Cap V
Cap V
Cap V
Fisa de observatie
Pagina I (fata)
1
eruptie dentara, disfunctii ATM, examinarii pentru depistare/asanare focare
de infectie inaintea unei interventii chirurgicale, controale periodice.
4. Antecedente persoanale :
- Fiziologice :-notare informatii referitoare la :
• nastere : la termen/prematur/eutocica(normala)/distocica(
se intervine cu medicamente sau sunt necesare
interventii obstetrice : forceps, vacuum, extractor,
operatie cezariana )
• modul de alimentatie : naturala/mixta/artificiala
• varsta de eruptie a dintilor
• instalarea pubertatii
- Patologice :
Afectiuni generale :
• Malformatii congenitale
• Traumatisme de la nivelul feţei şi dinţilor temporari pot
avea repercusiuni asupra dentiţiei permanente în curs de
formare şi pot fi la originea unor malformaţii coronare
şi radiculare, a hipoplaziilor sau a dilacerărilor.
2
• Interventii chirurgicale in regiunea cervico-faciala
• Tulburari de nutritie in primul an de viata
Afecţiuni banale din prima copilărie (tulburări gastro-
intestinale, bolile eruptive) se suprapun cu perioada de
formare şi mineralizare a dinţilor.
Perturbarea metabolismului fosfo-calcic, are ca urmare
apariţia unor zone de hipoplazie bine definite, interesând
un grup de dinţi în curs de mineralizare.
Morfogeneza şi organogeneza dinţilor poate fi afectată de
carenţele nutriţionale şi vitaminice:
• hipo-vitaminoza A - întârzierea erupţiei,
• hipo-vitaminoza B – tulburări de mineralizare,
• hipo-vitaminoza C – tulburări de creştere în structura
dentinară,
• hipo-vitaminoza D – leziuni corono-radiculare.
• Rahitism
• Boli infecto-contagioase
• Disendocrinii
• Afectiuni cariace, renale,hepatice
• Tulburari nervoase, epilepsie
• Discrazii sanguine
• Alergii
• Anemii
• TBC
• Reumatism
Afectiuni nazo-faringiene :
• Vegetatii adenoide
• Amigdalite repetate
• Deviatii de sept
• Interventii chirurgicale in sfera OMF
3
Obiceiuri vicioase :
• respiratia orala
• suptul degetelor/buzei
• interpunerea limbii/obiecte intre arcade
• atitudini posturale vicioase
5. Antecedente heredo-colaterale :
Fac referire la :
• afectiuni familiale determinate de factori generali, genetici,
neuroendocrinii, metabolici, de mediu, infectii cronice,
• afectiuni pe care mama le-a suferit in timpul sarcinii (viroze,
toxicoze)
• predispozitia in familie la carii/parodontopatii sau unele
anomalii dento-maxilare ( prognatism mandibular, ocluzii
deschise, ocluzii acoperite)
4
3.Rolul examenului clinic complet exo-bucal și endo-oral :
Examinarea clinica completa consta in :
Examenul general : aprecierea statusului general prin studierea :
• atitudine posturala
• comportament
• dezvoltarea somatica (tinand cont de varsta , sex, tip
constitutional)
Se efectueaza masuratori de inaltime/ greutate/ perimetru toracic si
cranian care vor fi comparate cu valoriile medii pentru tara noastra si
astfel se poate incadra copilul intr-un tipar :
• normosom (dezvoltare normala)
• hiposom (deficit de dezvoltare)
• hipersom (hiperdezvoltare)
5
Palpare : bimanual/ comparativ si analizeaza :
• Tegumentele fetei si tesuturile moi : consistenta,
sensibilitate
• Punctele de emergenta ale ramurilor senzitive ale nervului V
(trigemen)-aplicare presiune in punctele :
o Ramura oftalmica- punctul supraorbitar
o Ramura maxilara- punctul infraorbitar
o Ramura mandibulara- punctul mentonier
• Contururile osoase : precizand eventuala prezenta a unor
denivelari, mobilitati, formatiuni anormale (marime , forma,
consistenta, sensibilitate, aderenta) :
o Marginea orbitelor
o Arcadele zigomatice
o Piramida nazala
o Gonionul
o Marginea bazilara a mandibulei
o Marginea posterioara a ramului ascendent al mandibulei
• Grupele ganglionare cervico-faciale :
Se apreciaza :
- Posibilitatea de palpare/nepalpabili
- Volumul
- Consistenta : moale, dura
- Aderenta / mobilitatea fata de planurile moi
subiacente
- Sensibilitatea dureroasa asociata/ nedurerosi
Grupele ganglionare :
1. Gg preauriculari : se palpeaza anterior de conductul
auditiv extern
2. Gg retroauriculari : se palpeaza posterior de lobul urechii
si anterior de apofizele mastoide
3. Gg submandibulari : se palpeaza de-a lungul fetei interne
a corpului mandibular
4. Gg subangulomandibulari : se palpeaza in dreptul
gonionului
5. Gg submentonieri : se palpeaza in extermitatea anterioara
a planseului bucal, submentonier
6. Gg genieni : se palpeaza in grosimea masei muculo-
adipoase a obrajilor
7. Gg latero-cervicali superficiali : de-a lungul marginii
posterioare a SCM
6
8. Gg latero-cervicali profunzi : de-a lungul marginii
anterioare a SCM
• Examen functional al grupelor musculare :
o Orbicularul buzelor
▪ In repaos=> determina raportul buzelor intre ele,
precum si raportul buzelor cu arcadele dentare,
pozitia marginii buzei inferioare fata de marginea
libera a incisivilor superiori( stomionul). Atunci
cand avem un stomion inalt ( buza inferioara ocupa
> 1/3incizala => retrodentia superioara)
▪ Aspectul buzelor : groase , subtiri, eversate, stranse
▪ Palparea : tonicitate
▪ Teste functionale (hipoton/normoton/hiperton):
• Orbicular intern- tractionare laterala a
comisurilor orale ale pacientului si
aprecierea fortei de opozitie si posibilitatea
inchiderii fantei labiale.
• Orbicular extern- se solicita pacientului sa-si
umfle obrajii, iar examinatorul exercita
presiuni pe suprafata externa a obrajilor,
apreciind capacitatea pacientului de a
mentine aerul in cavitatea orala.
In hipertonia orbicularilor => reducerea
perimetrului arcadelor, inghesuire dinti frontali
In hipotonia orbicularilor => protruzie
Parafunctii cu aspirare buza inferioara =>
retrodentia frontalilor inferiori si protruzia
superiorilor
o Limba
▪ Apreciere :
• volum,
• pozitia in repaos,
• daca se inscrie in arcada inferioara,
• daca pastreaza amprentele dintilor in zonele
laterale(macroglosie),
• pozitia varfului limbii (jooasa/inalta,
anterioara/posterioara) si a marginilor
laterale (daca herniaza la nivelul breselor,
daca ocupa spatiul de inocluzie)
7
• tonicitatea : miscari + opunerea
examinatorului cu un deget aplicat fie pe
fata dorsala, fie pe varf :
o ridicare limba
o propulsie
o lateralitate dreapta/stanga
o infasurare, limba jgheab – nu poate fi
efectuata de pacientii care in repaus
interpun limba in zonele laterale ale
arcadelor.
o Muschiul buccinator :
▪ Tonicitatea-test functional : usoara aspirare a
mucoasei jugale de pe fata interna a obrajilor+
usoara tractiune a examinatorului a acesteia
dinspre exterior.
o Muschii ridicatori ai mandibulei : se invita pacientul sa
inchida gura, iar examinatorul se opune acestei miscari.
=> hipoton/normoton/hiperton
▪ Muschiul maseter
• Palpare fascicul superificial
• Palpare fascicul profund
• Palpare insertii :
o Superioara : pe extremitatea postero-
inferioara a arcadei zigomatice
o Inferioara : pe marginea bazilara a
mandibulei
o Inferioara a f.profund : in vestibulul
inferior, distal de M3.
▪ Muschiul petrigoidian intern
• Se palpeaza :
o exooral : pe fata interna a ramului
ascendent al mandibulei si a marginii
bazilare
o endooral : pe fetele interne ale ramurii
ascendente ale mandibulei , in dreptul
gonionului, distal de M3.
▪ Muschiul temporal
• 3 fascicule : anterior(orientare verticala, usor
anterior de ATM) , mijlociu(deasupra ATM,
8
usor oblic), posterior( aproape orizontal,
posterior de ATM)
• Insertia superioara : este larga, in evantai pe
osul temporal
• Insertia inferioara : se palpeaza endooral,
gura larg deschisa+ usoara lateralitate de
aceeasi parte, de-a lungul marginii
ascendente a mandibulei, in vestibulul
superior, la nivelul apofizei coronoide.
• Examenul ATM :
Examinarea deschiderii cavitatii bucale :
Inspectie :
-traseu :
-simetric, fara deviere
9
-asimetric :
- traseu in « baioneta » sau in « sinusoida »,
reprezinta devierea initiala, urmata de
revenirea punctului in planul medio-
sagital=> datorat dislocarii discului articular
-traseu deviat, cu pastrarea pozitiei deviate
pana in pozitia finala=> datorat unor spasme
musculare
10
• Examenul de profil, din norma laterala :
Examenul de profil consta in analiza pozitiilor relative, in sens
sagital, ale unor puncte de referinta localizate la nivelul
glabelei,piramidei nazale, buzei superioare, buzei inferioare,
menton.
11
Profilul pacientului poate fi :
1. Profil drept (normal) :
-buza superioara este pozitionata in 1/3 anterioara a CP
-buza inferioara este pozitionata in 1/3 mijlocie a CP
-mentonul este pozitionat in 1/3 posterioara a CP
2. Profil convex :
-buza superioara depaseste planul Dreyfuss
-mentonul este retras posterior de planul Simon
3. Profil concav :
-buza superioara este localizata in 1/3 mijlocie
-mentonul avanseaza spre 1/3 anterioara a CP
Copiii mai mari se așează singuri, însă simt necesitatea prezenței părinților,
de aceea la prima examinare se va permite acest lucru. Se vor evita ședințele
prelungite sau producerea oricărei dureri. Medicul va găsi și el o poziție comodă,
cel mai bine șezând într-un scaun ergonomic, va înclina fotoliul pentru a crea
condiții de examinare propice. Vom prezenta copilului instrumentele, oglinda,
sonda, explicându-i pe înțelesul lui rolul acestora.
12
Examinarea partilor moi:
Mucoasa orală poate fi sediul unor afecţiuni de origine locală sau generală.
Erupţia dentară este însoţită des de inflamaţii uşoare, fără consecinţe majore,
dar în anumite cazuri desfăşurarea fenomenelor infecţioase pe un teren tarat
dă manifestări locale grave, degenerând în gingivo-stomatite ulcero-
necrotice, osteite şi expulzia dinţilor în erupţie.
Gingiile sunt sediul fistulelor şi inflamaţiilor vestibulare, linguale,
palatinale, care adeseori sunt consecinţa unor afecţiuni pulpare şi
parodontale.
Examinarea frenurilor labiale şi linguale mediane, superioare şi
inferioare este importantă. La maxilar, un fren inserat pe creastă poate
genera o diastemă, iar o hipertrofie poate antrena o denudare radiculară la
nivelul incisivilor inferiori.
Limba are un rol în dezvoltarea cavităţii orale, a arcadelor dentare, cât şi în
solicitarea dezvoltării premaxilarului, motiv pentru care trebuie examinată:
forma, volumul, poziţia de repaus şi în timpul deglutiţiei şi fonaţiei, precum
şi culoarea sau prezenţa unor leziuni specifice unor boli infecto-contagioase:
limba fisurata, saburala, geografica.
• Mucoasa mobila :
▪ Mucoasa labiala
▪ Mucoasa jugala
▪ Mucoasa valului palatin
▪ Mucoasa suprafetei ventrale a limbii
▪ Mucoasa planseului bucal
• Mucoasa fixa :
▪ Mucoasa palatinala : se insera pe palatul dur
▪ Mucoasa gingivala : acopera versantii vestibulari si orali ai
proceselor alveolare maxilare si mandibulare, fiind limitata
apical de mucoasa pasiv-mobila a fundurilor de sac vestibulare
si para-linguale, iar coronar de gingia libera , localizata in jurul
coletului dentar.
13
Aspectul mucoasei fixe : culoare mai palida-roz, consistenta ferma,
suprafata mai putin neteda- «coaja de portocala», poate prezenta pete
pigmentare melanice.
Inaltimea benzii de mucoasa fixa este mai lata in regiunea anterioara
si mai ingusta in dreptul C, PM, M.
14
urmează a fi trataţi endodontic (pulpotomie, pulpectomie) sau dacă cei trataţi
endodontic nu prezintă complicaţii parodontale.
Se precizează şi afecţiunile necarioase: hipoplazii, abrazii, resorbţii
patologice, traumatisme dentare coronare (smalţ, dentină cu sau fără afectare
pulpară), radiculare (în treimea cervicală, medie, apicală) şi alveolare.
Bilanţul dento-alveolar şi rapoartele osoase se face în detaliu de către
ortodont, dar un număr de semne trebuie relevate din examenul global făcut
de pedodont.
Înghesuirile, diastemele şi diferitele modificări ale ocluziei în cele trei
planuri (overjet, overbite, openbite sau cross-bite) trebuie precizate. După
efectuarea tratamentului pedodontic, pacientul se îndrumă către specialistul
ortodont.
Evaluarea parodontală se realizează prin sondarea selectivă a şanţurilor
gingivale la dinţii anteriori şi primii molari. Posibilitatea existenţei de
pierdere osoasă şi de migrare a aliniamentului este mică, dar unii copii la
aceste vârste pot avea afecţiuni parodontale. Dinţii care erup au de obicei un
şanţ gingival adânc, până când coroana a erupt complet. Inflamaţia gingivală
în pubertatea timpurie poate crea astfel confuzii în măsurarea adâncimii
pungii.
Şanţul gingival al adultului are în medie o profunzime de 1,5 -1,8 mm. La
copil şi adolescent, el poate varia între 1 şi 6 mm în funcţie de gradul de
evoluţie al dintelui permanent. Şanţul gingival este mai profund în dentiţia
temporară (aprox. 2 mm).
Acumularea de tartru şi inflamaţiile care însoţesc înghesuirile dentare din
zona anterioară, respiraţia orală, igiena deficitară precum şi gingivita de
erupţie sunt probleme specifice de pedodonţie.
Indicele GI (LOE şi SILNESS) poate fi adaptat pentru a fi folosit în
stomatologia pediatrică astfel:
0 – gingie sănătoasă,
1 – inflamaţie uşoară: schimbarea discretă a culorii, edem, fără
sângerare la palpare,
2 – inflamaţie moderată: roşeaţă, edem, sângerare la sondare,
3– inflamaţie severă: roşeaţă puternică, edem, sângerare spontană şi
ulceraţie.
Examinarea indicelui de igiena orala :
Se apreciaza prin inspectie in functie de cantitatea de placa bacteriana
si tartru prezentate de pacient.
Pentru cuantificare, se recomanda utilizarea unor indici epidemiologici de
evaluare => indici de placa dentara fara colorarea placii bacteriene/cu
colorarea placii bacteriene
15
Indicele OHI-S => presupune examinarea a 6 dinti, dupa urmatoarea
schema :
- Maxilar : 1.6/1.1/2.6
- Mandibular : 4.6/3.1/3.6
16
Sagital Transversal Vertical
Incisivi N : Circumscrierea fetelor V ale N: N:
incisivilor inferiori de catre Corespondenta liniilor Supraacoperirea incisivilor
fetele P ale incisivilor superiori interincisive maxialre inferiori de catre incisivii
Contact intre marginea incizala I si mandibulare superiori cu 1/3.
inferiori si fata palatinala a I
superiori
Treapta sagitala de 1-2 mm
P: P: P:
Treapta sagitala>2mm Devierea liniei Supraacoperire >1/3
Angrenaj invers interincisive Ocluzie adanca
Ocluzie inversa mandibulare spre (supraacoperiere 2/3 sau 1/1)
dreapta/stanga Ocluzie deschisa -lipsa de
contact intre I superiori si cei
inferiori.
Canini N: N: N:
-C inferior localizat intre C Contact intre fata P a Supraacoperire de 1/3
superior si IL superior C superior si fata V a
-C superior vine in contact cu C C inferior
inferior si Pm1 inferior(M1
temporar)
P: P: P:
Distalizare/mezializare ½ cusp -treapta transversala Supraacoperire >1/3
sau 1 cuspid (mm) Ocluzie adanca
-angrenare inversa (supraacoperiere 2/3 sau 1/1)
-cusp-cusp Ocluzie deschisa -lipsa de
contact intre C superiori si
cei inferiori.
M1 N: N: N:
Cheia lui Angle(cusp MV al M1 Cuspizii V ai M1 Cuspid-fosa
superior se afla in santul superior circumscriu Cuspid-creasta marginala
intercuspidian dintre cusp MV si cuspizii V ai M1
CV al M1 inferior) inferior
P: P: P:
Mezializare/distalizare ½ sau 1 -ocluzie incrucisata -ocluzie deschisa/prabusita
cuspid -ocluzie lingualizata -ocluzii instabile :cuspid-
cuspid, cusp-versant
17
Examenul dinamic al ocluziei :
- Pozitia de repaus :
o se roaga pacientul sa numere sau sa pronunte : V, F, S
o in repaus exisat contact al buzelor, fara contractie musculara
o supraacoperiere frontala redusa
o SIF : 2 -4 mm
- Propulsia = se realizeaza de catre incisivii antagonisti si apare in cursul
inciziei alimentelor din cadrul ciclului masticator
- Analiza miscarii de propulsie se face din pozitia de IM spre pozitia de
cap-la-cap, se analizeaza propulsia mandibulara cu contacte dento-
dentare.
- Conditiile unui ghidaj anterior functional :
1. Sa fie asigura de minim 2 perechi de dinti frontali antagonisti,
situati de o parte si de alta a liniei mediene, pentru echilibru. (
cel mai frecvent-IC max cu antagonistii lor : 1.1 cu 4.1 si 4.2,
respective 2.1 cu 3.1 si 3.2, deoarece IL max sunt in general mai
scurti si nu ajung in contact)
*Este posibil ca in miscarea de propulsie sa participle toti dintii
frontali cu antagonistii lor, inclusiv caninii. Ceea ce este important
– sa existe o distributie relativ echilibrata de o parte si de alta a
liniei mediene, pentru mentinerea echilibrului musculo-articular.
2. Miscarea se realizeaza prin alunecarea marginilor incizale ale I
inferiori pe fetele palatinale ale dintilor frontali maxilari.
3. Analiza miscarii se face din pozitia de IM ( pozitia de pornire) in
pozitia de cap-la-cap a marginilor incizale antagoniste (pozitia
de final)
4. In poztia de pornire in IM se analizeaza stopurile ocluzale de
clasa a2-a in cele 3 planuri (S,T,V) pentru a depista anomaliile
initiale care pot destabiliza ghidajul anterior.
18
7. La nivelul dintilor posteriori trebuie sa se produca dezocluzia
imediata din primul moment al propulsiei.
8. Marcajul pe fetele palatinale ale dintilor frontali superiori,
trebuie sa fie:
❖ Rectiliniu
❖ Neintrerupt
❖ De intensitate egala
Ideal, localizarea acestor marcaje este pe crestele marginale meziale
si distale ale fetelor palatinale. Marcajul pe centrul fetei palatinale-
implica o zona concava care nu mai conduce linear miscarea
mandibulei.
19
INTERFERENTE si CONTACTE PREMATURE in miscarea de
lateralitate:
◦ Interferenta = frecare/obstacol intre dintii antagonisti care nu ar
trebui sa fie implicati in ghidaj IN TIMPUL MISCARII de
lateralitate. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor laterali de partea spre care
se face miscarea.
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali de partea opusa
miscarii.
◦ Contactul prematur = obstacol/frecare/contact intre dintii
antagonisti care nu ar trebui sa fie implicati in ghidaj LA
FINALUL miscarii de lateralitate. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor laterali de partea spre care
se face miscarea.
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali de partea opusa
miscarii.
Examenul functiilor :
- Respiratia :
Pune in evidenta tipul de respiratie : nazala/orala/mixt
Respiratia orala :
Cauze :
o Tulburari aparute in pasajul aerian nazal :
▪ Rinite
▪ Vegetatii adenoide
▪ Deviatii de sept
Caracteristici :
- copilul sta/doarme cu gura deschisa
- oboseste la efort
- facies adenoidian :
-forma alungita a fetei,
-narinele ingustate,
-cearcane in jurul ochilor,
-fanta labiala deschisa in repaus,
-buze uscate si fisurate,
-dintii pot prezenta carii de colet
Teste de apreciere a permeabilitatii foselor nazale :
-testul fulgului de vata
-proba aburirii oglinzii
20
Atunci cand fulgul de vata nu e miscat, sau ariile de oburire
sunt asimetrice se poate presupune obstruarea narinei
respective.
- Deglutitia :
Presupune 3 cercuri de inchidere : contactul buzelor, contactul
arcadelor dentare si fata dorsala a limbii ia contact cu palatul, varful
limbii sprijinindu-se in regiunea retroincisiva superioara.
- Masticatia :
Stereotip masticator : activ/lenes
Masticatie :
o Unilaterala : gingivita de inactivitate, prezenta unei dureri pe
partea afectata
o Bilaterala
- Fonatia :
Tulburari de fonatie :
o Dislalii
o Rinolalii (vorbitul pe nas)
o Sigmatismul (Tulburarea este astfel caracterizata de
incapacitatea de a pronunta corect sunetele „s” sau „z”,
cunoscute sub numele de consoane sibilante. De obicei,
sunetele sunt inlocuite cu sibilanti.)
21
- Functia fizionomica :
Afectarea functiei fizionomice- complexe de inferioritate
Functia fizionomica se examineaza in repaus, vorbire, suras,
zambet
- Functia de autointretinere :
Asigura starea de sanatate a ADM, iar perturbarea ei va afecta :
o Dintii : migrari patologice, abrazii
o Parodontiul : retractii gingivale, procese inflamatorii
o Musculatura : dureri, contracturi
o ATM : dureri, cracmente, salturi, crepitatii
22
cu spray-ul de aer ele devin evidente, acestea fiind semne ale atacului
acid.
Tratamentul bulimiei este apanajul medicului psihiatru, dar
implicațiile terapeutice stomatologice sunt numeroase. Patologia
pulpară, coroanele clinice mari prin retracții gingivale sau pierderea
dimensiunii verticale de ocluzie sunt câteva dintre aspectele
patologice întâlnite. Tratamentul dentar va avea succes numai după
rezolvarea problemei de fond. Medicul dentist va colabora cu
psihiatrul pentru rezolvarea problemei.
Traumatismele dento-alveolare sunt și ele frecvent întâlnite la
adolescenți, fiind recomandate radiografii în toate situațiile clinice.
Efectele fumatului sau ale consumului de droguri (eritem
generalizat al mucoasei, igienă deficitară, discromii dentare) pot fi și
ele evidențiate în cadrul examenului clinic la această categorie de
pacienți.
Evaluarea molarului trei este o etapă specifică examenului clinic la
un adolescent. În cazul depistării unor tulburări legate de erupție sau
de alinierea pe arcadă (spațiu insuficient de erupție, malpoziție
posteruptivă, dificultăți în igienizare, pericoronarită recidivantă, dinte
inclus, potențial de dezvoltare a unei formațiuni chistice,
ameloblastom) se va lua în considerare extracția sau odontectomia
dintelui respectiv.
Examenul ocluziei la adolescent va urmării cele trei planuri,
acordându-se o atenție deosebită dinților vecini unor zone edentate,
care pot avea tendințe de migrare. Se vor nota malpozițiile acestora,
frecvente în special în cazul edentației molarului prim permanent.
23
4.Metode clasice de examinare( inspectie, palpare, examen radiologic, alte
teste complementare )
Inspectia : se defineste ca fiind examinarea vizuala a regiunii cervico-
faciale.
Exo-oral :
- Din norma frontala :
o Forma fetei : ovaa, rotunda, triunghiulara, patrata
o Simetria/ asimetria, cu precizarea unei cauze : hemipareaza
faciala, devierea mentonului, deviatii de sept, cicatrici, procese
tumorale, procese inflamatorii.
o Proportionalitatea etajelor faciale
o Aspectul santurilor faciale : sterse/ accentuate
o Aspectul tegumentelor : fine/ aspre/ uscate/ modificari de
coloratie, congestie, paloare, integritate
o Rosul buzelor si portiunea dermica (inalta/medie/scurta)
o Fanta labiala : inchisa, deschisa , intredeschisa
o Pozitia stomionului : inalta, medie, joasa
o Raportul buzelor : treapta poztiva/negativa
24
Palparea : reprezinta examinarea tactila a structurilor cervico-faciale.
Exooral se palpeaza :
- grupele musculare,
- ganglioni,
- contururi osoase,
- punctele de energenta a ramurilor senzitive ale nervului V (Trigemen)
- puncte sinusale
Endo-oral se palpeaza:
- insertii musculare
- vestibulul superior, inferior
- limba
- planseul bucal
- palatul dur
- dintii si leziunile acestora (cu sonda dentara )
25
- Pogonion (Pg)- punctul cel mai proeminent pe barbie
- Punctul suborbitar(SOr)-punctul cel mai inferior de pe marginea orbitel
- Auricular (Au)-la nivelul tragusului
- Gnation (Gn)- punctul cel mai decliv pe marginea inferioara a
mandibulei
- Gonion (Go)- unghiul mandibulei
- Labial superior (Ls)-la nivelul filtrumului buzei superioare
- Labial inferior (Li)- median pe buza inferioara
- Stomion (St)- median pe linia de contact a buzelor
26
2. Profil convex :
-buza superioara depaseste planul Dreyfuss
-mentonul este retras posterior de planul Simon
3. Profil concav :
-buza superioara este localizata in 1/3 mijlocie
-mentonul avanseaza spre 1/3 anterioara a CP
Examenul radiologic
Examenul radiologic constituie un element de bază pentru toate observaţiile
clinice, de diagnostic şi decizie terapeutică. El este complementul indispensabil
examenului clinic şi trebuie să permită un bilanţ oro-dentar complet.
Examenul clinic singur aduce mai puţine informaţii la copil decât la adult,
din punct de vedere anamnestic şi pe de altă parte, în dentiţia temporară sau mixtă
statusul oro-dentar este într-o perpetuă remodelare.
27
Principii radiologice în stomatologia pediatrică
1.Utilizarea unor filme ultra-rapide şi de dimensiuni corespunzătoare.
2.Diminuarea timpului de expunere la o treime, în raport cu cel al adultului,
deoarece ne aflăm în faţa unor ţesuturi şi mai puţin diferenţiate, care sunt mai
sensibile la radiaţii.
3.Limitarea numărului de expuneri şi evitarea examenelor radiologice apropiate în
timp.
4.La copii mici care nu-şi pot menţine filmul singuri fără să se mişte, se impune
ajutorul părinţilor.
5.Asigurarea protecţiei printr-un echipament adecvat, care să evite radiaţiile
secundare.
6.Verificarea periodică a aparaturii din dotare.
28
➢ Dentiție permanentă (peste 12 ani)
Pot fi indicate radiografii retroalveolare selective, bitewing
posterior și panoramică
2. Pacient chemat la control
Se indică bitewing posterior la intervale variate, în funcție de statusul
dentar și gradul de cooperare al pacientului: aproximativ 6 luni în
dentiție temporară și mixtă, iar în dentiție permanentă la 6-12 luni.
Clasificarea pacienților după statusul dentar
1. Pacient cu risc crescut la carie
Riscul crescut la carie se asociază cu igienă deficitară, deficiență în
consumul de fluor, consum prelungit de lapte (la sân sau sticlă), dietă cu
exces de hidrocarbonate, status dentar familial deficitar, defecte de smalț
dobândite, boli genetice). În aceste situații dacă sunt depistate carii
proximale, o radiografie retrocoronară trebuie repetată la 6 luni.
Leziunile carioase identificate doar la nivelul smalțului trebuie
monitorizate radiologic la 6 luni, până când leziunea s-a stabilizat mai
mult de 2 ani.
2. Pacient cu risc scăzut la carie – nu prezintă de obicei carii proximale.
La acești pacienți în dentiție temporară și mixtă radiografia
retrocoronară se indică la un interval de 12-18 luni. În dentiția
permanentă radiografia retrocoronară este necesară la un interval de 18-
24 de luni. Dacă în acest interval a apărut o carie proximală, pacientul
este trecut în categoria cu risc crescut la carie.
29
5.Metode moderne de investigare (transiluminarea(FOTI), magnificatia, ,
Radiografia digitala, tehnologia laser, evaluarea riscului la carie)
Magnificatia
Incepand cu anii’70 medicii dentisti au inceput sa analizeze utilizarea
magnificatiei in stomatologie. Aceasta presupune utilizarea lupelor dentare si a
microscoapelor.
Lupele dentare sunt cele mai frecvent utilizate dispozitive pentru
magnificare, datorita preturilor mai accesibile si a usurintei de utilizare fara
schimbari majore in protocolul de lucru si ergonomie. Ele sunt disponibile in
multiple variante si modele oferind magnificari de pana la 6.5X. Exista si
dezavantaje care limiteaza utilizarea lor in randul medicilor: lipsa pozitiei fixe
(miscari fine ale capului medicului deregleaza imaginea campului operator marit);
necesitatea schimbarii lupei pentru a obtine magnificatie diferita.
Utilizarea microscoapelor in stomatologie prezinta numeroase avantaje, si
sunt un adevarat castig in etapele de diagnostic si tratament.
Beneficiile utilizarii lui in stomatologie sunt unanim acceptate:
1. Vizibilitate crescuta
Datorita magnificarii si a luminii transmise prin fibra optica la campul
operator este posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de vizibilitate
incomparabil imbunatatite fata de privirea directa cu ochiul liber.
30
Principiile stomatologiei minim invazive au devenit in prezent o prioritate
pentru fiecare medic dentist. Ele sunt mai usor de respectat lucrand cu
magnificatie. Depistarea precoce a cariilor incipiente inainte de extinderea lor este
imposibil de realizat cu ochiul liber fara magnificatie la fel ca indepartarea
materialelor de obturatie vechi in conditii de siguranta absoluta pentru tesutul
dentar sanatos restant.
31
medical este mai eficient daca poate urmari direct (fie pe ecran fie printr-un ocular
dedicat) campul operator asa cum il vede medicul, acest lucru dandu-i posibilitatea
de a interveni prompt in anumite etape in care ajutorul este direct necesar (pentru
adaptarea unei matrici, fixarea unei cleme de diga etc).
7. Evitarea iatrogeniilor
Lucrul intr-un camp operator bine iluminat si marit de peste 20 de ori ofera
medicului posibilitatea de a fi extrem de precis in miscari atunci cand utilizeaza
instrumentar agresiv, mai ales freze la turatii mari, montate in turbina sau chiar
piesa contra unghi. Se pot asfel evita: atingerea dintelui vecin atunci cand se
prepara cavitati proximale sau se slefuiesc dinti pentru lucrari protetice,
indepartarea nedorita a unei zone de dentina care sa conduca la deschiderea
camerei pulpare etc. Aceste lucruri sunt, in multe cazuri greu de controlat atunci
cand nu exista magnificatie si iluminare buna, mai ales in conditiile in care campul
operator este obstructionat vizual de prezenta apei de racire amestecata cu particule
de smalt si rumegus dentinar.
Radiografia digitala
Tehnica de radiologie digitala prezinta o serie de avantaje fata de radiologia
conventionala clasica, dintre care, cea mai importanta o reprezinta calitatea
imaginii radiologice. Imaginea radiologica ce ajunge la nivelul unui computer care
este anexat aparatului radiografic digital poate sa fie prelucrata, astfel incat
valoarea diagnostica este maxima. Printarea imaginilor radiografice pe filme (daca
se doreste acest lucru ulterior) astfel obtinute este net superioara filmelor
radiografice conventionale / standard.
In tehnica de radiologie digitala, imaginea radiologica poate sa fie
inregistrata pe un CD / DVD, poate sa fie trimisa prin email, astfel incat pentru
pacient este mult mai usor sa transmita investigatiile radiodiagnostice medicului
sau curant.
Un alt avantaj major al tehnicii de radiologie digitala este faptul ca toate
investigatii radiologice ale unui pacient pot sa fie arhivate, astfel incat intotdeauna
exista posibilitatea compararii aspectelor radiografice, avantaj important in special
in evaluarea raspunsului postterapeutic (status postpneumonii dupa tratament
antibiotic, de exemplu). Pacientul nu va mai trebui sa revina la control cu toate
radiografiile anterioare (adeseori numeroase si voluminoase), datorita posibilitatii
de arhivare a imaginilor radiografice.
Achizitia in sistemul radiologic digital este mult mai rapida, aspect
important in special in radiografiile de schelet osos, de asemenea imaginea este
32
transmisa imediat in computerul atasat sistemului radiologic digital, fiind
vizualizate astfel de medicul radiolog care poate sa recomande sau nu alte
incidente suplimentare, in functie de aspectul radiografic, cu eficienta maxima si
cu un timp scurt de examinare.
Tehnologia laser
Mecanismul DIAGNOdent (Kavo, Biberach, Germania), care funcționează
pe principiul fluorescenței cu laser, se bazează pe monitorizarea luminii
fluorescente emise de protoporfirină, un pigment sensibil la lumină, ca urmare a
activităților metabolice bacteriene prin trimiterea fasciculului cu o lungime de undă
de 655 nm la suprafața dintelui și cuantificarea valorilor optice prin fibre optice.
Gradul de demineralizare este monitorizat cu valori cuprinse între 0-99.
Metoda fluorescenței cu laser este un instrument simplu care este ușor de
acceptat de către copii și poate fi citit în câteva secunde, fără a fi nevoie de
cooperare. Poate fi utilizat în special atunci când leziunile carioasede pe suprafețele
proximale nu pot fi detectate vizual.
Este adecvată ca instrument suplimentar pentru examinarea vizuală și
furnizează rezultate cantitative în diagnosticarea cariilor fără expunere la radiații,
care poate fi cauzată de radiografie.
33
6.Rolul modelelor de studiu și a fotografiilor în elaborarea diagnosticului
34