Moruz Edward cls.

a X-a A

Ion
de Liviu Rebreanu Aparut in 1920, romanul ,,Ion ,,rezolva o problema si curma o controversa (Eugen Lovinescu). Potrivit conceptiei realiste, tema romanului are o dubla componenta: sociala si psihologica. Rema romanului are doua parti: glasul iubirii si glasul pamantului. Cele doua titluri subiective definesc coordonatele actiunii personajului principal. Substratul antropologic Asa cum insusi autorul scria in ,,Marturisiri(1952), romanul ,,Ion are ca sursa de inspiratie cateva intamplari ce raman vii in constiinta lui Rebreanu: 1. ,,Ei bine, Ion isi trage originea dintr-o scena pe care am vazut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de inceput de primavara. Pamantul jilav, lipicios, iesisem cu o pusca la vanatoare de porumbei salbatici. Hoinarind pe coastele din jurul satului, am zarit un taran imbracat in straie de sarbatoare. El nu ma vadea... Deodata s-a aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o ibovnica. 2. ,,Aproape toata desfasurarea din capitolul I este de fapt evocarea unor amintiri din copilaria mea... Descrierea drumului pana in Pripas, si chiar a satului si a imprejurimilor corespunde in mare parte cu realitatea. 3. ,,Sora sa ii povesteste despre o intamplare <<La vreo saptamana iata alt eveniment important in satul nostru: Un taran vaduv dintre cei mai bogati si-a batut unica fata intr-un hal ingrozitor. Pe fata o chema Ludovica. Biata Ludovica de altfel, manca destul de des bataie in

Moruz Edward cls. a X-a A

ultimul timp fiindca i se intamplase sa greseasca si sa ramana insarcinata. In sfarsit, in ziua cu bataia cea groaznica, taranul, nu stiu de la cine se zicea ca ar fi aflat ca Ludovica lui si-a daruit fecioria celui mai vecisnic fecior din tot satul... Afara de greseala fetei, trebuia sa se incuscreasca, el, fruntas, cu pleava satului si sa dea si o zestre buna unui prapadit de flacau care nu iubea pamantul si nici nu stia sa-l munceasca cum se cuvine.>> 4. ,,Tot in zilele acelea, am stat mai mult de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, muncitor si foarte sarac, il chema Ion Pop al Glanetasului. Mi se plangea flacaul de diversele-i necazuri a caror pricina mare, grozava, unica, el o vedea in faptul ca nu are pamant. El pronunta de altfel, cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata. Autorul va marturisi insa ca ,,realitatea este pentru mine doar un pretext. Apreciat de Lovinescu drept ,,cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane, romanul Ion incheie cu viziunea idilic-pastorala asupra vietii rurale, impusa pana atunci de miscarea samanatorista reprezentata de M.Sadoveanu. Daca prin Sadoveanu, proza romaneasca e indreptata spre explorarea lumii satului, rezistand formelor de viata capitaliste, retras intr-o izolare naturala, L.Rebreanu analizeaza obiectiv comunitatea rurala prinsa in angrenajul luptei pentru inavutire, suferind efectele dezumanizarii, specifice societatii, intrate sub puterea banului. Ion face parte din ciclul rustic de romane la care se adauga ,,Rascoala si craisorul, axate pe dezbaterea polemica.

Moruz Edward cls. a X-a A

Romanul Ion isi are numeroase puncte de plecare in nuvelele publicate anterior:,,Ofilire, ,,Rafuiala, ,,Hora mortii, ,,Zestra si ,,Rusinea. a),,Ofilirea Saveta (prefigurand personajul Ana), fata saraca, se va sinucide, constientizand ca nu este iubita de fiul preotului care urma sa se casatoreasca cu o fata bogata. b),,Rafuiala Toma Lotru (prefigurand pe G.Bulbuc), taran bogat, se va casatori cu Rafila (Florica), fata saraca ce-l iubea pe Tanase (Ion), un taran sarac. Toma il va ucide pe Tanase. c),,Hora mortii Ileana (Ana), fata lui Grigore Bulbuc (Vasile Baciu), taran bogat, este obligata de tatal ei sa se casatoreasca cu un taran bogat desi ea iubea un alt flacau care era sarac. Nuvelele ,,Zestrea si ,,Rusinea prefigureaza personajele Macedon Cercetasu si Ion Glanetasu. Semnificatia titlului L.Rebreanu dorea sa creeze un tip generic al taranului pe care si-l reprezenta ca pe o categorie eterna ,,pentru noi, taranul e izvorul romanismului, pur si etern. La noi, singura realitate permanenta, inalterabila, a fost si a ramas taranul. (L.R.-,,Marturisiri). Ion este un nume propriu romanesc, din dorinta de a crea un personaj exponential al colectivitatii rurale: ,,Simbolizeaza pasiunea organica a taranului roman pentru pamantul pe care s-a nascut. (L.R.,,Marturisiri). Tema romanului este: 1.Sociala Deoarece opera este o monografie a satului transilvanean, de la inceputul sec. al XX lea.

Moruz Edward cls. a X-a A

2.Morala Deoarece ilustreaza patima pentru pamant care are consecinte dramatice asupra universului rural. In centrul romanului se afla problema pamantului, caruia autorul ii confera dimensiuni dramatice, angestrale, considerand-o insa-si problema vietii romanesti, a existentei poporului roman, o problema menita sa fie vesnic de actualitate . (L.R. Marturisiri). Drama taranului se profileaza in functie de nevoia primordiala de a avea pamant, ca obsesie a elementarului, ca stihie de care depinde viata. (N.Balota). Pe parcursul diegezei, se observa atat dorinta cat si lupta personajului principal de a obtine mult ravnitul pamant.

Romanul are doua planuri compozitionale ce urmaresc alternativ aspecte din viata taranilor dar si lumea intelectualilor din universul rural. Se deruleaza in acest plan scene din viata invatatorului Herdelea (dificultati materiale, confruntarea cu autoritatile imperiale sau rivalitatea cu preotul satului Belciug) astfel, actiunea este dispusa in doua planuri paralele cu mai multe episoade intersectate dupa tehnica narativa a contrapunctului. In plan al subiectului il are in centru pe Ion, dar apor si personaje care se leaga de existenta lui (Ana, Vasile Baciu, Florica, George, Zenobia, Savista), iar celalalt plan urmareste familia Herdelea (destinul Laurei si al lui Ghighi). Tehnica contrapunctului consta in prezentarea aceleeasi teme in planuri diferite: nunta taraneasca a Anei corespunde in planul

Moruz Edward cls. a X-a A

intelectualitatii cu cea a Laurei, iar conflictul dintre Ion si Vasile Baciu ii corespunde conflictul intelectualilor satului (invatatorul Herdelea si preotul Belciug). Prin aceasta tehnica se pun in evidenta secvente narative, episoade simetrice si antitetice care confera aspect polifonic actiunii. Romanul are o structura ciclica de corp sferoid, circularitatea fiind evidentiata prin raportul incipit final.

Fragmentul incipit are la baza metafora divinului, ce are rolul de a introduce lectorul in planul fictiunii. Abundenta toponimelor evidentiaza caracterul veridic verosimal al romanului. Verosimilitatea este trasatura a realismului. Sintagma ,,Intovarasind Somesul cand la stanga, cand la dreapta sugereaza pendularea lui Ion intre cele doua glasuri, evidentiind totodata si caracterul sau oscilant. Acesta este primul motiv anticipativ. Verbele utilizate sunt verbe de miscare alerta: vine, spinteca, aluneca si pierde, semnificand actiunea precipitata a romanului si drumul lui Ion spre moarte. Metafora crucea stramba sugereaza imaginea unui sat parasit parca de Dumnezeu, iar Fata spalacita de ploi si cununa de flori vestede sugerand parca evenimentele dramatice ce se vor petrece in satul Pripas. (Spanzurarea lui Avrum si a Anei, moartea lui Ion).

Moruz Edward cls. a X-a A

Fragmentul final descrie drumul ce iese din Pripas, de aceea consideram pertinenta aprecierea lui Nicolae Manolescu urmandul, intram si iesim ca pe o poarta din roman. Verbele utilizate aici sunt tot de miscare coteste, se-ndoaie, se-ntinde, se-mpart, dar de miscare lenta sugerand ca viata continua, chiar daca satul a fost zguduit de intamplari dramatice. Autorul utilizeaza tehnica mise-en-abime (a punerii in adancime) prin care se face trecerea de la imaginea generala, panoramica a satului, la una particulara, atentia focalizandu-se asupra casei familiei Herdelea si a lui Ion. Scena sfintirii bisericii din final are rolul de a inaugura un ciclu de lume sub semnul satului, reinstaurarea legilor morale dupa sacrificiul unei vieti omenesti. De aici, imaginea Titlurile celor doua parti ale romanului. Titlurile de capitol: Inceputul respectiv Sfarsitul. Hora element traditional, apare atat in incipit cat si-n final, dar cu semnificatii diferite. In primul capitol are rolul de a face cititorului cunostinta cu toate personajele antrenate in actiune iar in final ne sugereaza ca daca unii s-au stins, altii le-au luat locul iar timpul nepasator acopera totul. O data intrati in satul Pripas, ajungem la casa invatatorului Herdelea, fiind prima prezentata, ca semn al dinstinctiei si respectului de care se bucura in sat. Rebreanu utilizeaza tehnica descrierii cu functie simbolica pentru a sustine caracterul realist al operei. Cititorul are acces la interioritatea personajelor prin prispa mediului in care traiesc. Casa invatatorului are doua ferestre care se uita tocmai in inima satului, cercetatoare si dojenitoare ce au semnificatia unei instante morale. Urmatoarea casa descrisa e cea a lui Ion. Numeroase

Moruz Edward cls. a X-a A

elemente din descriere functioneaza ca motive anticipative: usa enchisa cu zavorul sugereaza un suflet inchis, imprevizibil. Coperisul de paie parca e un cap de balaur semnifica influenta nepasta pe care Ion o exercita asupra celorlalte personaje. Peretii naruiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului sugereaza pe de o parte harnicia lui Ion iar pe de alta parte statutul social care-l va determina sa actioneze pe cai josnice. Perspectiva narativa este heterodiegetica avand ca martor lexicogramaticala persoana a III-a a verbelor si pronumelor iar naratorul este extradiegetic, omniscient, omniprezent, impersonal. Vocea narativa este auctoriala fara inflexiuni care sa tradeze o atitudine explicita fata de personaje si actiune, iar focalizarea este neutra.

Cronotopul (coordonatele spatio-temporale) este bine delimitat pentru a sustine realismul operei. Astfel, actiunea este plasata la inceputul sec. al XX-lea, moment al patrunderii relatiilor capitaliste in societatea rurala traditionala din Ardeal. Sunt semnificative si toponimele din fragmentul incipit ce au rolul de a sustine verosimilitatea operei. Elemente realiste Substanta epica a romanului, drama lui Ion se deruleaza pe fundalul satului, incorelatie cu ritmurile si pulsatia acestuia. Desi fixat geografic, spatial si temporal, satul lui Rebreanu capata accente mitice, iar viata se desfasoara ritualic in ritm de nastere, casatorie si moarte. In spirit realist, si pastrand imaginea patriarhala a satului,

Moruz Edward cls. a X-a A

Rebreanu ilustreaza prima treapta existentiala, nasterea, prin intermediul Anei, care traieste durerile facerii pe camp, pamantul fiind simbol al vietii (Mircea Eliade), de aici si reactia ca un gest repetat, cucernic al celor doi barbati Glanetasul se inchina cucernic iar dupa dansul si Ion, simtindu-se ca si cum s-ar fi inaltat, isi facu repede cruce de trei ori. Dar pe Ion, instinctul social il domina, de aceea isi revine destul de repede din starea de inaltare spirituala, considerandu-si odrasla o piedica in calea inplinirii afective. Simtea o mandriem, ca odrasla lui racneste atat de poruncitor, dar in data i se lamurea ca de-acuma, prin fiinta aceasta gangava e inlantuit pentru totdeauna de Ana.

Cu ajutorul tehnicii contrapunctului, este ilustrata nunta din dubla perspectiva, a lui Ion cu Ana si a Laurei cu Pintea. Prima este conceputa ca un contract social, respecta ritualul taranesc, insa impresioneaza prin contrastul intre blandetea Anei si egoismul si cinismul lui Ion care abia acum constientizeaza ca odata cu pamanturile, trebuie s-o aibe si pe Ana, de aici atitudinea profund erotizata fata de Florica numai tu-mi esti draga in lume Florico. Auzi tu. Tot nunta este momentul cand si Ana constientizeaza ca Ion iubeste doar pamanturile ei. De aici lamentatia norocul meu, norocul meu. In replica, nunta Laurei se sarbatoreste cu mare fast in Armandia, nunta este oficiata de sase preoti si reprezinta un moment important pentru planul intelectualitatii.

Moruz Edward cls. a X-a A

Ceremonia este prezentata ostentativ idilic, pentru a contrasta cu realismul obiectiv din scena nuntii lui Ion. Fin observator al psihologiei umane, Rebreanu a utilizat in scena mortii Anei si a lui Ion, tehnica flash-back-ului (rememorare fulgeratoare). Scena uciderii Anei, este creionata in tuse naturaliste. Gasind de mult solutia mortii ca pe o eliberare a vietii ce o strivea, Ana traieste voluptatea actului implinit, ca singura initiativa personala. Paradoxal, durerea este convertita fiziologic in placerea asociata unui instinct eliberator Simti o placere grozava, autorul insistand asupra reactiilor fiziologice dure, elemente utilizate si in scena exitusului personajului Ion. Toate aceste destine, complex dezvoltate se desprind ca adevarate drumuri ale naratiunii, evolueaza paralel sau se intretaie, comunicand mereu pentru a da o imagine ampla, monografica a satului romanesc. Dincolo de aspectele care vizeaza existenta rurala, avand ca pivot diegetic pe Ion, in capitolele 7 si 8, unele secvente reflecta aspecte ale vietii politice din Ardeal prin prisma familiei Herdelea, prezentandu-se relatiile romanilor cu Imperiul Austro-Ungar. In cadrul acestor relatii, cei mai afectati sunt intelectualii deoarece autoritatile cauta cu incapatanare sa eludeze orice forma de constiinta nationala ce se manifesta cu predilectie la aceasta clasa sociala. Stilul lui Liviu Rebreanu se caracterizeaza prin: -precizia termenilor, concizie; -sobrietate;

Moruz Edward cls. a X-a A

-lipsa imaginilor artistice pentru a sustine viziunea anticalofila a scriitorului care marturisea ca stralucirile artistice, cel putin in operele de creatie se fac mai totdeauna in detrimentul preciziei, miscarii de viata. E mai usor a scrie frumos decat a exprima exact.

Elemente realiste: -tema romanului; -tehnica descrierii; -cronotopul; -imaginea patriarhala a satului transilvanean; -obiectivitatea;

Elemente moderne: -ciclicitatea romanului; -tehnica contrapunctului (din muzica ); -tehnica mise-en-abine (din cinematografie); -tehnica flashback; -constructia personajului intre Eros si Thanatos.