae Blcescu si Cezar Bolliac au sustinut necesitatea de a se ajunge
la un acord ntre conductorii revolutiei romne si ai celei maghiare, mpotriva dusmanului
comun, Imperiul Habsburgic.
n vara anului 1849 trupele imperiale ale lui Franz Iosef, mpreun cu trupele tariste
au ptruns n Transilvania. n fata acestui grav pericol, la Debretin, au loc tratative
ntre Nicolae Blcescu si Lajos Kossuth, iar la Seghedin, la 2/14 iulie 1849 a fost
semnat de ctre guvernul maghiar "Proiectul de pacificare" prin care se recunostea
dreptul romnilor de a-si folosi propria limb n administratie, independenta
Bisericii Ortodoxe, prezenta romnilor n administratia de stat, formarea unei
legiuni romnesti.
La 16/28 iulie 1849 parlamentul maghiar a votat legea nationalittilor prin care
romnii din Transilvania primeau drepturi politice. La struintele lui Nicolae
Blcescu, Avram Iancu se angaja s nu atace armata maghiar, iar Kossuth publica
decretul privind ncetarea luptelor dintre maghiari si romni. Era prea trziu,
pentru c la 1/13 august 1849 armata maghiar capitula la Siria, iar romnii au fost
obligati de comandantul armatei austriece s depun armele. Astfel, conflictul dintre
nationalittile asuprite a dus la nfrngerea revolutiei.
Revolutia romn de la 1848 reprezint un rezultat al procesului de dezvoltare a
societtii romnesti. revendicrile nscrise n program, participarea activ,
constient si eroic a poporului care a legitimat-o, a aprat-o mpotriva dusmanilor
din interior si din afar, i-au conferit un puternic caracter democratic. mprejurrile
internationale complexe, situatia geopolitic, particularittile juridice ale
Transilvaniei si ale celor dou principate au impus anumite limite programelor
revolutionare si un anumit curs al desfsurrii evenimentelor, dar solidaritatea
national, dorinta romnilor de a se uni n cuprinsul aceluiasi stat, de a reconstitui
vechea Dacie, reprezenta trstura dominant care a rmas adnc nscris n
constiinta contemporanilor. Cu toate c a fost nfrnt, programul revolutiei de la
1848 a stat la baza tuturor nfptuirilor istoriei noastre moderne.
referat.clopotel.ro