PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL DE ACORDARE A

GRADULUI DIDACTIC II ÎN ÎNVĂłĂMÂNT

PROFESOR
FINISARE CHIMICĂ TEXTILĂ

2007

1
A. NOTA INTRODUCTIVA
Programa pentru examenul de obŃinere a gradului didactic II în învăŃământ reprezintă
documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât
orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinŃifice şi didactic/metodice a domeniului de
referinŃă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului
profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere
interdisciplinară.
Programa este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecŃionarea continuă,
cât şi pentru testarea/evaluarea concepŃiei, cunoaşterii, înŃelegerii şi interpretării principalelor
roluri profesionale ale funcŃiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor
corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate şi inovate
structurile şi unităŃile de competenŃe - cunoştinŃele, abilităŃile, valorile şi atitudinile -
corespunzătoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unităŃile de
învăŃământ preuniversitar din România
În cadrul acestei programe, de importanŃă majoră sunt acele componente care vor
valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut
de educator, de purtător al mesajelor ştiinŃei devenite disciplină de învăŃământ, de
reprezentant al comunităŃii profesorilor de specialitate instituŃia şcolară şi substanŃa
competenŃelor dobândite de acesta, în concordanŃă cu motivaŃia profesională, cu o serie de
roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactică, menŃionăm rolurile: evaluator
intern şi extern, consilier în procesul de învăŃare şi, mai ales, în depăşirea dificultăŃilor în
învăŃare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la
psihologia învăŃării, predării, evaluării etc.
Au fost urmărite formarea şi structurarea competenŃelor pentru profesia de cadru
didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculară tehnologii. Pe
lângă competenŃele specifice, în specialitate, sunt vizate competenŃele pentru îndeplinirea
eficientă a unui rol social precum şi competenŃele metodice.
Tematica programei reflecta ponderile:
- conŃinuturilor destinate pentru formarea competenŃelor ştiinŃifice ( aprox.. 60% );
- conŃinuturilor destinate formării competenŃelor didactice, încorporând metodica şi
aplicaŃiile şcolare ale domeniului ( aprox. 30%);
- conŃinuturilor altor tipuri de competenŃe necesare cadrelor didactice - competenŃe
cheie ( aprox. 10% ).
În elaborarea programelor au fost aplicate criterii de selectare a conŃinuturilor,
precum: relevanŃa conŃinuturilor pentru dezvoltarea competenŃelor cadrelor didactice, utilitatea
explicită a conŃinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale,
socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluŃie, integralitatea şi
coerenŃa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaŃie cu didactica domeniului
de specialitate, actualitatea ştiinŃifică, în raport cu schimbările/ inovaŃiile la nivel conceptual,
metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităŃii în educaŃie.

CompetenŃe specifice
• Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaŃi a conŃinuturilor ştiinŃifice de
specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;
• Realizarea de conexiuni între conŃinuturile disciplinelor/modulelor de
specialitate şi problemele de învăŃare specifice domeniului de pregătire;
• Realizarea corelaŃiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conŃinuturilor;

2
 • Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăŃământ, calificării şi
specificului clasei;
• Utilizarea tehnologiilor informaŃionale în demersul didactic;
• Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor/
modulelor tehnologice;
• Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate
obiectivelor sau competenŃelor vizate;
• Proiectarea şi/sau selectarea unor conŃinuturi pentru programele opŃionale sau
curriculum în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opŃional ca
disciplină nouă;
• Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaŃională;
• Aplicarea unor forme de management al clasei în funcŃie de activitatea de
învăŃare proiectată;
• Transmiterea, în funcŃie de particularităŃile de vârstă ale elevilor, a
conŃinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi
atitudinale;
• Dezvoltarea competenŃele civice şi interpersonale ale elevilor şi conduita
antreprenorială a acestora;
• Stimularea potenŃialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităŃii.

B. TEME PENTRU DIDACTICA/METODICA PREDĂRII DISCIPLINILOR/

MODULELOR DE SPECIALITATE

1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învăŃământul preuniversitar.

Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învăŃământ centrat pe elev.
2.Curriculumul şcolar:
a) elemente componente (curriculum naŃional, planuri - cadru, arii curriculare,
trunchi comun, discipline, module);
b) documente curriculare (standarde de pregătire profesională, planuri-cadru şi
planuri de învăŃământ, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare);
c) obiectivele predării – învăŃării – evaluării la disciplinele/modulele din aria
curriculară “Tehnologii”. CompetenŃe generale, competenŃe specifice, unităŃi de
competenŃă şi competenŃe
d) proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opŃional ca disciplină nouă;
3. OperaŃionalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operaŃionalizare şi exemple.
4. RelaŃia între competenŃe şi conŃinuturi de instruire.
5. Metode şi procedee de predare-învăŃare:
a) clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode de învăŃământ;
b) exemplificări de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de
specialitate;
c) utilizarea metodelor de predare activ-participative, centrate pe elev /
tehnicilor de învăŃare prin cooperare: metoda proiectului; studiul de caz; jocul de rol;
lucrul în echipă; problematizarea;
d) metode de stimulare a creativităŃii elevilor: brainstorming-ul, ingineria
ideilor, sinectica, metoda 6-3-5, discuŃia panel, metoda “6-6” (Philips);

3
 e) utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul didactic;
exemplificări;
6. Mijloacele de învăŃământ şi integrarea lor în procesul de predare – învăŃare -
evaluare:
a) funcŃiile didactice ale mijloacelor de învăŃământ;
b) tipuri de mijloace de învăŃământ şi caracteristicile lor; exemplificări;
7. Medii de instruire reale şi virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexe
multimedia, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziŃii, şantiere (descriere şi
condiŃii de utilizare);
8. Forme de organizare a activităŃii didactice: lecŃia şi variantele de lecŃie; alte forme
de organizare (cercurile de elevi, consultaŃiile etc.)
9. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanŃă cu obiectivele curriculare şi criteriile
de performanŃă din standardele de pregătire profesională:
a) evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăŃământ:
definire, funcŃii;
b) metode şi tehnici de evaluare;
c) erori în evaluare şi modalităŃi de minimizare a lor;
d) construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fişe etc.);
e) calităŃile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
f) tipologia itemilor: definiŃie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare,
reguli de proiectare, modalităŃi de corectare şi notare.
10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristică, proiectarea unităŃii
de învăŃare, proiectarea lecŃiei (pentru diferite tipuri de lecŃii). Proiectarea de activităŃi de
învăŃare intra, inter şi transdisciplinare. Cercurile ştiinŃifice ale elevilor. Proiectarea în echipă
în contextul curriculumului modular.
11. ModalităŃi de adaptare a procesului instructiv-educativ în vederea integrării elevilor
cu cerinŃe educaŃionale speciale (CES).
12. Integrarea abilităŃilor cheie în contextul diferitelor discipline tehnologice şi
module de specialitate.
13. Pregătirea profesorului pentru activitatea didactică (profesională de specialitate,
psihopedagogică şi metodică).

BIBLIOGRAFIE

1. AdăscăliŃei, A., Instruire asistată de calculator, Editura Polirom,

Iaşi, 2007
2. Cerghit, I., Metode de învăŃământ, Editura Polirom,
Bucureşti, 2006
3. Carcea I.M., ConsultanŃă şi consiliere educaŃională, EDP,
Bucureşti, 2005
4. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996 revizuire
2002
5. Cristea, S. (coord) Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 2006
6. CreŃu, C., Curriculum diferenŃiat şi personalizat,
Ed.Polirom, Iaşi, 1998
7. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1995
8. Iucu R., Formarea cadrelor didactice. Sisteme. Politici.
Strategii. , Umanitas, 2006
9. Jinga, I., NegreŃ, I., ÎnvăŃarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994

4
 10. Jinga, I., Istrate, E. Instruirea şi evaluarea asistată de calculator,
Editura ALL, Bucureşti, 2006
11. JoiŃa, E., EficienŃa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
12. Manolescu, M., Evaluarea şcolară, Editura Meteor, Bucureşti,
2006
13. Neacşu, I., Instruire şi învăŃare, ediŃia a II-a, revizuită, EDP,
Bucureşti, 1999
14. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis,
Bucureşti, 2003
15. NiŃucă, C., Stanciu, I., Didactica disciplinelor tehnice, Editura
Performantica, 2006
16. NegreŃ, I., Didactica Nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2004
17. Onu, P., Luca, C., Introducere în didactica specialităŃii – discipline
tehnice şi tehnologice, Editura Polirom, Iaşi,
2004
18. Onu, P., Luca, C., Didactica specialităŃii, Editura „Gh. Asachi”,
Iaşi, 2002
19. Potolea, D., Profesorul şi strategiile conduceri învăŃării, în
vol. Structuri, strategii şi performanŃe în
învăŃământ (coord. Jinga, I., Vlăsceanu, L.), Ed.
Academiei, B, 1989
20. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti,
2000
21. Toma, S., Profesorul factor de decizie, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999
22. Toma, S., Florea, V., Îndrumări metodice pentru predarea disciplinelor
Constantinescu, G., instalaŃii de încălzire şi ventilare, instalaŃii
tehnico-sanitare şi de gaze, EDP, Bucureşti,
1983
23. Tomşa, G., Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Casa
de editură şi presă „ViaŃa Românească”,
Bucureşti, 1999
24. xxx Curriculum naŃional (www.edu.ro)
25. xxx Ghiduri metodologice pentru aplicarea
programelor şcolare pentru aria curriculară
„Tehnologii”, MECT

C. TEME PENTRU CONłINUTUL ŞTIINłIFIC DE SPECIALITATE

I. BAZELE PROCESULUI DE PREGĂTIREA - CURĂłIRE A MATERIALELOR

TEXTILE

I.1. Bazele procesului de spălare a materialelor textile

I.2..Tehnologii pentru pregătirea materialelor textile celulozice
I.2.1. Pârlirea şi descleierea
I.2.2. Tratamente alcaline şi utilajul corespunzător
I.2.3. Albirea materialelor textile celulozice
I.2.4. Mercerizarea materialelor textile din bumbac şi tip bumbac
I.3. Bazele proceselor de pregătirea materialelor textile proteice:
I.3.1. Spălarea şi carbonizarea lânii brute

5
 I.3.2. Piuarea şi fixarea Ńesăturilor din lână;utilaje specifice
I.3.3. Bazele proceselor de pregătire a materialelor textile din fibre sintetice:degresare,
albire, termofixare

II.BAZELE TEHNOLOGIILOR DE VOPSIRE ŞI IMPRIMARE

II.1. Vopsirea materialelor textile celulozice cu coloranŃi direcŃi, reactivi, cadă

II.2. Vopsirea materialelor textile din lână cu coloranŃi acizi şi cromatabili
II.3. Vopsirea materialelor textile din poliester cu coloranŃi de dispersie
II.4. Vopsirea poliacrilonitrilului cu coloranŃi bazici
II.5. Vopsirea materialelor textile mixte
II.5.1. Vopsirea materialelor textile mixte din fibre celulozice si fibre poliesterice
II.5.2. Vopsirea materialelor textile mixte din fibre celulozice si fibre celulozice
(materiale tip semilână)
II.5.3. Vopsirea materialelor textile mixte din fibre de lână şi fibre poliamidice
II.6. Imprimarea directă a materialelor textile
II.6.1. Imprimarea directă a materialelor textile celulozice cu coloranŃi de cadă şi cu
coloranŃi pigmenŃi
II.6.2. Imprimarea directă a materialelor textile din lână cu coloranŃi anionici
II.6.3. Imprimarea directă a materialelor textile din fibre poliesterice folosind coloranŃi
de dispersie
II.7. Imprimarea prin corodare şi rezervare a materialelor textile celulozice
II.8. Imprimarea prin transfer termic
II.9. Imprimarea cu jet de coloranŃi

III.BAZELE PROCESELOR DE FINISARE FINALĂ A MATERIALELOR TEXTILE

III.1. Bazele proceselor de finisare fizico-mecanică: scămoşare, tundere, călcare şi

calandrare
III.2. Bazele proceselor de finisări fizico-mecanice pentru îmbunătăŃirea stabilităŃii
dimensionale a materialelor textile
III.2.1.Necesitatea operaŃiei şi principiul contracŃiei compresive
III.2.2. Masini pentru contracŃie compresivă la Ńesături şi tricoturi
III.3. Hidrofobizarea materialelor textile celulozice
III.4. Bazele procesului de uscare cu aer cald; tipuri de uscătoare

BIBLIOGRAFIE

1. Asandei N., Chimia şi structura fibrelor, Ed. Academiei R.S.R., 1983

Grigoriu A,
2. Grindea M.,
Hanganu A., Tehnologie chimică textilă, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
Grigoriu A.,
Puşcaş E.,
3. Mureşan A., Procese şi utilaje pentru finisarea materialelor textile, Ed. Gh.
Asachi, Iaşi, 2000
4. R. Butnaru, Procedee speciale de finisare a materialelor textile, Ed. Gh.
L. StoichiŃescu, Asachi, Iaşi, 1995
5. R. Mureşan, ColoranŃi şi auxiliari utilizaŃi în industria textilă, Ed. Cermi,
Iaşi, 1998