II - Perceptie Si Semnificatie 2020-2021
II - Perceptie Si Semnificatie 2020-2021
II - Perceptie Si Semnificatie 2020-2021
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
In arta si arhitectura, fenomenul de comunicare (de transmitere a unor continuturi sau semnificatii) trebuie privit sub un dublu aspect:
- expresia (apanajul emitatorului de mesaje, deci al creatorului)
- perceptia (apanajul receptorului, deci al „destinatarului” mesajelor, al consumatorului” sau al utilizatorului)
Spre deosebire de poeti, muzicieni sau artisti plastici, care se pot manifesta oricat de liber in exprimarea mesajului artistic (si, la fel de
liber, isi pot asuma conditia de artisti neintelesi), arhitectii, ca si ceilalti creatori implicati in modelarea cadrului de viata al omului
(urbanisti, designeri), sunt datori sa asigure o relatie optima intre productiile lor si beneficiari, si deci o perceptie corespunzatoare a
acestor creatii si a mesajelor pe care le transmit.
In consecinta, este important ca aceste categorii de creatori sa se familiarizeze cu problematica perceptiei, cu sistemele de receptie
ale omului si modul in care le transforma cultura, de asemenea sa inteleaga modul in care sunt interpretate formele si efectele
acestora, sa cunoasca potentialul lor expresiv pentru a le utiliza si combina in maniera cea mai adecvata scopului si mesajului pe care
intentioneaza sa il transmita.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
Mintea umana este astfel programata incat sa caute semnificatia (intelesul) fiecarei informatii senzoriale / a(l) fiecarui stimul pe care
o/il primeste din exterior.
Ernst Cassirer (1874-1945), filozoful care a definit omul ca “animal simbolic”, afirma ca ca nu
putem admite existenţa unui lucru dacă nu ii putem atribui o semnificaţie.
Semnificatiile pe care ni le transmit obiectele si fenomenele cu care venim in contact depind de perceptie, iar perceptia se bazeaza
atat pe experienta directa, datorata simturilor, cat si pe experienta stocata in memorie.
Fiecare obiect/fenomen cunoscut isi are, in memoria umana, propriul sau fisier; obiectele/fenomenele nemaiintalnite sau
intamplatoare primesc automat o interpretare preliminara pe baza informatiei deja dobandite, fiind provizoriu introduse in fisierul
corespunzator unui obiect/fenomen asemanator, deja cunoscut. Daca se repeta, li se creeaza ulterior un fisier propriu. Interpretarea
informatiilor se realizeaza deci pe baza memoriei stocate, care, la randul sau, se datoreaza experientei. Este vorba despre
experienta dobandita de fiecare individ atat pe parcursul propriei existente, cat si despre cea transmisa prin educatie sau genetic.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
a. Palierul semnificatiilor universale (primare, naturale) – transmise pe cale biologica, genetica; ex. amenintarea pe care o
reprezinta un perete inclinat spre observator, pasibil de prabusire (v. Turnul din Pisa) sau protectia pe care o poate oferi o
adancitura in sol sau intr-un perete vertical; proprietatile / calit senzoriale ale materialelor, proprietatile spatial’volumerice
ale formelor;
b. Palierul semnificatiilor cultural-simbolice (conventionale) – bazate pe mituri, traditii, experiente comune ale unei
colectivitati, formate prin conventie intre membrii acesteia si transmise prin educatie; ex. culoarea de doliu (negru pentru
europeni, alb pentru japonezi, galben pentru indieni) sau semnul de recunoastere al crestinilor in perioada persecutiilor
(pestele, cuvant care, in limba greaca – ichtýs – reprezenta acronimul denumirii complete a lui Isus Cristos: Iesous Christos,
Theou Yios, Soter, respectiv Isus Cristos, fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul).
c. Palierul semnificatiilor individuale – derivate din memoriile si experientele proprii fiecarui individ, ex. prajitura numita
madeleine, care ii evoca lui Proust o amintire atat de puternica, incat declanseaza acel flux al memoriei materializat in romanul
In cautarea timpului pierdut.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
Exemple de interpretare a unor [tipuri de] edificii celebre din pdv al semnificatiilor universale si cultural-simbolice (cele individuale
avand un caracter particular si intrand in discutie numai punctual, in relatie cu o tema precisa de proiectare).
Piramida:
- semnificatii secundare:
- [datorita efectelor formei] legatura
intre cer si pamant, natural si supranatural
(axis mundi); scara simbolica spre Soarele-
Ra, pe care urca dupa moarte persoana
spirituala a faraonului, fiu al zeului-soare;
- [datorita efectelor materialului si
structurii] mormant al lui Osiris (intruchipat de
faraonul defunct), zeu al fertilitatii si garant al
prosperitatii regatului – cu conditia ca
mormantul sa nu fie profanat.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
Exemple de interpretare a unor [tipuri de] edificii celebre din pdv al semnificatiilor universale si cultural-simbolice (cele individuale
avand un caracter particular si intrand in discutie numai punctual, in relatie cu o tema precisa de proiectare).
Templul grec:
- semnificatii secundare:
- locuinta a zeului, deci simbol al ordinii si
perfectiunii divine si in acelasi timp reprezentare
“sculpturala” a zeului prin proportiile coloanelor,
care reproduc proportiile ideale ale corpului uman
(masculin si feminin);
- ordinul, numit in greaca veche kosmopoiesis
(kosmos = ordine, poiesis = producere), era vazut
ca un instrument de ordonare a compozitiei, dar si
de reprezentare simbolica a ordinii cosmice;
- ordinul era deci, prin proportii, o metafora a
armoniei universului reflectate in proportiile corpului
uman (metafora antropomorfica) si, prin echilibru si
Parthenon, Atena, 432 î.Hr regularitate, un simbol al ordinii cosmice.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
1.Paliere ale experienței, percepției și semnificației II. Percepție și semnificație în arhitectură
Exemple de interpretare a unor [tipuri de] edificii celebre din pdv al semnificatiilor universale si cultural-simbolice (cele individuale
avand un caracter particular si intrand in discutie numai punctual, in relatie cu o tema precisa de proiectare).
Catedrala gotica:
- semnificatii secundare:
- preeminenta spiritului asupra materiei (caracteristica a
doctrinei crestine, in linia filozofiei platoniciene si
neoplatoniciene) – corespunde dematerializarii formei;
- elan religios reinnoit, revenire in perioada gotica la
relatia dintre om si divinitate bazata pe iubire (asemenea
invataturii crestine initiale), si nu pe teama – de aici
elanul ascendent si necesitatea unor spatii largi, in care
cat mai multi credinciosi sa se poata aduna la liturghie;
- reviriment al doctrinei luminii (de sorginte
neoplatoniciana) si a definitiei divinitatii ca “lumina
supraesentiala” – de unde nevoia de deschideri cat mai
ample prin care lumina, simbol divin, transfigurata prin
sticla vitraliilor, sa patrunda in interiorul spatiului de cult;
- glorificare a naturii in care se poate deslusi opera
divina.
Catedrală gotică, interior
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
Cursul se ocupa in mod special de palierul primar, care poate constitui baza unui limbaj universal, accesibil tuturor, indiferent de timp
si loc, dar se vor face referiri si la palierul cultural-simbolic, avand in vedere ca adesea semnificatiile simbolice se construiesc pe
semnificatiile naturale, speculand mesajul acestora.
Se bazeaza pe informatiile furnizate de simturi si pe relatiile topologice – cele mai simple forme de relatii pe care omul le stabileste
cu spatiul inconjurator (relatii de proximitate, separare, similitudine, succesiune, continuitate, inchidere etc.).
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
a - experientele senzoriale
- bazate pe simturi (vedere, auz, miros, gust, pipait + “simtul” kinestezic al pozitiei corpului in spatiu), se transpun in semnificatii
primare, naturale;
- se refera la culori, reflexe, texturi, sunete, mirosuri, gusturi etc., la senzatii de cald-frig, lumina-intuneric, liniste-zgomot, umed-uscat,
neted-rugos, opac-transparent, mat-lucios etc.
Toate simturile sunt extensii ale simtului tactil, specializarii ale pielii ca interfata intre un organism si ambient;
-vazul s-a dezvoltat cel mai tarziu, dar este cel mai specializat;
-civilizatia occidentala s-a raportat din ce in ce mai mult la vizual (incepand din Grecia antica si continuand cu Renasterea si cultul
perspectivei centrale, apoi cu epoca moderna, in special prin aparitia fotografiei si a tehnicilor digitale;
- rezultatul este un reductionism senzorial care ne indeparteaza de lume, ne priveaza de bogatia de informatii si de stimuli oferite de
realitatea inconjuratoare.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
a - experientele senzoriale
- bazate pe simturi (vedere, auz, miros, gust, pipait + “simtul” kinestezic al pozitiei corpului in spatiu), se transpun in semnificatii
primare, naturale;
- se refera la culori, reflexe, texturi, sunete, mirosuri, gusturi etc., la senzatii de cald-frig, lumina-intuneric, liniste-zgomot, umed-uscat,
neted-rugos, opac-transparent, mat-lucios etc.
Vazul:
-70% din receptorii senzoriali ai omului sunt situati in ochi, este deci explicabil de ce perceptia noastra se bazeaza in principal pe vaz;
- chiar si in cazul simtului vizual, accentul este pus pe vederea frontala, focalizata, si nu pe cea periferica, care impreuna cu celelalte
simturi ne integreaza in spatiu, genereaza apartenenta, interioritate.
Auzul:
-orice spatiu are un sunet caracteristic datorat formei, dimensiunilor, materialelor si tratarii plastice, iar activitatile umane care se
bazeaza pe auz trebuie sa tina seama de aceasta relatie;
- ex. coralele gregoriene (melodii simple, la unison) au fost concepute special pentru bazilicile patriarhale de la Roma, spatii ample
finisate cu materiale reflectante - marmura, piatra, mozaic; muzica polifonica (sofisticata, cu suprapuneri de voci si contrapuncturi
rafinate) se dezvolta cand in interioarele bisericilor apar materiale absorbante – lemn, stuc, tapiserii (v. Steen Eiler Rasmussen).
Mirosul:
-are o relatie complexa cu spatiul, tine de materiale, obiecte, activitati,
ca si de orientarea spatiului, de insorire si ventilare;
-puterea evocatoare a mirosului, ca si a gustului, este mult mai
profunda decat cea a imaginii vizuale si a sunetelor;
-interesant cum putem asocia spatiul abstract, ascetic, perfect neutru
al Stilului International, cu peretii sai albi si varuiti - cu lipsa mirosurilor
si igiena data de utilizarea dezodorizantelor si a detergentilor (senzatie
olfactiva specifica).
Maison La Roche-
Jeanneret, Le
Corbusier, Paris, 1923
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
a - experientele senzoriale
- bazate pe simturi (vedere, auz, miros, gust, pipait + “simtul” kinestezic al pozitiei corpului in spatiu), se transpun in
semnificatii primare, naturale;
- se refera la culori, reflexe, texturi, sunete, mirosuri, gusturi etc., la senzatii de cald-frig, lumina-intuneric, liniste-
zgomot, umed-uscat, neted-rugos, opac-transparent, mat-lucios etc.
Gustul:
-simtul cel mai intim legat de individ si cu cele mai persistente senzatii (madeleina lui Marcel Proust este probabil
exemplul cel mai elocvent);
-este o modalitate primara de cunoastere a lumii (ex. copilul mic);
-criticul de arta Adrian Stokes scrie despre o marmura de Verona care invita sa fie mancata – referinta la John
Ruskin (“as manca Verona bucata cu bucata”); v. si experientele gustative evocate de culorile lui Luis Barragan
sau de finetea detaliilor lui Carlo Scarpa.
San Cristobal
Stables, Mexico City, John Ruskin,
1968, Luis Barragan marmura Veronei
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
a - experientele senzoriale
- bazate pe simturi (vedere, auz, miros, gust, pipait + “simtul” kinestezic al
pozitiei corpului in spatiu), se transpun in semnificatii primare, naturale;
- se refera la culori, reflexe, texturi, sunete, mirosuri, gusturi etc., la senzatii de
cald-frig, lumina-intuneric, liniste-zgomot, umed-uscat, neted-rugos, opac-
transparent, mat-lucios etc.
Tactilul:
- exprima legatura cu materialitatea lucrurilor, cu realitatea profunda;
- tine de experienta diverselor texturi ale materialelor, de prelucrarea si punerea
lor in opera, dar si de ambianta (senzatia de cald-rece data de ambianta – soare
si umbra, foc in camin etc.).
Tactilul:
- exprima legatura cu materialitatea lucrurilor, cu realitatea profunda;
- tine de experienta diverselor texturi ale materialelor, de prelucrarea si punerea lor in opera, dar si de ambianta (senzatia de cald-
rece data de ambianta – soare si umbra, foc in camin etc.).
In prezent, in creatia de arhitectura se poate observa o tendinta majora spre stimularea cat mai multor simturi, spre o “polifonie a
simturilor”(Gaston Bachelard) – vezi lucrarile lui Peter Zumthor, in special Termele Vals
Louis Kahn,
Salk Institute,
La Jolla,
S.U.A., 1960
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
a - experientele senzoriale
- bazate pe simturi (vedere, auz, miros, gust, pipait + “simtul” kinestezic al pozitiei corpului in spatiu), se transpun in semnificatii
primare, naturale;
- se refera la culori, reflexe, texturi, sunete, mirosuri, gusturi etc., la senzatii de cald-frig, lumina-intuneric, liniste-zgomot, umed-
uscat, neted-rugos, opac-transparent, mat-lucios etc.
Tactilul:
- exprima legatura cu materialitatea lucrurilor, cu realitatea profunda;
- tine de experienta diverselor texturi ale materialelor, de prelucrarea si punerea lor in opera, dar si de ambianta (senzatia de cald-
rece data de ambianta – soare si umbra, foc in camin etc.).
In prezent, in creatia de arhitectura se poate observa o tendinta majora spre stimularea cat mai multor simturi, spre o “polifonie a
simturilor”(Gaston Bachelard) – vezi lucrarile lui Peter Zumthor, in special Termele Vals
Peter Zumthor
Therme Vals,
Elveția, 1996
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 - experientele in camp vertical (gravitationale)
- datorate impactului gravitatiei asupra perceptiei;
- determina efecte ca: greu - usor, echilibru - dezechilibru, ascendent - descendent, apasare – levitatie etc., precum si semnificatii
tectonice legate de transmiterea si preluarea incarcarilor gravitationale (semnificatii transmise, de ex., prin forma elementelor
ordinului clasic, care se bazeaza pe logica gravitationala ca aspect esential al ordinii cosmice: galbul coloanei, curbura echinei
dorice, sensul in care sunt trasate volutele capitelului ionic, inclinarea frunzelor de acant ale corinticului, orientarea profilelor cu ove
si sulite etc.);
- existenta pe Terra in camp gravitational, si nu in imponderabilitate, face
ca in arhitectura axa sau planul de simetrie orizontale sa fie lipsite de logica (ca si pentru organismele superioare (vegetale sau
animale) care traiesc in mediul terestru.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Efect descendent al plafonului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Efect descendent al plafonului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Colonada Louvre,
Paris, Claude
Perrault,1667 -
1674
Turnul basilicii
Sant’ Apollinare
Nuovo, Ravenna,
Italia, 505
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Maison La Roche-
Jeanneret, Le
Corbusier, Paris, 1923
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Echilibru hiperstabil
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale) Echilibru instabil
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale) Echilibru instabil
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Logica gravitațională a ordinului clasic
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b - experientele spațiale
b.1 – experiențele în câmp vertical (gravitaționale)
Logica gravitațională a ordinului clasic
Wonderworks, Orlando
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
San Miniato al Monte, Florența, 1013
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.1 – experiențe de delimitare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
Pantheon, Roma,
118 - 125 e.n
Veduta, Francesco Piranesi, 1790
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
Bazilica Sfântul Petru, Roma, Italia, 1506-1626 Sant'Andrea, Mantova, Alberti, 1472
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
Santa Sabina, Roma, 432 Cortile della Pigna, Vatican, Donato Bramante, 1505
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție II. Percepție și semnificație în arhitectură
2.1.Experiențele primare ale relației cu mediul
b – experiențele spațiale
b.2 – experiențele în câmp orizontal
b.2.2 – experiențe de direcționare a spațiului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
La nivelul palierului primar, corespunzator intregii specii umane, perceptia este influentata de habitudini (obisnuinte)
ancestrale, constituite in urma unor experiente repetate si fixate in memoria speciei, ca adaptare la conditiile de existenta.
Aparute din nevoia de a simplifica si a borganiza multitudinea de stimuli exteriori, aceste predispozitii intervin automat,
instinctiv, in procesul de interpretare a formelor si fenomenelor din realitate (ca aproximari ale acestora), in fiecare moment al
raportarii noastre la mediul inconjurator, ca un fel de tipare sau scheme mentale apriorice care faciliteaza si ordoneaza
perceptia realitatii.
Aceste predispozitii perceptive se pot clasifica, in functie de experientele primare care le genereaza, in:
a - predispozitii senzoriale – constand din sugestii vizuale, tactile, kinestezice (motorii);
b - predispozitii spatiale - scheme de orientare in spatiu si de structurare a spatiului, bazate pe elemente arhetipale ale
perceptiei spatiale.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a. Predispozitiile senzoriale
Studiate initial exclusiv in domeniul perceptiei vizuale de catre teoria gestaltista (Gestalttheorie, teorie a formei care a generat o
intreaga ramura a psihologiei), pot fi identificate si in legatura cu alte simturi (in primul rand cel tactil) sau cu experiente ale
miscarii si pozitiei corpului in spatiu. Chiar si in aceste cazuri, predispozitiile perceptive se transpun, in ultima instanta, tot in
domeniul vizualului, simt pe care omul il utilizeaza cu predilectie si care, in special in perceptia arhitecturala, este fundamental.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
• Predispozitiile (sugestiile) vizuale, numite si preferinte innascute, bazate pe relatiile topologice (proximitatea,
similitudinea, continuitatea, inchiderea etc.):
- aproximarea distantelor (pornind de la relatia de proximitate) – obiecte sau puncte din spatiu sunt considerate
coplanare, chiar daca se afla la distante diferite fata de observator (ex. constelatiile – scheme simplificatoare
constand din figuri recognoscibile, necesare orientarii);
- aproximarea egalitatii (pornind de la relatia de similitudine) – o serie de obiecte comparabile (dar nu identice) aflate
la distante comparabile (de asemenea nu identice) este considerata ca fiind o serie uniforma (constituita din
elemente egale aflate la distante egale);
I I I I I I I I I
- impulsul spre continuitate si inchidere (aproximarea cu figura cea maisimpla si cea mai mare (pornind de la relatiile
de continuitate si inchidere) – o forma necunoscuta este completata mental, prin asociere cu o imagine cunoscuta,
prin adaugarea elementelor necesare pentru a se obtine figura in acelasi timp cea mai simpla, mai mare si
apropiata ca forma;
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Raportul figura-fond
Observatii:
- figura si fondul sunt componente interdependente ale intregului;
- nu in orice situatie se pot identifica forme-figura si forme-fond; campul
vizual poate fi ocupat numai de un fond continuu (desert sau mare vazute
de sus; spatiu subacvatic; intuneric total; tesut urban omogen; o
multitudine de forme disparate, neierarhizate etc.);
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale Raportul figură-fond în percepția urbană
Observații:
- figura si fondul sunt componente interdependente ale intregului;
- nu in orice situatie se pot identifica forme-figura si forme-fond;
campul vizual poate fi ocupat numai de un fond continuu (desert sau
mare vazute de sus; spatiu subacvatic; intuneric total; tesut urban
omogen; o multitudine de forme disparate, neierarhizate etc.);
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Observații:
- raportul figură-fond este reversibil in cazul unei relatii ambigue intre
componentele imaginii (suprafete, contururi comparabile, forme ce se
pot citi alternativ); ex. de reversibilitate a raportului figura-fond, unde nu
exista un contrast clar intre elemente: profilele afrontate care formeaza o
cupa (imagine cunoscuta ca “vasul figura-fond” sau “vasul lui Rubin”),
desenele lui Escher etc.;
Dupa numele psihologului danez Edgar Rubin (1886-1951), care a creat
aceasta imagine ambigua si a publicat-o in 1915.
Reversibilitate - vasul lui Rubin
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Observații:
- raportul figură-fond este reversibil in cazul unei relatii ambigue intre componentele imaginii (suprafete, contururi
comparabile, forme ce se pot citi alternativ); ex. de reversibilitate a raportului figura-fond, unde nu exista un contrast clar
intre elemente: profilele afrontate care formeaza o cupa (imagine cunoscuta ca “vasul figura-fond” sau “vasul lui Rubin”),
desenele lui Escher etc.;
Dupa numele psihologului danez Edgar Rubin (1886-1951), care a creat aceasta imagine ambigua si a publicat-o in 1915.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Reversibilitate – proiect Saint Die, Le Corbusier, 1945 Reversibilitate – proiect Saint Die (negativ), Le Corbusier, 1945
Observații:
- raportul figură-fond este reversibil in cazul unei relatii ambigue intre componentele imaginii (suprafete, contururi
comparabile, forme ce se pot citi alternativ); ex. de reversibilitate a raportului figura-fond, unde nu exista un contrast clar
intre elemente: profilele afrontate care formeaza o cupa (imagine cunoscuta ca “vasul figura-fond” sau “vasul lui Rubin”),
desenele lui Escher etc.;
Dupa numele psihologului danez Edgar Rubin (1886-1951), care a creat aceasta imagine ambigua si a publicat-o in 1915.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Observații:
- statutul de figura al unei forme nu este absolut, ci depinde de sistemul de referinta ales (campul de perceptie mai larg sau
mai restrans, scara sau pozitia aleasa); astfel, un oras (cel mai clar – un oras delimitat de fortificatii), in vedere aeriana, se citeste ca
figura pe fondul teritoriului inconjurator; un monument (catedrala) sau o piata urbana importanta devin figuri fata de fondul
reprezentat de un tesut urban omogen, deci fata de oras; un element arhitectural (portic, cupola, portal, bovindou) – fata de frontul
unei piete sau fatada unui monument, o compozitie decorativa (friza, ancadrament, terminatie, cartus) – fata de elementul-suport,
un detaliu sau un motiv ornamental (profil, imbinare, vrej, acant, voluta, fleuron) - fata de compozitia in care se inscrie etc. Fiecare
forma perceputa ca figura la o scara superioara poate deveni fond pentru un element component al sau sau fata de o alta
forma la o scara inferioara.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Observații:
- statutul de figura al unei forme nu este absolut, ci depinde de sistemul de referinta ales (campul de perceptie mai larg sau
mai restrans, scara sau pozitia aleasa); astfel, un oras (cel mai clar – un oras delimitat de fortificatii), in vedere aeriana, se citeste ca
figura pe fondul teritoriului inconjurator; un monument (catedrala) sau o piata urbana importanta devin figuri fata de fondul
reprezentat de un tesut urban omogen, deci fata de oras; un element arhitectural (portic, cupola, portal, bovindou) – fata de frontul
unei piete sau fatada unui monument, o compozitie decorativa (friza, ancadrament, terminatie, cartus) – fata de elementul-suport,
un detaliu sau un motiv ornamental (profil, imbinare, vrej, acant, voluta, fleuron) - fata de compozitia in care se inscrie etc. Fiecare
forma perceputa ca figura la o scara superioara poate deveni fond pentru un element component al sau sau fata de o alta
forma la o scara inferioara.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive Piata ca figura
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Elemente-figura in spatiul
urban – harta Romei,
Giambattista Nolli, 1748
-raportul figura-fond este un instrument valoros pentru analiza si proiectarea formelor urbane si arhitecturale: prin
reversibilitatea reprezentarii cladirilor si spatiului (fiecare putand fi clar definite ca figura sau ambigue) pot fi puse in
evidenta caracteristicile tesutului urban; este de asemenea un instrument util pentru a gandi relationarea (reteserea)
partilor vechi si noi ale orasului;
- in peisajul urban se pot identifica urmatoarele tipuri de elemente-figura: spatii-figura, net delimitate de masa
construita cu rol de fond si avand forme lizibile, cladiri-figura (izolate in spatiu) pe fondul spatiului liber, dar si al
cladirilor din jur, si fatade-figura pe fondul fronturilor in care sunt inscrise (fronturi rectilinii, ondulate, de colt etc.).
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Clădire-figură_Bisrica Kretzulescu
Exemple:
- cladire-figura: biserica Cretulescu; Campanilul din Piata San Marco, Venetia (caracter de figura prin pozitia
izolata, dar si prin tipo-morfologie si tratare - decoratie, materiale, culori etc.);
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Exemple:
- cladire-figura: biserica Cretulescu; Campanilul din Piata
San Marco, Venetia (caracter de figura prin pozitia izolata,
dar si prin tipo-morfologie si tratare - decoratie, materiale,
culori etc.);
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Exemple:
- fatada-figura: biserica Sant’Agnese, Piazza Navona, Roma - arh. Francesco Borromini, 1661 (caracter de figura
prin tipo-morfologie si tratare)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale
Exemple:
- fatada-figura: biserica Sant’Agnese, Piazza Navona, Roma - arh. Francesco Borromini, 1661 (caracter de figura
prin tipo-morfologie si tratare)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale - raportul figura-fond se poate aplica si spatiilor interioare
ale unei cladiri, facand lizibila ierarhizarea acestora;
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale – predispozițiile (sugestiile) vizuale - raportul figura-fond se poate aplica si
spatiilor interioare ale unei cladiri, facand
lizibila ierarhizarea acestora;
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
Forme fatetate =
materie dura, cristalina
sau sticla
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
Orizontală_echilibru static
Hotel Amfiteatru, Olimp, 1972, arh. Şerban Manolescu şi Radu Mănăilă Frank Lloyd Wright, Robie House, Chicago, 1909
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
• Predispozitiile (sugestiile) kinestezice si motorii – create prin asociere cu pozitia si miscarea corpului in spatiu (kinesis =
miscare, aisthesis = senzatie):
- linia verticala si formele preponderent verticale exprima elan, indrazneala, triumf, tensiune intre cer si pamant (tensiune
statica), prin analogie cu pozitia bipeda, care este rezultatul actiunii concertate a unui mare numar de muschi si constituie de fapt
o victorie impotriva gravitatiei;
ex.: turnurile au exprimat intotdeauna prestigiul, autoritatea, puterea (turnurile nobiliare de la San Gimignano, Italia, sau zgarie-
norii din Manhattan);
Verticala_Tensiune statica
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
• Predispozitiile (sugestiile) kinestezice si motorii – create prin asociere
cu pozitia si miscarea corpului in spatiu (kinesis = miscare, aisthesis =
senzatie):
- linia oblica si formele preponderent oblice exprima o tensiune dinamica,
data de o potentiala rezistenta fata de impulsul gravitational care ar determina
caderea unui corp inclinat; sunt forme dinamice prin excelenta (v. scarile,
rampele – care permit si totodata sugereaza deplasarea pe directie oblica);
ex.: Vladimir Tatlin - monumentul Internationalei a III-a Socialiste, 1919, a carui
spirala ascendenta simbolizeaza dinamismul si progresul noii societati
instaurate de Revolutie.
Oblica_Tensiune dinamica
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
• Predispozitiile (sugestiile) Oblica_Tensiune dinamica
kinestezice si motorii – create prin asociere
cu pozitia si miscarea corpului in spatiu
(kinesis = miscare, aisthesis = senzatie):
- linia oblica si formele preponderent
oblice exprima o tensiune dinamica, data
de o potentiala rezistenta fata de impulsul
gravitational care ar determina caderea
unui corp inclinat; sunt forme dinamice prin
excelenta (v. scarile, rampele – care permit
si totodata sugereaza deplasarea pe
directie oblica);
ex.: Vladimir Tatlin - monumentul
Internationalei a III-a Socialiste, 1919, a
carui spirala ascendenta simbolizeaza
dinamismul si progresul noii societati
instaurate de Revolutie.
Castelul Fontainebleau
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
• Predispozitiile (sugestiile) kinestezice si motorii – Oblica_Tensiune dinamica
create prin asociere cu pozitia si miscarea corpului in
spatiu (kinesis = miscare, aisthesis = senzatie):
- linia oblica si formele preponderent oblice exprima o
tensiune dinamica, data de o potentiala rezistenta fata de
impulsul gravitational care ar determina caderea unui corp
inclinat; sunt forme dinamice prin excelenta (v. scarile,
rampele – care permit si totodata sugereaza deplasarea
pe directie oblica);
ex.: Vladimir Tatlin - monumentul Internationalei a III-a
Socialiste, 1919, a carui spirala ascendenta simbolizeaza
dinamismul si progresul noii societati instaurate de
Revolutie.
-Platon: “gandirea intemeiata pe vedere este plina de erori” (pe vedere, deci pe simturi); de multe ori realitatea perceptiilor noastre este inselatoare, nu
coincide cu realitatea obiectiva, absoluta, iar arta este, prin natura ei mimetica, amagitoare si prezinta o imagine deformata a realitatii;
-Aristotel (despre poeti): ideea ca arta, pentru a trezi bucuria estetica, amageste, arata adevarul in mod abil - valabila si pentru arhitectura;
- idealul sinceritatii in arhitectura, formulat odata cu aparitia conceptiilor rationalist- functionaliste in sec. al XIX-lea (ca reactie impotriva exceselor
formaliste ale epocii), este discutabil si nu poate constitui un scop in sine;
- dar ideea pervertirii realitatii prin imagine persista – v. tabloul lui René Magritte, Ceci n’est pas une pipe – avertisement pentru iluzia oricarei
reprezentari.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
Clasificare:
1. Efecte rezultate (naturale), care decurg dintr-o configuratie data, dar pe care arhitectii le pot exploata (specula) in
avantajul operei:
Ex.: Michelangelo - Piazza Campidoglio, Roma;
- platoul colinei capitoline formeaza un soclu monumental al ansamblului, iar piesa principala, Palatul Senatorilor,
aflata in ax, este pusa in valoare prin panta usoara a platoului (edificiul pare optic mai inalt) si impinsa in fata,
apropiata, prin efectul antiperspectiv al evazarii lateralelor catre fundal (forma de trapez impusa de dispozitia cladirilor
existente, dar speculata favorabil de arhitect);
- in legatura cu semnificatiile naturale si simbolice, pantele scarilor catre Piazza Campidoglio si catre biserica Santa
Maria in Aracoeli, plasata pe un monticul al colinei, au urmatorul efect rezultat din topografia terenului: scara catre
piata, spatiu al vietii publice in care cetateanul este suveran, este lina, accesibila si solemna, in timp ce scara catre
spatiul sacru al bisericii este abrupta si dificila.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
Clasificare:
2. Efecte intentionate (artificiale), cu caracter scenografic, urmarind un efect teatral (in special barocul a excelat in
efecte iluzionistice);
Exemple:
- Teatrul Olimpic din Vicenza (Palladio) – decorul fix reprezentand un spatiu urban cu strazi care fug in perspectiva;
- Scala Regia, Vatican– combinatie de efecte rezultate si intentionate, creand un efect de amplificare a adancimii
spatiului, la care se adauga efecte de lumina;
- Piata San Pietro (Bernini) - colonada focalizeaza imaginea spre fatada principala; spatiul este dublu comprimat –
observatorul este propulsat spre catedrala prin forma aplatizata a elipsei, iar fatada catedralei este propulsata spre
observator prin efectul antiperspectiv al trapezului;
- contrastul - procedeu folosit pentru a amplifica si potenta caracteristicile formelor juxtapuse - ex. vestibulul si galeria
Bibliotecii Laurenziana din Florenta (Michelangelo), rotonda si coridoarele de acces de la Villa Capra (Palladio),
motivul “cheii urbane”.
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
a.predispoziții senzoriale
Clasificare:
3. Efecte intentionate de corectare a unor efecte naturale - ex. corectiile optice ale Partenonului, care tind sa repare perceptiile eronate ale
obiectului, datorate unor particularitati ale perceptiei vizuale:
- curbura convexa a stilobatului si a antablamentului
-orizontalele de o anumita lungime par a se curba sub efectul unor presupuse incarcari gravitationale (fac sageata) => contracarare prin curbura
convexa;
- inclinarea coloanelor spre interior pentru a preveni efectul de desfacere in evantai a cladirii la partea superioara
- proiectia axelor inclinate este de 7 cm;
- rezulta in acelasi timp un efect de stabilitate, dat de evazarea formei spre baza, si de elansare a siluetei generale, principiu care se regaseste si in
conformarea coloanei;
- intarirea coltului cladirii, avand ca efect intarirea impresiei de stabilitate (tectonica si vizuala) - prin:
(a) ingrosarea cu 4cm a diametrului coloanei de colt, care se percepe in contre-jour, intunecata pe fondul luminos al cerului, si pare ”devorata de
lumina”, subtiata, conform legii iradiatiei (in timp ce coloanele de camp par luminate fata de fundalul umbrit al cellei);
(b) micsorarea intercolonamentului de capat, pe care unii autori nu o considera o corectie, ci un efect rezultat din necesitatea de a alinia fusul ultimei
coloane fata de antablament, astfel incat coloana nu mai poate fi axata pe ultimul triglif; dar, daca mentinerea pasului coloanelor ar fi fost o prioritate, in
mod sigur s-ar fi gasit o solutie (la subtilitatea si rafinamentul de care dau dovada autorii Parthenonului); probabil insa ca apropierea ultimei coloane a
parut oportuna pentru unitatea si coeziunea volumului, ca o terminatie necesara a ritmului colonadei.
- Partenonul, expresie a idealului clasic de perfectiune, a echilibrului si a armoniei intre verticala si orizontala, este realizat paradoxal numai din curbe si
oblice;
- conceput cu suplete, ca un organism natural perfect, Partenonul a fost comparat cu vibratia, viata unui crochiu facut cu mana libera fata de un desen
sec la teu si echer (vezi alte temple grecesti, in special din perioada elenistica)
- Partenonul este celebru deoarece comunica ideea de perfectiune omului marcat de propria sa imperfectiune
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
Miscarea in spatiu, ca si orientarea, depind de organizarea spatiala a mediului, de imaginea acestuia, pe care omul o
percepe prin intermediul unor scheme mentale apriorice, constituite pe baza relatiilor topologice in etapa de inceput a
existentei speciei umane;
- sunt scheme de orientare si de structurare a spatiului (perceput initial ca omogen si nediferentiat), constituite cu
scopul de a-l face inteligibil;
- sunt reprezentate de o serie de elemente arhetipale ale perceptiei spatiale, identificate in lucrarea The Image of the
City (1960) de urbanistul Kevin Lynch, care a constatat ca observatorul isi organizeaza informatia spatiala in “harti
mentale” compuse din cinci invarianti:
domenii (teritorii
centre (noduri
parcursuri (trasee)
limite (praguri)
repere
- cele cinci elemente sunt elemente structurale (le regasim oriunde si ne ajuta sa ne orientam intr-un spatiu
necunoscut) si structurante (devin modele de organizare spatiala) ale perceptiei spatiale si in acelasi timp ale
spatiului;
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
1. domeniile
- teritorii cu o anumita identitate / un anumit caracter (preerii, lacuri, mari, deserturi, paduri, regiuni, asezari) definite de limite;
- fundal relativ neutru, calitativ uniform, nestructurat pe care se profileaza ca figura harta (reteaua) de parcursuri si centre;
- au o functiune unificatoare pentru spatiul existential.
2. centrele
- spatii in care, datorita unei activitati sau unui interes al omului, se manifesta o anumita semnificatie;
- experimentate ca “interior”, relativ mici (definite prin proximitate) fata de spatiul inconjurator si ca atare controlabile;
- Mircea Eliade arata ca primele locuri experimentate ca centre au fost spatiile sacre (legate de elemente al peisajului divinizate,
de cultul mortilor sau de diferite ritualuri), reprezentand prima forma de intrerupere a omogenitatii spatiului fizic - un loc calitativ
diferit, de comunicare cu supranaturalul (prin manifestarea axei verticale, axa sacra, Axis mundi, care fixeaza centrul intre cer si
pamant);
- centrul era perceput ca spatiu organizat si protejat, cosmos (cunoscut) – separat de haos (necunoscut, amenintator) – iar crearea
centrului echivala cu Facerea Lumii (de unde si ritualurile de intemeiere a asezarilor sau edificiilor);
- ulterior au inceput sa fie experimentate ca centre (cu grade diferite de importanta) asezarile in intregul lor, locuintele, locurile de
vanatoare sau de pasunat etc.;
- centrele sunt deci spatii semnificante, “locuri” (ex. asezarea la nivelul peisajului; o piata urbana la nivelul asezarii; un edificiu
public fie la nivelul asezarii, fie la nivelul unui spatiu urban; spatiul principal al unui edificiu la nivelul acestuia; locuinta ca centru al
vietii personale etc.).
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
1. domeniile
2. centrele
Domeniu si centru
– așezare Zulu,
Africa de Sud
Brive (Franta)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
1. domeniile
2. centrele
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
1. domeniile
2. centrele
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
3. parcursurile
- sunt circulatii care leaga centre (tinte cunoscute) sau pornesc spre necunoscut, determinate de relatia de continuitate;
- din 3 directii posibile, numai cele 2 orizontale formeaza campul actiunii concrete a omului, planul in care acesta se poate deplasa
cu mijloace proprii; verticala, interzisa datorita fie gravitatiei, fie solului sau invelisurilor sale, a devenit axa sacra, parcursul spre o
realitate transcendenta;
- pot fi: liniare sau labirintice, orientate sau neorientate, rectilinii, curbe sau combinate etc.
4. limitele
- naturale (ape, paduri, munti) sau artificiale (imprejmuiri, fortificatii, santuri, fronturi construite, autostrazi);
- definesc atat domeniile, cat si centrele sau parcursurile;
- pot fi continue sau discontinue (fronturile unei strazi), opace, semi-transparente sau transparente (ecrane construite, imprejmuiri,
perdele de vegetatie).
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
3. parcursurile
4. limitele
Parcursuri si limite
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
3. parcursurile
4. limitele
Parcursuri si limite
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
3. parcursurile
4. limitele
Limite
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
5. reperele
- elemente utile orientarii, puncte de referinta usor de identificat, accesibile sau inaccesibile, care pot apartine
domeniului, centrelor sau traseelor, dar se pot afla in afara acestora, la distanta;
- ex. obiecte singulare (monumente, fantani, flese/turle de biserici), piatete sau largo-uri, intersectii sau schimbari de
directie ale strazilor, obiecte naturale sau artificiale aflate in departare (o stanca, un castel pe o inaltime).
5. reperele
- elemente utile orientarii, puncte de referinta usor de identificat, accesibile sau inaccesibile, care pot apartine
domeniului, centrelor sau traseelor, dar se pot afla in afara acestora, la distanta;
- ex. obiecte singulare (monumente, fantani, flese/turle de biserici), piatete sau largo-uri, intersectii sau schimbari de
directie ale strazilor, obiecte naturale sau artificiale aflate in departare (o stanca, un castel pe o inaltime).
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
Orientarea in orasul traditional_Morges, Elvetia (Von Meiss) Dezorientare_EPFL (Scoala Politehnica Lausanne)
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
Piazza del Popolo - poarta si obeliscul-reper Piazza del Popolo - bisericile gemene si pornirea Tridentului
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale
LIMBAJ ARHITECTURAL 1 / 2019-2020 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectură / anul I autor: conf. Mihaela Criticos, layout: lect. Irina Băncescu
II. Percepție și semnificație în arhitectură
2. Palierul primar (universal): experiență și percepție
2.2. Predispoziții (tipare, scheme) perceptive
b.predispoziții spațiale