Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 64 vizualizări

    Francesco Petrarca

    Încărcat de

    Costea Cretu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Francesco Petrarca

    Încărcat de

    Costea Cretu
    64 vizualizări2 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    64 vizualizări2 pagini

    Francesco Petrarca

    Încărcat de

    Costea Cretu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    din 2

    Francesco Petrarca

    Francesco PetrarcaMagnus poeta et historicus

    Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arqu/Padova) a fost un prozator, poet i umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importani poei lirici ai literaturii italiene. n special forma perfect a sonetelor sale s-a impus i n afara spaiului de limb italian, influennd lirica european ("Il Petrarchismo"). Pe lng cunoaterea profund a autorilor clasici i a limbii latine, operele sale scrise n "volgare" au jucat un rol precumpnitor n dezvoltarea limbii italiene vorbite ntr-o limb literar. Prin convingerea sa asupra strnsei legturi ntre cultura clasic i nvtura cretin, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunete aceste dou ideale. Alturi de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renaterii. Biografie Francesco Petrarca s-a nscut pe 20 iulie 1304 n Incisa, n apropiere de Arezzo, fiu al notarului Pietro di ser Parenzo (supranumit Petracco, guelf alb, prieten cu Dante, exilat dinFlorena din motive politice). Dup copilria petrecut n Toscana, n 1311 familia se mut la Carpentras, n Frana, aproape de oraul Avignon, unde Petracco spera s obin o slujb la curtea papal, care i avea n acel timp sediul n Avignon. Dei avea inclinaii literare, manifestate precoce n studiul autorilor clasici i n compuneri ocazionale, Francesco este trimis mai nti la Montpellier, apoi la Bologna, pentru a studia Dreptul civil. Dup moartea tatlui, Petrarca se ntoarce la Avignon, unde ntr n serviciul Bisericii. n ziua de 6 aprilie 1327, o ntlnete, n biserica Sainte Claire din Avignon, pentru prima dat pe Laura (probabil Laure de Noves), pentru care dezvolt o pasiune, devenit legendar prin trinicia i puritatea ei.n jurul anului 1330, dedicat carierei ecleziastice, devine capelanul cardinalului Giovanni Colonna, ce aparinea unei ilustre i influente familii romane. ntreprinde numeroase cltorii prin Italia, Frana, Olanda i Germania. La Lige descoper dou Oraii ale lui Cicero. Paralel cu formaia sa cultural, se angajeaz i n activitatea politic, iniiind campania pentru ntoarcerea sediului pontifical de la Avignon la Roma. La Napoli, sub patronajul regelui Robert d'Anjou, organizeaz manifestri literare, n cursul crora citete din poema eroic "Africa" abia terminat (1340), susine discuii asupra poeziei, artelor i autorilor clasici. n ziua de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara l ncoroneaz ca "Magnus poeta et historicus". n 1343, n trecere prin Verona, descoper primele 16 cri ale Epistolelor lui Cicero adresate lui Atticus i Brutus Albinus. Aflat n Parma, n ziua de 19 mai 1348 i parvine vestea morii Laurei, n timpul marii epidemii de cium care bntuia n vestul Europei. n Florena, se ntlnete n 1350 cu scriitorul Giovanni Boccaccio, cu care era mai de mult n coresponden. Ambii poei au contribuit printr-o activitate perseverent la redescoperirea antichitii clasice, respingnd preceptelescolasticei medievale. ntre 1353 i 1356 Petrarca triete n Milano, ca oaspete al lui Giovanni Visconti, arhiepiscop i conductor al oraului. Refugiindu-se de focarele epidemiei de cium, l gsim n anii 1361 pn n 1374 n Padova, Veneia i Arqu. Aici i sfrete zilele pe 19 iulie 1374. A fost nmormntat n curtea casei parohiale din localitate, mai trziu osemintele sale fur transferate ntr-un cavou de marmor alturi de biseric. La5 aprilie 2004 fu comunicat rezultatul analizei craniului conservat n mormnt: craniul aparine unei femei, decedat n aceiai perioad, deci nu poate fi al lui Petrarca.

    S-ar putea să vă placă și