AMINTIRI DIN COPILARIE Portretul lui Davidica Naratorul este personaj la faptele relatate si realizezaza o caracterizare directa asupra

personajelor. Relatarea intamplarilor se face la persoana a III-a, timpul trecut imperfect. Davidica este caracterizat direct, realizandu-i-se astfel portretul fizic la care se implica afectiv naratorul de-a mai mare dragul sa-l vezi pe Davidica, flacau de munte, cu barba in furculita si favorite frumoase, cu pletele crete si negre ca pana corbului, cu fruntea lata si senina, cu ochii mari si negri ca murele si scanteietori ca fulgerul, cu obrajii rumeni ca doi bujori, mladios ca un mesteacan si rusinos ca o fata mare.Din fapte, reiese si caracterizarea indirect, pana tiparea o mamaliga, mantuia de spus pe derost, repede si fara gres toata istoria echiului !estament fapt din care reiese ca Davidica era un elev intelligent si silitor, cu conceptii foarte bune despre scoala. Portretul lui Trasnea !rasnea avea dorinta de a invata dar nu si putinta. Distanta elevilor fata de scoala se datoreaza mai multor factori"calitatea manualelor, prestatia profesorilor, atitudinea elevilor. #ersonajul da dovada de neintelegere a gramaticii si incearca sa gaseasca un vinovat. $rede ca este inutilala ce%I buna gramatica si da vina pe autori pentru numeroasele definitii pe care ar trebui sa le invete. Direct" !rasnea era inaintat in varsta bucher de frunte si tamp de felul sau. #rin stalcirea cuvintelor da dovada de superficialitate dar si de faptul ca nu are o memorie foarte buna. Naratorul il caracterizeaza indirect pe !rasnea prin afirmatia &-apoi ganditi ca !rasnea citea intrebarea si raspunsul, fiecare pe rand, rar si lamurit, ca sa se poata intelege ceva'

CORIGENTA Rezumat #rotagonistul marturiseste ca nu a promovat pentru ca asa a vrut el si recunoaste ca este lipsit de vointa.I se ofera sansa de a promova si isi propune sa invete pentru a trece e(amenul.

Isi face planuri si le spune tuturor cum are de gand sa invete. Incearca sa isi creeze un ambient prielnic invatatului, trigonometriei mai pr)cis, insa nu reuseste sa duca pana la capat planul pentru ca este atras de fiecare lucru din jurul sau. Isi tot amana ora la care sa se trezeasca a doua zi.*rmatoarea zi reuseste doar sa deseneze un cerc. #ana la urma se resemneaza si este hotarat ca va invata in vara.

ORA DE ISTORIE Rezumat #rotagonistul isi aduce aminte de ora de istorie cu profesorul pe care il indragea cel mai mult cand avea +, ani. Intr%o zi directorul intra in clasa la ora de istorie insotit de un inspector, care urma sa asiste la ora. #rofesorul incepe sa se plimbe printer banci si sa ii puna intrebari elevului care il indragea asa tare. -levul ii raspundea astfel incat colegii sai sa isi poata aduce aminte lectia din urma..ra decurge bine iar la final profesorul pleaca insotit de inspector, in clasa ramanad doar elevii , care se bucurau. #rofesorul este caracterizat in mod direct , conturandu-i-se astfel portretul fizic profesorul nostru era un om mic de statura , la limita dintre un pitic si un om normal. #ortretul moral fiind reprezentat de fraza , reusi sa ne impuna respect fara sa fie silit sa ne determine sa ne fie frica de puterea pe care o avea, ca orice profesor, de a ne da note pedepsitoare sau subiecte grele la teze. -ra un om respectat de elevii sai, cu care avea o comunicare foarte buna, un om care stia sa se faca placut, avea darul de a-i atrage pe elevii sai in cunoasterea materiei sale/ impunea respect prin conduit sa profesorala.

VOR ESTE!NCET #oetul abordeaza aceasta dragoste prin intermediul unui discurs de dragoste realizat ca o declaratie de dragoste adresate iubitei direct folosind verbe la imperativ 0nca din titlul poeziei, la 0nceputul fiecarei strofe 1i a pronumelui personal la persoana a II-a care sugereaza prezenta unui interlocutor. -ste prezent monolo"ul deoarece este absenta vocea persoanei iubite 0n timp ce vocea poetului este prezenta pe tot parcursului poeziei. $hiar daca dialogul ce presupune comunicare 0ntre doua persoane este absent din cauza ine(istentei unui

raspuns verbal la rugamintile poetului, se realizeaza o comunicare intre cei doi pentru ca iubita ii raspunde poetului prin gesturi, astfel schitand un dialog de dragoste bazat pe e(primarea sentimentelor fie prin vorbe, fie prin gesturi. #oezia este conceput2 ca o declaratie de dragoste adresata persoanei iubite ale carei gesturi le considera raspunsuri afirmative la rugamintile neincetate ale poetului, fapt ce ii incurajeaza sentimentele. #oetul insista pe puterea de convingere a ochilor ce e(prim2 o multitudine de sentimente" mila, dragoste, durere. Numeroasele substantive 1i adjective realizeaza #.R!R-!*3 iubitei din care se desprind atribute ca trasaturi angelice ale fe4ei, profunzimea ochilor. 5ermecat de aceasta imagine angelica, poetul idolatrizeaza aceasta figura astfel rug2mintile lui se transforma 0n rugaciuni catre un 6scump inger sfant. Iubita reprezinta pentru poet sensul vietii, motivul e(istentei, singurul lucru care conteaza cu adevarat. 5igurile de stil ca metafora" 6dulcea mea lumina, comparatia" 6vorba ta ca lamura de miere, epitetul" 6inteles cuminte 0ntregesc portretul iubitei. !oate aceste figuri de stil realizeaza un portret al iubitei atat moral cat 1i fizic deoarece putem din aceste versuri sa deducem ca iubita este una blanda, dulce, inocenta avand un chip angelic, asemenea unui inger sfant iar profunzimea ochilor e(prim2 mil2, dragoste, durere, sentimente ce orice 0ndragostit la un moment dat le are. $omunicarea dintre cei doi se realizeaza prin vorbe dulci, rostite 6incet, adverb ce reda intensitatea, ritmul, tonul vorbirii si al privirii care 0ntareste spusele poetului. # $RATOR$L 7buratorul este o balada inspirata din mitul erotic al 7buratorului. potrivit acestuia, 7buratorul 6 este un demon frumos, un -ros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si tanjirile intaiei iubiri. 5lorica foloseste un limbaj familial caci se destainuie mamei sale. $onfesiunea sa este organizata in doua parti distincte una ce da glas banuielii ca sursa tulburarilor, a raului, ar putea fi zburatorul si vindecarea - adica alungarea raului - ar putea fi posibila prin interventia unor cunoscatori ai taramului necunoscut" preotul, vrajitorul sau babele vracite. &imptomele posedarii, evidentiate in prima parte a confesiunii, sunt violente senzatii opuse 8gheata si foc9, concomitente sau intr-o alternanta accelerate8imi ard buzele, mama, : obraji-mi se palesc sau *n foc se-aprinde-n mine :: racori ma iau in spate9 !anguirea erotica necesita si mijloace adecvate de e(primare/ asa se e(plica multimea e(clamatiilor, a interogatiilor retorice si a verbelor la indicativ prezent. in acest conte(t, repetitia si plang, maicuta, plang" condenseaza aceasta tanguire. NORA

Nora, eroina principal, este cabaniera la ;alea 3ac. &oldatii care vin la cabana reusesc sa prinda o capra neagra si o aduc aici unde ii improvizeaza un tarc. azand animalul captiv nora isi rememoreaza <ventura ei de iubire cu Doru, un salvamontist langa care credea ca poate sa fie fericita. Indragostita, visatoare, isi paraseste scoala si familia pentru a trai alaturi de Doru la munte. . vreme sunt impreuna, se iubesc, dar pana la urma Doru o paraseste, e il asteapta in zadar in ;v unde lucra la o librarie. !arziu, intelege ca prietenul ei o parasise pentru totdeauna. 3a cabana, Nora elibereaza capra neagra. CARACTERI#ARE NORA Nora este o eleva de liceu , scurt caracterizata de narrator ca fiind o copila, += ani, crede-n vise, in iubire, isi doreste , copii si pe Doru il urmeaza./ el e monitor de schi. Nora este atrasa de salvamontist cu povestile sale despre caini de vanatoare,cabane si castele. Nora traieste concomitant in > planuri" un plan al realitatii si un planul visarii unde-l regaseste pe Doru. -a este mereu cu gandul la Doru, neglijand invatatura. #rofesoara observa lipsa de atentie a eiNora, nora, ce-I cu tine' nora, iar n-ai invatat' Nora decide sa fuga cu doru, aceasta decizie schiba fundamental e(istent fetei. -a descopera pe parcurs viciile prietenilor lui Doru. Incercand sa-si i-a rolul de sotie in serios, nora ii spala lui doru prima camasa, cand aceasta vreea sa-I spele ciorapii doru se enerveaza, realizand ca tot ce vrea el defapt este doar o aventura si ca fata isi lua rolul mult prea in serios.

O NOAPTE %$RT$NOASA &cena declararii amorului care ii are ca protagonist pe Rica si pe eta ilustreaza foarte bine comical de situatie pe care $aragiale l%a deprins din lectura comediilor clasice. 3a acesta se adauga si comical de limbaj, vizibil aici mai ales in declaratiile de amor ale lui Rica. 3imbajul lui Rica este bombastic, e(presiile artistice fiind amestecate cu nonsensul" ?&unt un june tanar si nefericit, care sufere peste poate si iubeste la nemurire.?, ?@-am transportat la localitate pentru ca sa-ti repet ca te iubesc precum iubeste sclavul lumina si orbul libertatea.? $onfuzia se datoreaza rasturnarii 8intr-o

?lume pe dos?9 a numarului de la casa" ?$and am aflat ca sezi pe aici, te-am curtat la nemurire si m-am informat prin baiatul de la cherestegia lui cumnata-tau cum stai cu familia ta Declaratia de amor pe care rica v i-o face vetei este o parodie dupa acest gen de scena. $omical de situatie se impleteste mereu cu cel de limbaj. In privinta limbajului lui rica, dramaturgul foloseste procedeul comic.<stfel, tanarul se trezeste folosind stilul artistic8 angel radios9 si continuand cu stilul administrativ 8 precum am avutonoarea a vacomunica in precedent mea epistola..9 daca mani fluiri ca este plina de entuziastm, veta se aratadistanta, manifestandraceala fata de musafirul nepoftit