Factorii de Risc Pentru Aparitia Cariei

Factorii de risc pentru apariia
cariei dentare
Groza Marin
S1302
Caria dentar este un proces destructiv cronic

al esuturilor dure ale dintelui, fr character
inflamator, producnd necroza i distrucia
acestora, cu formarea ulterioar a unei
caviti coronare sau radiculare. Caria se
dezvolt numai pe dinii n contact cu mediul
bucal i niciodat pe dinii complet inclui sau
foarte bine izolai de mediul bucal.
Trebuie subliniat i faptul c procesul carios

este specific organismelor vii. Bronner
evideniaz c cel mai dur esut din organism
este susceptibil distruciei numai n cursul vieii,
rmnnd aproape neafectat dup moarte.
n acest context, caria dentar apare ca o
boal multifactorial, caracterizat printr-o
distrucie localizat a esuturilor dure dentare sub
aciunea microorganismelor. Pentru formarea unei
carii dentare sunt necesari citiva factori care au
fost descrisi de Keyes.
Dup Keyes P.H.,1969 interaciunea a patru

factori cu aciune major poate s duc la
apariia cariei dentare:
-Susceptibilitatea dintelui i mediul bucal;
-Placa bacterian;
-Substratul (alimentar);
-Timpul.
Instalarea unor tulburri metabolice produse de

o alimentaie neraional, sau boli intercurente,
influena unor factori nocivi, poate avea o serie
de repercusiuni asupra germenului dentar n
formare la ft, n cazul gravidei, sau asupra
dezvoltrii i mineralizrii dinilor permaneni, n
cazul copilului.
Carena n vitamina A, numai n formele foarte grave,

poate genera leziuni hipoplazice uoare ale incisivilor
temporari.
Carena n vitamina C, n caz de scorbut infantil,
poate produce microchisturi i microhemoragii n
organul smalului.
Rolul oligoelementelor. Unele oligoelemente, cum
ar fi borul, fluorul, molibdenul induc modificri n
morfologia coroanelor dentare prin rotungirea vrfurilor
cuspizilor, lrgirea i reducerea anurilor ocluzale i
chiar micorarea dimensiunilor lor, defavoriznd
acumularea resturilor alimentare. Seleniul n cantiti
mici favorizeaz apariia cariilor, iar aportul mrit de
seleniu are un efect carioprotector. Cantitile exagerate
Aportul foarte sczut de calciu reduce cantitativ

esuturile dure dentare n formare, fr a
influena ns coninutul mineral total, spre
deosebire de fosfat, n care nu este afectat
cantitatea de esut format, dar scade coninutul
mineral i este interesat structura dentinei. De
menionat, c aceste modificri de structur nu
afecteaz rezistena la carie a dinilor, cu
condiia c calciul i fosfatul din alimentaie s
nu coboare sub 0,4%.
Rolul fluorului. Captarea fluorului de ctre smal are drept

urmare reducerea solubilitii n soluie acid, deci creterea
rezistenei la carie.
Carena n vitamina D duce la structurarea unui smal
hipoplazic, ceea ce favorizeaz apariia cariilor.
Dereglrile hormonale afecteaz creterea i
dezvoltarea esuturilor dentare, ceea ce influeneaz n special
erupia dentar. Creterea frecvenei cariilor apare secundar,
datorit modificrilor de vscozitate a salivei.
Lichidul bucal poate interveni n prevenirea sau
favorizarea cariilor dentare printr-o serie de mecanisme
chimice care constau n activitatea sa enzimatic, capacitatea
de tamponare a acizilor organici produi de microorganismele
bucale precum i de posibilitate de remineralizare a leziunilor
carioase incipiente.
De menionat rolul vscozitii salivare, deoarece o saliv

foarte vscoas favorizeaz reinerea i aderarea
resturilor alimentare pe suprafaa dintelui, genernd
astfel condiii optime debutului proceselor carioase.
Saliva uman are un potenial deosebit de
remineralizare a smalului cariat, potenial destul de
constant la acelai individ, dar diferit de la unul la altul.
Mecanismul const n precipitarea ionilor de calciu i
fosfat din lichidul bucal sub forma unor fosfai de calciu
insolubili care se ncorporeaz n smal, desfiinnd
defectele incipiente aprute prin demineralizri
incipiente.
Caracterul alimetaiei are o importan

deosebit asupra dinilor, influennd direct
formarea i dezvoltarea dinilor i determinnd
ulterior carioreceptivitatea sau cariorezistena
lor. Echilibrul alimentar presupune aportul optim
i calitativ al substanelor nutritive i biologic
active proteinelor, lipidelor, glucidelor,
vitaminelor i substanelor minerale.
Dintre alimente, efectele cariogene cele mai

active le au hidrocarbonatele, n special
asocierea dulciurilor cu finoasele. De obicei
aceste efecte apar prerezorbtiv, la nivelul
interfeei plcii bacteriene cu dintele, dar o
alimentaie bogat n glucide poate aciona i
postrezorbtiv, n cursul odontogenezei, pe cale
sistemic, influennd negativ rezistena la carie
a esuturilor dure dentare.
Alimentele moi sunt mai cariogene ca acele

tari ca i cele sub form de pulbere fine fa
de cele lichide. De asemenea, vscozitatea i
adezivitatea unor produse zaharoase
(caramel,jeleuri, alvi) favorizeaz n mod
deosebit apariia cariei dentare prin
staionarea lor ndelungat n cavitatea
bucal, n deosebi n locurile retentive, unde
autocurirea este insuficient. Asocierea
lipidelor n preparatele zaharoase le reduce
timpul de retenie pe dinte i deci nocivitatea.
Hidrocarbonatul cu cel mai nalt potenial

cariogen este zaharoza, urmat de fructoz,
glucoz, lactoz i maltoz. Pe ultimele locuri
se situeaz dextrinele i amidonul. Unele
alimente cum ar fi fina din cerealele
nerafinate, grsimile, brnzeturile, laptele
posed efect carioprotector.
Placa bacterian
Constituie un sistem ecologic microbian viguros, cu o
activitate metabolic intens, bine adaptat mediului
su. Ea apare sub forma unui agregat de
microorganisme unite ntre ele i de suprafaa dintelui
sau a altor structuri din cavitatea bucal prin intermediul
unei matrice organice. Prin numeroase cercetri s-a
demonstrat c n apariia cariei dentare rolul primordial l
au bacteriile, n special Streptococcus mutans, care
iniiaz caria, iar Dactilobacillus influeneaz
progresarea procesului carios. Asemenea bacterii ca
Veillonela, Staphylococcus, Neisseria i diferite feluri de
Streptococcus au un rol mai puin important n evoluia
cariei dentare.
Potenialul cariogen nalt al Str. Mutans se explic prin:

1. Str. Mutans produce suplimentar polizaharidul zaharoza
din glucoz. Placa se insereaz de suprafaa dintelui, iar Str.
Mutans este legat cu toate straturile ei.
2. Str. Mutans sintetizeaz un polizaharid suplimentar din
fructoz, care se formeaz din zaharoz.
3.Str. Mutans produce acizi organici (n special acidul lactic)
din zaharoz, ceea ce duce la demineralizarea smaliului.
Este necesar de a inlatura la maxim factorii de

risc din viata noastra, pentru a evita aparitia
cariei dentare. Sunt o multime de ispite care
tind sa deregleze integritatea smaltului, fata
de care trebuie sa manifestam vointa. In fine,
scopul meu a fost de a va informa despre
diverse carente alimentare sau consumul unor
substante cariogene, iar deja implimentarea
in viata de zi cu zi a acestor reguli, ramine
dupa voi.

Factorii de Risc Pentru Aparitia Cariei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Factorii de Risc Pentru Aparitia Cariei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Factorii de Risc Pentru Aparitia Cariei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Factorii de risc pentru apariia

Caria dentar este un proces destructiv cronic

Trebuie subliniat i faptul c procesul carios

Dup Keyes P.H.,1969 interaciunea a patru

Instalarea unor tulburri metabolice produse de

Carena n vitamina A, numai n formele foarte grave,

Aportul foarte sczut de calciu reduce cantitativ

Rolul fluorului. Captarea fluorului de ctre smal are drept

De menionat rolul vscozitii salivare, deoarece o saliv

Caracterul alimetaiei are o importan

Dintre alimente, efectele cariogene cele mai

Alimentele moi sunt mai cariogene ca acele

Hidrocarbonatul cu cel mai nalt potenial

Potenialul cariogen nalt al Str. Mutans se explic prin:

Este necesar de a inlatura la maxim factorii de

S-ar putea să vă placă și