Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea “Drept”
Departamentul: Drept public

Lucrare de laborator nr. 6

La disciplina: Criminalistica

La tema: ,,Tactica audierii”

Realizat: REBEJA Tatiana,

Studenta gr. DR1702

Profesor: BUGAI Boris,

Magistru în drept, lector universitar

Chișinău, 2020

1
 RAPORT

1) Noțiunea și fazele audierii, procedeele folosite de către ofițerul de urmărire penală pentru
reanimarea memoriei la audierea persoanelor de bună-credință și a procedeelor OUP la
audierea persoanelor de rea-credință în situațiile conflictuale pentru ai convinge să ofere
declarații autentice;
2) Procesul-verbal de audiere.

Într-o primă accepțiune, audierea este o acțiune de urmărire penală și de tactică

criminalistică ce constă în obținerea, în corespundere cu prevederile Codului de Procedură
Penală al Republicii Moldova, de la persoana citată sau prezentată a declarațiilor referitor la
circumstanțele și alte date ale faptei cercetate și fixarea acestora în procesul verbal respectiv.
În viziunea lui Dumitru GHERASIM, ascultarea (audierea) reprezintă actul procedural
prin care anumite persoane (învinuiți, inculpați, celelalte părți, martori), în privința cărora există
fie o certitudine, fie o presupunere că dețin informații în legătură cu infracțiunea sau făptuitorul
acesteia, sunt chemate să dea declarații sau explicații în fața organelor judiciare penale.
Ascultarea (audierea) – actul procedural prin care învinuitul, inculpatul, celelalte părți din
proces, precum și martorii sau experții sunt chemați să dea explicații în fața organelor de
urmărire penală sau a instanței de judecată1.
Scopul general al audiereii este obținerea datelor veridice referitor la fapta prejudiciabilă
săvârșită sau în curs de derulare și persoanele implicate în aceasta, metodele și mijloacele
indicate de ei.
Obiectivitatea audierii se exprimă în imparțialitatea ofițerului de urmărire penală față de
cel audiat iar o audiere poate fi considerată completă doar dacă persoana audiată furnizează
informația deplică pe care acesta o deține referitor la fapta prejudiciabilă cercetată.
Caracterul activ al audierii se expune în efectuarea acesteia de către ofițerul de umrările
penală, în mod ofensiv, deținând inițiativa pe tot parcursul procedurii și utilizând procedeele
tactice criminalistice necesare, cu respectarea normelor deontologice dar și a prevederilor legale
procesual penale. Audierea totdeauna este cea mai grea acțiune de urmărire penală și de tactică
criminalistică, de aceea este esențială o pregătire corespunzătoare și la cel mai înalt nivel.
De remarcat faptul că, sarcinile audierii constau în următoarele: identificarea
circumstanțelor, cunoașterea cărora este necesară pentru verificarea și evaluarea probelor,
evaluarea circumstanțelor care pot comporta un caracter tactic, verificareea anumitor
circumastanțe în scopul administrării probelor. Procedura procesuală strictă a audierii nu
limitează posibilitățile de constatare a adevărului în cauză, dar asigură un regim optimal de
activitate.
Audierea persoanlor în procesul penal se desfășoară după anumite reguli prevăzute de
Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova (art. 102-107); 109-113). Ofițerul de urmărire
penală desfășoară audierea persoanelor iar acest proces are loc în mai multe etape, și anume:
1. Etapa introductivă;
2. Relatarea liberă;
3. Etapa ascultării dirijate (întrebări-răspunsuri);
4. Documentarea audierii (fixarea procesului și a rezultatelor acțiunii date).

Audierea ca acțiune de urmărire penală și tactică criminalistică se începe din momentul când
persoana citată conform legii s-a prezentat sau a fost adusă în fața ofițerului de urmărire
penală.

1
Dumitru GHERASIM , Noțiunea, importanța și trăsăturile audierii contradictoriale în procesul,
Revista Națională de drept nr. 3 din 2014
2
 Etapa introductivă a audierii constă în aceea ca ofițerul de urmărire penală se prezintă celui
chemat chemat pentru a face declarații. Acesta stabilește identitatea persoanei citate sau aduse
la organul de urmărire penală, explicându-I calitatea acestuia și cauza în care el participă, este
orbligat totodată să explice persoanei respective drepturile și obligațiile sale, prevăzute de
legislația procesual penală, conform statutului său în cauza concretă. Ofițerul de urmărire
penală poate iniția un dialog liber cu persoana audiată referitor la unele sau alte evenimente,
probleme, care nu sunt legate de cauza cercetată. În scopul stabilirii contactului psihologic
între ofițerul de urmărire penală și martorul sau partea vătămată. Audierea urmărește scopul
obținerii și fixării în formă de depoziții a datelor despre infracțiunea cercetată, persoanele
implicate și alte circumstanțe. Dacă nu se reușește stabilirea unui contact psihologic de la
începutul audierii, această sarcină rămâne a fi stabilită la cea de-a doua etapă a audierii.
La prima etapă, ofițerul de urmărire penală își precizează reprezentarea sa despre audiat,
evaluează poziția lui verosimilă, luând în considerație rezultatele dialogului, schițează
desfășurarea sarcinilor sale ulterioare, corectează și detaliază planul audierii.
Etapa a doua a audierii-relatarea liberă, începe cu propunerea ofițerului de urmărire
penală persoanei audiate de a expune anumite date despre fapta cercetată, despre anumite
persoane implicate în aceasta sau alte circumstanțe pe cauza cercetată. Importanța acestei
etape se manifestă prin următoarele:
 În cadrul relatării libere, persoana audiată poate expune mai multă informație la care ofițerul
de urmărire penală nici nu presupunea și prin care întrebări-răspunsuri nu avea cum s-o
obțină;
 Expunerea liberă de către cel audiat a unor anumite date în consecutivitatea și ordinea dorită
de audiat ușurează sarcina și facilitează procesul de amintiri;
 Relatarea liberă a audiatului oferă posibilitatea ofițerului de urmărire penală să ajungă la
anumite concluzii despre relațiile audiatului cu alte persoane implicate în cauză.
Ofițerul de urmărire penală la această etapă trebuie să manifeste: răbdare, calm și o atenție
deosebită la cele relatate, evitând orice intervenție în expunerea audiatului. Pe parcursul relatării
libere, nu se recomandă întocmirea procesului verbal al audierii, trebuie să facă doar unele notițe
în ciornă despre unele omisiuni sau sugestii apărute pe parcursul audierii. De asemenea, ofițerul
de urmărire penală trebuie să-l ajute pec el care face declarații sincere, depline cu privire la unele
semen de aprobare, acceptare și gesticulare. Dup ce persoana audiată a expus tot ce a cunoscut
sau a considerat necesar, ofițerul de urmărire penală prin întrebările sale de precizare,
completare, corectare poate clarifica tot ce este necesar în cauză. În cazul în care în cadrul
relatării libere a fost elucidate obiectul audierii, se poate depăși etapa a treia a procesului de
audiere și se trece la următoarea etapă-documentarea acestei acțiuni de urmărire penală sau
fixarea procesului și a rezultatelor audierii.
În practică cunoaște și alte situații de desfășurare a procesului de audiere, cum ar fi:
a) Cel chemare la audiere declară că el nu știe ce să povestească în concret sau nu cunoaște
nimic despre cele întâmplate;
b) Când persoana respective într-un mod sau altul refuză să dea depoziții sau prezintă
declarații false;
c) Când persoana respetivă declară că îi vine greu să expună despre cele întâmplate și roagă
să i se adreseze întrebări la care el ar putea răspunde.
Relatarea liberă, ca etapă a audierii, practice se exclude și se trece la următoarea etapă-ascultarea
dirijată sau întrebări-răspunsuri.
La utilizarea acestei forme de comunicare, trebuie respectate următoarele reguli:
 Modul de formulare și tonul întrebărilor nu trebuie să sugereze răspunsul sau să include
afirmațiile și aprecierile ofițerului de urmărire penală;
 Formularea întrebării nu trebuie să aducă de la audiat răspunsul de tip “da” sau “nu” ;
 Ele nu vor sugera răspunsul determinat;
 Întrebările nu vor conține elemente de intimidate, înjosire sau să ofenseze audiatul.

3
Un element tactic important al audierii este succesiunea întrebărilor adresate. Succesiunea poate
fi:
-cronologică-când întrebările sunt adresate chronologic, audiatul relatează evenimentele
în succesiunea în care ele au decurs și au fost percepute de el;
-opusă-când întrebările se adresesază în succesiunea inversă celei în care a avut loc
evenimentul. Asemenea ordine este utilizată în scopul de a verifica autentificatea depozițiilor
celui audiat;
-logică-când întrebările se referă numai la circustanțele acțiunii, independent de timpul
efectuării lor, dar cu luarea în considerație a legăturii logice dintre aceste circumstanțe;
-pe sărite-când întrebările sunt adresate fără niciun sistem în scopul de a demasca
depozițiile memorate pe de rost;
-psihologică-când întrebările se grupează și se combină în succesiunea care poate avea
cea mai putenică influență asupra psihicului persoanei audiate.

Doar după clarificarea tuturor întrebărilor pregătite și apărute pe parcursul audierii, se recomandă
a pune întrebări demascatoare celui care a făcut declarații false sau incomplete.
Etapata a patra a audierii o prezintă perioada de documentare a procesului și rezultatelor
acestei acțiuni de urmărire penală. Ea constă în întocmirea procesului-verbal după notițele făcute
pe parcursul audierii și datele memorizate de ofițerul de urmărire penală. Ca forme secundare de
fixare a procesului audierii pot fi utilizate audio videoînregistrarea. După aceasta audiatul ia
cunoștință de procesul-verbal, întocmit de ofițerul de urmărire penală, și din nou este întrebat
dacă acesta este scris correct, are sau nu persoana respetivă obiecții, completări, modificări la
procesul verbal. După aceasta procesul verbal este propus spre semnare.
Audierea persoanelor în procesul penal sau civil necesită multiple cunoștințe juridice,
pedagogice, de estetică etc. Pentru a efectua cu success o audiere, ofițerul de urmărire penală
trebuie să știe clar ce fel de informație probantă și în ce mod o poate obține de la persoana
concretă, care urmează a fi audiată. La etapa contactului psihologic este de dorit să se respecte
câteva reguli tactici generale, precum ar fi: primirea persoanei într-o manieră corectă, civilizată,
crearea unui cadru sobru de ascultare, lipsit de factori stresanți, care pot sustrage atenția
persoanei respective, precum și comportarea ofițerului de urmărire penală într-un mod cald,
încurajator, fiind contraindicate atitudinea delirantă, de răceală, sfidare și aroganță. Tot din
considerente de ordin tactic, la această etapă introductivă, pentru asigura crearea contactului
psihologic necesar obținerii declarațiilor sincere și complete, ofițerul de urmărire penală trebuie
să ia în considerație următoarele: să primească la timp și correct persoana citată, să-l convingă pe
acesta de imparțialitatea și obiectivitatea sa.
În primul rând, pentru stabilirea contactului psihologic este necesar a-i trezi interesul spre
comunicare și spre darea declarațiilor. O metodă psihologică bună cunoscută este discuția.
Importanța pentru studierea personalității o are și informația obținută drept rezultat al activității
speciale de investigații. Un rezultat bun la stabilirea contactului psihologic se poate obține prin
excitarea stării emoționale a persoanei audiate. În toate procesele psihologice ce se petrec, la
individ un rol important îl joacă individualitatea psihicului omului care, se bazează pe structura
activității nervoase superioare ce formează și temperamental.
Stabilirea contactului depinde de ofițerul de urmărire penală, pregătirea lui profesională,
experiența și calitățile psihologice. Succesul acestui process depinde în ce măsură ofițerul de
urmărire penală va ține cont de particularitățile persoanei audiate. Evidența particularităților
psihologice ale persoanei care urmează a fi audiată este necesară pentru selectarea și utilizarea
corectă a procedeelor tactice criminalistice în cadrul audierii.
Referitor la persoanele care se eschivează de darea depozițiilor veridice, audierea trebuie
să poarte un caracter ofensiv, ceea ce înseamnă că de la ofițerul de urmărire penală se cere ca el
să aplice toate metodele mijloacele legale pentru a obține de la cel audiat declarații depline și
veridice. Această activitate se fondează doar pe professionalism și pe legislația în vigoare.
2) Procesul-verbal de audiere

4
5
 PROCES-VERBAL
DE AUDIERE A ÎNVINUITULUI

mun. Chişinău „4” decembrie 2020

locul întocmirii data întocmirii

audierea a început la ora 09 şi 15 min.

s-a sfîrşit la ora 09 şi 50 min

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a IP Centru a DP mun. Chişinău, inspector superior
Rebeja Tatiana,în prezenţa apărătorului ales din oficiu – Surdu Ion, care a prezentat mandatul nr. 243897
din 8 octombrie 2017, în localul IP Centru a DP mun. Chişinău, biroul de serviciu nr. 27, respectînd
dispoziţiile articolelor 102, 103, 104 CPP şi conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 5 CPP RM
a audiat în calitate de bănuit:

Numele, prenumele Babin Cristian Dumitru

Data, luna, anul naşterii 13 august 1978
Locul naşterii mun. Chişinău Republica Moldova
Cetăţenia cetăţean al Republicii Moldova
Studiile superioare incomplete
Situaţia militară supus militar
Starea civilă holtei
Persoanele întreţinute -

Ocupaţia şofer – taximetrist serviciul 14222

Antecedente penale nu are
Domiciliul mun. Chişinău, str. Cuza Vodă 15,ap. 27
Telefon (022) 73-45-23 (domiciliu)

Actul de identitate___________buletin de identitate seria A13243543 eliberat la 25

aprilie 2001 de oficiul 2

Beregoi Alexandru a fost recunoscut în calitate de învinuit prin ordonanţă de învinuire

din „23” noiembrie 2020 în prezenţa apărătorului. Dînsul a fost informat, că este învinuit de
sustragerea deschisă a averii proprietarului în proproții deosebit de mari cu aplicarea violenței
periculoase pentru viața și sănătatea persoanei prevăzută la art. 188 alin. (5) CP.
Totodată în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, învinuitului i s-a adus la
cunoştinţa şi i s-au explicat drepturile şi obligaţiile învinuitului, prevăzute în art. 66 CPP şi i s-a
înmînat informaţia în scris despre aceste drepturi şi obligaţii.
____________ Babin Cristian
semnătura
În legătură cu care fapt în conformitate cu prevederile articolelor 260 şi 261 CPP a
întocmit prezentul proces-verbal.
6
 Învinuitul Babin Cristian a fost întrebat dacă acceptă să facă declaraţii asupra învinuelii
care i se incriminează. A fost primit răspuns afirmativ.

___________ Babin Cristian

semnătura

La propunerea de a face în scris explicaţii asupra învinuelii ce i se impută, învinuitul a

declarat că el refuză să scrie personal declaraţia şi este de acord ca declaraţiile lui orale să fie
consemnate în procesul-verbal de către ofiţerul de urmărire penală.
_____________Babin Cristian
semnătura

În legătură cu învinuiala adusă declar următoarele:

Locuiesc pe strada Cuza Vodă 15, ap. 27 din mun. Chișinău. La medicul psihiatru şi
medicul narcolog nu mă aflu la evidenţă. Serviciul militar am făcut în trupele de carabinieri
1980-1982.
La data de 23.11.2020 în jurul orei 22:00 împreună cu cet. Bîtcă Boris alias (BITA),
cet. Bondarev Maxim alias (ȘMELI) și cet. Cotroi Ivan am săvîrșit un atac asupra casei de pe str.
Miorița 15 din mun. Chișinău. Deschezînd poarta am forțat ușa și am amenințat personal cu arma
un barbat identitatea căruia nu o cunosc, Bîtcă Boris și Bondarev Maxim au apucat-o pe femeia
care era în casă și au trîntit-o la pămînt. Am început a cere de la ei să cerem toți banii și aurul din
casă. Ei nu vroiau să zică unde sunt ascunși banii și bijuteriile și Boris cu Maxim au început să
lovească în femeie cu picioarele și pumnii. Barbatul a spus să încetăm și ne-a arătat unde sunt
banii și bijuteriile, astfel am luat banii și un colier din aur și am poruncit bărbatului și femei să se
pună în genunchi și să numere pînă la o sută și să nu anunțe poliția. Luînd banii am fugit spre
stradă unde am urcat în automobil și ne-am deplasat spre or. Durlești unde am împărțit banii, la
volanul aumotilului se afla Ivan care era de pîndă cînd eram în casă. În Durlești am chemat un
taxi care m-a dus acasă. Colierul din aur a rămas la Maxim. Cu ei nu am mai ieșit la contact. Am
auzit că ei vor să părăsească degrabă hotarele Republicii Moldova. Banii care mi-au revenit mie
i-am trimis fratelui meu în Ucraina în regiunea Lvov or. Ivano – Padolsk .
Înrebare: Cîți bani ați sustras în total?
Răspuns: Am sustras 10000 (zece mii) euro.
Înrebare: Cîți bani ți-au revenit?
Răspuns: Mie mi-au revenit 3000 (trei mii) euro.
Înrebare: Cînd ați transmis banii fratelui dvs?
Răspuns: I-am transmis a doua zi după tîlhărie.
Înrebare: Unde este arma cu care ați amenințat cetățenii?
Răspuns: Arma este ascunsă în subsolul casei unde locuiesc.
Înrebare: Cui aparține arma în cauză?
Răspuns: Arma îmi aparține mie, dar o dețin ilegal.
Înrebare: Anterior ați mai săvîrșit careva acțiuni similare?
Răspuns: Refuz să răspund la această întrebare și nu mai doresc să fac careva declarații.

______________
semnătura

Procesul-verbal este scris din cuvintele mele l-am citit, cele consemnate corespund
adevărului, în afara celor declarate mai sus nu mai am altceva de declarat, de completat sau
precizat pentru care eu semnez.

7
 Învinuitul ________________ Babin Cristian
semnătura

Apărătorul ________________ Gulei Ion

semnătura

Ofiţer de urmărire penală

Inspector superior ________________ Rebeja Tatiana

semnătura

Procurorul sec. Centru

Consilier jurid de rangul I ________________ Botezatu Ina

Semnătura

8
Bibliografie & Webografie

1. Codul de procedură penală al RM;

2. - Ciopraga, A. Criminalistica. Tratat de tactică. - Bucureşti: Lumina Lex, 1998. - 495 p.;
3. - Gheorghiţă, M. Tratat de criminalistică. Chişinău: Tip. Centrală, 2017. 821 p.;
4. - Videofilm didactic ”Audierea în procesul penal”; fragmente de filme artistice: ”Дело
№306”; «Допрос» (15-20 min) ș.a.;
5. Dumitru GHERASIM , Noțiunea, importanța și trăsăturile audierii contradictoriale în
procesul, Revista Națională de drept nr. 3 din 2014;