Prote 1
Prote 1
Prote 1
3. * Grosimea ideala a stratului de ciment utilizat in fixarea restaurarilor protetice fixe este de:
A. 40-400 microm
B. 50-300 microm
C. 25-200 microm
D. 15-110 microm
E. 30-300 microm
5. Care dintre afirmatiile referitoare la etapele fixarii unei restaurari protetice realizate din IPS Empress sunt adevarate?
A. Pe intradosul restaurarii se aplica silanul dupa gravajul acid
B. Se graveaza intradosul restaurarii cu acid florhidric (sol 4,9%) timp de 20s
C. Se silanizeaza suprafetele dentare timp de 10 secunde si se aplica adezivul
E. Se graveaza intradosul restaurarii cu acid clorhidric (sol 4,9%) timp de 60s
8. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de clasificarea lui Siebert a crestelor edentate partial sunt false: 2
D. Se graveaza suprafetele dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60s pentru smalt si 10-15s
pentru dentina
C. Pozitia dintilor
D. Vitalitatea dintilor
A. Clasa III semnifica pastrarea latimii si inaltimii crestei edentate
B. Clasa II semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii
C. Clasa I semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii D. Clasa II semnifica pierdere in inaltime a crestei
edentate, cu pastrarea latimii E. Clasa IV reprezinta o creasta edentata cu un minim de modificare in orice sens
10. Mobilitatea dentara patologica reversibila poate avea urmatoarele cauze: A. Sarcina
D. Insuficienta parodontala
E. Inflamatii pulpare
11. Cerintele unui ciment ideal utilizat pentr ucimentarea restaurarilor protetice utilizate in practica curenta sunt:
A. Anticariogenitate
B. Radiotransparenta
C. Biocompatibilitate
D. Sigilare a interfetelor
E. Vascozitate si grosimea peliculei
12. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatoarele:
A. Integritatea reliefului ocluzal
B. Aria radiculara utila
C. Obiceiuri vicioase
13. Motivele pentru care se opteaza pentru RPF cu 3 stalpi, dintre care 2 la o extremitate sunt:
A. Cresterea rezistentei restaurarii protetice. Retentiei
B. Marirea ariei de suport parodontal
C. Cresterea stabilitatii
D. Imobilizarea unor dinti cu implantare deficitara
E. Imbunatatirea functiilor
14. Ghidajul de grup se caracterizeaza prin urmatoarele:
C. Apare in cadrul miscarii de propulsie
D. Este realizat de caninii si premolarii de parte nelucratoare
E. Implicarea caninului semnifica o interferenta
15. Referitor la clasificarea ACP a edentatiilor partiale, urmatoarele afirmatii legate de clasa a III-a sunt corecte:
A. Dintii stalpi prezinta un prognostic rezervat
B. Arcadele sunt sever afectate de edentatie-orice bresa edentata sau asociere de brese care
solicita complianta terapeutica sporita din partea pacientului
C. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a II-a
D. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a III-a
D. Nu permit turnarea mai multor modele
E. Sunt hidrofili
B. Restaurare protetica necorespunzatoare
C. Traumatism ocluzal
D. Ocluzia dentara
E. Vitalitatea dintilor
A. Permite dezocluzia dintilor de pe parte nelucratoare
B. Este realizat de canini, premolari si molarii de pe partea lucratoare
E. Arcadele sunt substantial afectate de edentatie -orice bresa laterala, maxilara sau mandibulara
de cel putin 3 dinti sau care cuprinde 2 molari
16. Corelatiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile si fatetele de bruxism sunt:
A. Muschiul pterigoidian medial
B. Marginea posterioara a maseterului
C. Pantecele posterior al digastricului
D. Muschiul pterigoidian lateral
E. Pantecele anterior al digastricului
Corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de bruxism sunt:
- marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului (contacte premature în apropierea PIM)
- marginea anterioară a maseterului (interferenţe ocluzale lucrătoare m lateralitate)
- muşchiul pterigoidian lateral ( interferenţe ocluzale nelucrâtoare pe canin, premolar şi
dinţii laterali, m lateralitate şi m propulsie)
- pântecele posterior al digastriculuî ( mterfercnţe ocluzale pe faţete de retruzie)
17. Indicele D, propus de Marti Helkimo, se bazeaza pe analiza urmatoarelor grupe de sinmptome:
A. Diminuarea amplitudinii de deschidere a cavitatii bucale
B. Bruxism
C. Modificari ale functiei ATM
D. Durere la palparea muschilor mobilizatori
E. Sialoree
Disfunctie ATM indicelui D, propus de Marti Helkimo: 1. diminuarea libertăţii de mişcare a mandibulei;
2. modificări ale funcţiei ATM;
3. durere în cursul efectuării mişcărilor mandibulei;
4. durere la palparea muşchilor mobilizatori; 5. durere la palparea ATM.
18. Urmatoarele afirmatii referitoare la gradul de vizibilitate al dintilor sunt adevarate: 3
A. Daca gradul de vizibilitate al dintilor este de 3-4 mm si se constata ca dintii sunt prea scurti,
atunci aceasta se va realiza prin alungirea muchiei incizale
B. Daca gradul de vizibilitate al dintilor in repaus este insuficient, dar lungimea incisivilor,
D. Daca pacientul evidentiaza in zambet mai mult de 4 mm din centralul maxilar in repaus, iar dintii trebuie alungiti, atunci este necesar
sa se faca coronoplastie (alungire chirurgicala a coroanei clinice)
19. Retentia macro-micromecanica a RPF la bonturile dentare: 2
A. Peretii cavitatii sun preparati divergenti spre baza cavitatii
B. Presupune divergenta de 6-10° a peretilor cavitatilor in cazul incrustatiilor intratisulare
C. Este asigurata de design-ul preparatiei dentare
D. Se realizeaza prin frictiune
mobilitatea buzelor sunt normale si in timpul surasului dintii nu sunt etalati corespunzator,
aceasta evidenteaza ca este o dimensiune verticala insuficienta
C. Daca pacientul prezinta o vizibilitate inadecvata sau excesiva a dintilor in timpul zambetului,
atunci cei trei parametrii respectiv pozitia statica si dinamica a buzei precum si lungimea
buzei sunt factori cr.. determinanti in timpul tratamentului
E. Daca in repaus se evidenteaza prea mult din incisivii superiori, mobilitatea buzei este
normala, la fel si lungimea buzelor, iar in zambet se evidenteaza mai mult de 3 mm din
marginea gingivala, se impune instituirea unui tratament chirurgical ortognatic
E. Se datoreaza fortelor de frecare care apar la nivelul a cel putin trei suprafete dentare
Retenţia macromecanică obţinutâ geometric, prin design (peretii cavitatii prep divergenti spre baza)
Retenţia micromecanică + fizico-chimica prin gravaj.
20.*Spatiul dintre baza intermediarilor suspendati si coama crestei trebuie sa fie de cel putin:
A. 2,5 mm
B. 3,5 mm
C. 1 mm
D. 3 mm
E. 2 mm
21. *Starea martensitica a zirconiei se poate obtine din: A. Mangan
B. Indiu C. Yterbiu D. Taliu E. Ceriu
22. Avantajele protezei provizorii se refera la:
A. Timpul de lucru suplimentar
B. Costuri mai reduse
23. Cimenturile rasinice total-etch:
A. Adeziunea la structurile dentare este ...
B. Sunt usor de folosit
E. Folosest un primer autodemineralizant
24. Atunci cand se alege culoarea finala a unei restaurari se iau in considerare urmatoarele aspecte. 2:
A. La pacientii tineri, culoarea are o valoare tenta albicioasa
B. La pacientii tineri, luminozitatea restaurarii este crescuta
C. Cu varsta, dentina devine mai vizibila prin smaltul subtiat de smalt
D. Precizia unui colorimetru este superioara spectofotometrului? Nu
E. Determinarea culorii cu spectofotometrie. : Intensitatea luminii
25. Comportamentul la oboseala a RPF este:
A. Punctul de aplicare al fortelor
B. Igiena orala a pacientului
C. Designul restaurarii protetice
D. pH-ul salivar
E. Morfologia tesuturilor moi adiacente
1. biomaterialele utilizate în refacerea stâlpilor (dacâ procedeul a fost necesar), a elementelor de agregare şi a intermediarilor precum şi
in fixarea lor;
2. designulRPF;
3. parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare, direcţie, numărul ciclurilor de solicitare)
C. Perfectionarea planului de tratament
D. Educarea pentru mentinerea unei igiene orale corespunzatoare
E. Facilitarea comunicarii cu laboratorul de tehnica dentara
C. Asigura cea mai buna adeziune ciment - dinte
D. Implica cei mai multi pasi
D. Uzura
E. Tractiune
33. Care dintre afirmatiile legate de disilicatul de litiu este falsa?
A. Prezinta o componenta sticloasa
B. Se preteaza pentru orice tip de restaurare pluridentara posterioara
E. Se preteaza pentru orice tip de restaurare unidentara frontala 34. * In cazul unui long centric, dintanta dintre RC si PIM variaza intre:
A. B. C. D. E. F.
35. Ce
C. D. E.
1,2-1,8 mm
Niciun raspuns corect 0,4-2,3 mm
0,2-1,75 mm
2,4-3,1 mm
fel de material ceramic se indica in cazul bonturilor discromice ... radiculare metalice:
Ceramica cu transluciditate mare si opacitate mica Ceramica feldspatica
Dioxid de zirconiu monolitic
C. Gravarea cu acid fluorhidric se face timp de 60s
D. Pe o preparatie retentiva impune obligatoriu cimentarea adeziva
A. Cermacica cu transluciditate mica si opacitate mare
B. Dioxid de zirconiu stratificat
35. Unui pacient cu o edentatie maxilara cls a III-a mod 2 si una mandibulara cls a III-a mod 1 i se insera restaurari protetice peovizorii de
lunga durata . Acestea au urmatoarele roluri:
A. Acoperirea zonei terminale a peeparatiei
B. Ghideaza contururile tisulare moi
C. Previn atrofia crestei reziduale
D. Mentinerea pe o durata de pana la 3-4 ani a DVO
E. Redreseaza axul bonturilor cu inclinare de peste 25°
36.Cresterea transluciditatii zirconiei a fost obtinuta astfel: 3 A. Cresterea semnificativa a dimensiunii gran ... TZP
E. Prin adaugare de particule sticloase
37. * Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adeziune este falsa/ adev?
A. Un monomer adeziv acid ce contine 10 MDP adera la ceramica pe baza de Zirconia B. Pentru cresterea adeziunii este indicat sa se
sableze cu particole de oxid de aluminiu cu
diametrul 60 um
C. Retentia ceramicii pe baza de zirconia depinde de abrazarea mecanica a suprafetei D. Retentia ceramicii pe baza de zirconia scade
prin ...??
E. Zirconia este o ceramica policristalina, deci nu se graveaza prin metode Traditionale
38. La examinarea unui pacient se observa urmatoarele particularitati... 2.4, 2.5 asociata cu uzuri marcate ale grupului frontal. La
mandibula... unitatilor dentare situate distal de 3.3 si 4.3 asociata de asemenea... restanti. In pozitia de IM in zona laterala se observa
spatiu pr... dentare. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Din punct de vedere al clasif Kennedy pacientul ... cls III mod 1
B. Dpdv al clasif ACP pacientul se
B. Prin cresterea temperaturii de sinterizare din ...
C. Scaderea semnificativa a dimensiunii granulelor ... TZP
D. Cresterea continutului structurii cubice
a. electrodul în formă de J
b. electrodul în formă de L
c. electrodul în formă de piramidă d. electrodul AP
e. electrodul în formă de U
INTERMEDIARI
818. După raportul intermediarilor cu creasta aceștia pot fi :
A. Suspendați;
B. Punctiformi; C. Despărțiți;
D. Intraalveolari; E. Uniți.
93. În funcție de raporturile cu creasta edentată, intermediarii pot fi:
C. piramidali
D. hiperbolici
E. tangențial punctiformi
5. Despre intermediarii cu raport tangent liniar cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. au feţe mucozale extinse
b. au feţe mucozale reduse
c. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
d. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul emerge din gingie
e. se indică în situaţii cu câmp protetic redus cervico-ocluzal şi creste alveolare late
98. Intermediarii cu raport tangent liniar:
A. au fețe mucozale extinse
B. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos C. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°,
orientată vestibulo-oral, de jos în sus D. au fața orală înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
E. se practică frecvent în zona frontală la mandibulă ?
843. Particularităție corpurilor de punte cu tangență lineară la mandibulă au următoarele particularițăți:
A. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mic;
C. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mare;
D. Suprafața linguală trebuie să fie netedă, fără șanțuri și fără individualizarea intermediarilor ;
E. Suprafața linguală trebuie să fie modelată identic cu suprafața vestibulară, cu șanțuri și cu individualizarea intermediarilor
22. Corpul de punte tangențial se realizează: A. în zona laterală mandibularâ.
B. la distanță 0,5mm de muchia creste.
A. în șa
B. în șa modificată
B. În sens cervico-ocluzal, suprafața linguală se modelează ușor convex, ceea ce le asigură
autocurățire atât prin mișcările limbii cât și cu mijloace artificiale;
33. Referitor la intermediarii în semișa, următoarele afirmații sunt adevarate: A. Prezintă contururi orale mai reduse
B. Prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii in șa
C. Igienizarea se face mai greu decât Ia cei in sa
D. Se utilizează mai frecvent in zonele laterale E. Contactul se face pe coama crestei.
97. Intermediarii în semișa:
C. retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarii suspendați
D. retenționează mai multe resturi alimentare decât intermediarii în șa
850. Intermediarul conceput corect în zona frontală trebuie să prezinte următorele caracteristici : A. Toate suprafețele trebuie să fie
concave, netede și finisate corespunzător
negre” în cazul în care creasta este mult prea resorbită) ;
C. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
D. Contactul oral va fi în armonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari ;
E. Contactul oral va fi în disarmonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari pentru a nu da aspectul de dinți falși;
95. *Din punct de vedere al asigurării igienizării optime, pentru zona laterală cel mai potrivit este intermediarul:
A. ovoid
B. tangent punctiform
C. tangent liniar
D. suspendat
E. în șa
99. *În cazul intermediarilor la distanță de creastă (suspendați), spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei trebuie să fie de:
A. minim 4mm
B. maxim 2mm
C. minim 30μm
D. minim 3mm
E.minim 3μm
4. Pentru a putea realiza un corp de punte suspendat trebuie să dispunem de un spaţiu protetic în sens cervico-ocluzal de minimun:
a. 3 mm
b. 8 mm
c. 4 mm
d. 6 mm
e. 12 mm
4. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati) prezinta urmatoarele caracteristici :
A. sunt intermediari în șa modificați la nivelul feței orale
B. au contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei
E. realizează un compromis între restaurarea fizionomiei, fonației și posibilitatea întreținerii unei
igiene mai bune
B. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune (din
considerente estetice uneori se impun zone întinse de contact pentru a preveni aspectul de “spații
A. Realizarea unei rădăcini reduse din ceramică la nivelul intermediarului care intră in alveola corespunzătoare dintelui extras.
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și
pătrund intr-o alveolă creată cu o freză in țesutul conjunctiv.
E. Realizarea protezei provizorii înainte de prepararea bonturilor.
92. *Intermediarii trebuie să fie în linie cât mai dreaptă între elementele de agregare pentru a evita: A. bascularea stâlpilor spre breșa
edentată
B. egresia antagoniștilor
C. apariția mișcărilor de torsiune transmise ulterior stâlpilor
D. pierderile de material E. fractura intermediarilor
833. Pentru a putea întelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere următoarele variabile:
A. Lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat;
B. Forma crestei edentate;
C. Starea țesuturilor dure ce acoperă creasta edentată;
90. Pentru a putea înțelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere următoarele variabile:
C. pretențiile estetice ale pacientului
D. forma crestei edentate
E. legea lui Ante (radacini lipsa= radacini lucrare)
87. În ceea ce privește designul intermediarilor și raportul acestora cu creasta edentată:
A. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie minim
B. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie maxim
C. trebuie asigurat un acces maxim pentru igienizare
D. trebuie asigurat un acces minim pentru igienizare E. nu există reguli de bază
836. Selectați afirmațiile corecte cu privire la design-ul intermediarilor :
A. Intermediarii ar trebui să fie convecși în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
B. Intermediarii ar trebui să fie concavi în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
C. Suprafețele convexe oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte bine;
D. Suprafețele concave oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte bine;
555. Corpul de punte se modelează cu:
B. realizarea unei grefe de tesut conjunctiv.
D, Realizarea protezei fixe definitive după prepararea bonturilor
D. Pretențiile estetice ale pacientului;
E. Starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată;
A. lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat
B. starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată
E. În cazul unei resorbții postextracționale accentuate a crestei, încercarea de a realiza un corp de
punte identic cu dinții naturali va duce la obținerea unor intermediari prea înalți.
E. Ambrazurile meziale, distale și linguale ale corpului de punte trebuie să fie cât mai mici pentru a nu permite a retenția resturilor
alimentare ;
839. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Intermediarii vor fi mai înguști în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
B. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
C. Restaurările fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să aibă în primul rând un efect estetic
foarte bun fără a compromite însă igienizarea.
D. În cazul restaurărilor fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să ne concentrăm atenția asupra funcționalității și posibilităților de
igienizare, rezultatul estetic fiind în plan secundar ;
E. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali pentru a permite accesul mai ușor la igienizarea feței
orale.
852. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii metalici (masivi) ai protezelor parțiale fixe :
A.Se recomandă folosirea lor doar în zonele de sprijin, mai ales la mandibulă ;
B. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic depășește 5 mm;
C. Intermediarii metalici se pot confecționa numai din aliaje nenobile ;
820. Selectați afirmațiile corecte cu privire la protezele parțiale cu intermediari exclusiv metalici:
A. Elementele de agregare au inceput să fie confecționate separat de intermediari după care cele două componente sunt sudate sau
lipite impreună;
B. Pentru confecționarea intermediarilor din materiale nenobile poate fi folosit orice aliaj;
825. Selectați afirmațiile corecte referitoare la restaurările protetice fixe cu intermediari integral ceramici:
A. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice superioare celor metalo- ceramice;
B. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice asemănătoare celor metalo-ceramice; C. Din ceramica feldspatica se pot realiza
doar punți de mică amplitudine;
D. restaurarile din oxid de zirconiu prezintă o rezistență crescută la forțele de rupere și la cele de forfecare;
E. Sistemele substractive din cadrul SIC au luat amploare in ultimii ani.
552. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice: A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte
827. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii micști:
A. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte;
D. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic este mai mic 5 mm;
E. Intermediarii metalici se pot confecționa atât din aliaje nenobile cât și din aliaje nobile .
C. Restaurările protetice fixe metalice se confecționează din cele mai vechi timpuri;
D. Li se mai spune restaurări integral metalice deoarece atât elementele de agregare cât și
intermediarii sunt realizate din acelasi aliaj;
E. Odată cu dezvoltarea și perfecționarea procedeelor de topire-turnare, s-a extins tot mai mult
procedeul punților metalice turnate dintr-o singură bucată(monolit).
B. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să vină în contact cu creasta breșei edentate;
C. Interfața metal-polimer nu trebuie să vină în contact direct cu mucoasa crestei;
d. PIM este o poziţie de referinţă în cazul raportului mandibulo-maxilo- cranian putând îmbrăca două
situaţii clinice diferite – point centric şi long centric
e. orice PIM cu mandibula plasată în interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie normală depăşirea limitelor acestui triunghi
se apropie de patologic (malocluzie)
AMPRENTA
7. Siliconii cu reacţie de condensare au scăzut în popularitate datorită: a. timpului de priză crescut
b. mirosului neplăcut
c. gustuluineplăcut
d. stabilităţii dimensionale şi a revenirii elastice reduse
e. caracteruluihidrofil
1020. *Contactele dintre suprafata internă a protezei şi preparaţie se verifică folosind: A) amestec de chloroform şi ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vâscozitate mică
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) răspunsurile bşi c sunt corecte
E) răspunsurile bşi c sunt incorecte
1084. Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala:
e) culoarea materialului de amprenta
13.Alegerea materialelor și metodelor de amprentare în tehnica convențională se face pe baza anumitor criterii:
B, intervalul de timp care stă la dispoziția practicianului pentru realizarea amprentei; C.posibilitățile financiare ale clinicianului.
D. stabilitatea dimensionala a câmpului protetic;
E. gradul de convergenta al preparatiilor dentare
83. *Alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcţie de: A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire al personalului auxiliar
D. duritatea câmpului protetic
E. confortul
28. Inregistrarea limitelor cervicale a preparatiilor in timpul amprentarii: a. nu ridica probleme deosebite
b. este de importanta redusa
c. ridica probleme doar cand acestea se gasesc supragingival
d. necesita largirea temporara a santului gingival
a) fidelitatea materialului de amprenta
b) stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta
c) particularitatile campului protetic
d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei
A. gradul fidelității materialului de amprentă sau a instalațiilor moderne de omogenizare și dozare a
componentelor materialelor de amprentare;