Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

Unitate de învăţare Nr. 8

DREPTUL DE SUPERFICIE ŞI DREPTUL DE UZUFRUCT

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8.............................................................................. 93

8.1 Dreptul de superficie................................................................................................. 93
8.1.1 Considerente introductive. Definiţie şi titulari....................................................... 93
8.1.2 Caracterele juridice specifice dreptului de superficie............................................ 94
8.1.3 Exercitarea, apărarea şi stingerea dreptului de superficie...................................... 94
8.1.4 Efectele încetării superficiei................................................................................... 95
8.2 Dreptul de uzufruct.................................................................................................... 96
8.2.1 Domeniul de aplicare şi definitia uzufructului....................................................... 96
8.2.2 Constituirea, termenul şi obiectul uzufructului...................................................... 96
8.2.3 Caracterele juridice ale uzufructului...................................................................... 97
8.2.4 Exercitarea dreptului de uzufruct........................................................................... 98
8.2.5 Stingerea dreptului de uzufruct.............................................................................. 100
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8............................................................... 101
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 101
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8............................................................................. 102

92
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 8 sunt:

 capacitatea de a asimila cele mai importante dispoziții

corespunzătoare drepturilor reale potrivit Codului civil;
 capacitatea de a identifica mijloacele de apărare ale drepturilor reale,
dar si modalitățile juridice specifice dreptului de proprietate.

8.1 Dreptul de superficie

8.1.1 Considerente introductive. Definiţie şi titulari
Noul Cod civil, reglementează expres dreptul de superficie, astfel
încât, existenţa acestui drept, destul de controversat în vechea legislaţie
civilă, se bucură în acest moment de dispoziţii deosebit de judicioase.
Constituirea dreptului de superficie, se face printr-un act juridic oneros
sau gratuit, prin uzucapiune sau printr-un alt mod prevăzut de lege.
Definiţia Definiţia dreptului de superficie este dată de alin.(1) al art. 693 din
dreptului de NCC. Astfel, superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o
superficie construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra
căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.
Aşa fiind, rezultă că, în cazul acestui drept real imobiliar, se suprapun
două drepturi de proprietate, respectiv dreptul de proprietate al
superficiarului asupra construcţiilor sau a plantaţiilor edificate şi dreptul de
proprietate asupra terenului pe care s-au edificat aceste construcţii şi care
aparţine altei persoane decât constructorului, denumit nud proprietar.
Existenţa dreptului de proprietate asupra construcţiei, plantaţiei sau
altor lucrări situate pe terenul proprietatea altei persoane atrage după sine
un drept de folosinţă asupra terenului respectiv, aceste drepturi
concretizând dreptul real de superficie. În consecinţă, dreptul de superficie
este alcătuit dintr-un drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept
de folosinţă asupra terenului, de care se bucură un singur titular,
supeficiarul.
Aşadar, constructorul are în ce priveşte terenul altei persoane, doar
posesia şi folosinţa, atributul dispoziţiei rămânând la proprietarul terenului
(nudului proprietar), ceea ce îi conferă caracterul de dezmembrământ al
dreptului de proprietate.
Aşa cum am amintit, dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul
unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de
lege. Putem fi în prezenţa unui drept de superficie şi în cazul în care,
printr-un act juridic, proprietarul întregului fond transmite exclusiv
construcţia, în mod separat, către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat
expres constituirea superficiei.
De asemenea, dacă s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate
înscrie în cartea funciară, pe baza renunţării proprietarului terenului la
dreptul de a invoca accesiunea imobiliară ca mod de dobândire a dreptului
de proprietate asupra acelei construcţii. Aceaşi operaţiune se poate face şi
în favoarea unui terţ pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.
Privitor la termenul dreptului de superficie, trebuie să reţinem că,
93
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

potrivit art. 694 din NCC, acesta poate avea o durată de cel mult 99 de ani.
La împlinirea acestui termen, dreptul de superficie poate fi reînoit.
De asemenea, în privinţa evaluării prestaţiei superficiaruluitrebuie să
reţinem următoarele aspecte deosebit de importante. În primul rând,
dreptul de superficie poate fi constituit prin acte juridice gratuite sau
oneroase. Dacă superficiaa fost constituită printr-un titlu oneros,
superficiarul va datora, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria
stabilită de preţul zonei, în favoarea proprietarului terenului. Dacă această
sumă nu a fost stabilită la momentul încheierii actului constitutiv, în
conţinutul acestuia, iar părţile(superficiarul şi proprietarul terenului) nu se
înţeleg, suma pe care o va datora superficiarul către proprietarul terenului
va fi stabilită de către instanţa de judecată.

8.1.2 Caracterele juridice specifice dreptului de superficie

Dacă în rândurile anterioare, am prezentat definiţia dreptului de
superficie, titularii, durata şi evaluarea prestaţiei superficiarului, în cele ce
urmează, vom efectua o succintă prezentare a caracterelor juridice
incidente acestui drept. Caracterele juridice specifice dreptului de
superficie, îl reliefează ca fiind un:
Caracterele a) drept real imobiliar, având ca obiect numai construcţii, plantaţii
juridice specifice sau lucrări aşezate pe solul, sau în subsolul unui teren;
dreptului de b) drept imprescriptibil din punct de vedere extinctiv, astfel că
superficie acţiunea confesorie de superficie poate fi promovată oricând, până la
stingerea dreptului de superficie;
c) drept limitat, ceea ce înseamnă că nu se stinge prin neuz, dar există
cel mult 99 de ani, cu posibilitatea reînnoirii sale;
d) este un drept care nu poate înceta pe calea ieşirii din indiviziune,
deoarece dreptul superficiarului şi dreptul proprietarului terenului nu sunt
în stare de indiviziune.

8.1.3 Exercitarea, apărarea şi stingerea dreptului de superficie

Exercitarea Este foarte important de reţinut faptul că, dreptul de superficie se
dreptului de exercită în limitele şi în condiţiile actului constitutiv. Dacă nu există o
superficie dispoziţie contrară, exercitarea dreptului de superficie va fi delimitată de
suprafaţa de teren pe care urmează să se construiască şi de cea necesară
exploatării construcţiei.
Dacă în actul constitutiv nu există o prevedere contrară, titularul
dreptului de superficie (superficiarul) nu poate modifica structura
construcţiei însă, el o poate demola dar cu obligaţia de a o reconstrui în
forma iniţială [alin.(2), art. 695 NCC].
Cu toate acestea, dacă superficiarul va modifica structura construcţiei,
proprietarul terenului poate să ceară, în termen de 3 ani, încetarea dreptului
de superficie sau repunerea construcţiei în situaţia anterioară. În acest din
urmă caz, scurgerea termenului de 3 ani se suspendă până la expirarea
duratei superficiei. Trebuie reţinut faptul că termenul de 3 ani, este un
termen de prescripţie.
Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. Cât timp
există construcţia, dreptul de folosinţă asupra terenului se poate înstrăina
ori ipoteca numai odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei.

94
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

Apărarea În ceea ce priveşte apărarea dreptului de superficie, aceasta poate

dreptului de interveni în cazul în care se aduc vătămări sau încălcări ale dreptului
superficie respectiv.
Potrivit art. 696 din NCC, dreptul de superficie poate fi apărat prin
acţiunea confesorie de superficie. Această acţiune, poate fi intentată
împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea acestui drept, dar
chiar şi împotriva proprietarului terenului. Dreptul la acţiunea confesorie
de superficie, este imprescriptibil.
Stingerea Stingerea dreptului de superficie, potrivit art. 698 din NCC, poate
dreptului de avea loc într-unul din următoarele cazuri:
superficie a) la expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv;
b) prin consolidare, atunci când terenul şi construcţia devin
proprietatea aceleiaşi persoane;
c) prin pieirea construcţiei edificate pe terenul nudului proprietar;
d) în alte cazuri prevăzute de lege(de exemplu, prin expropriere
pentru cauză de utilitate publică).

8.1.4 Efectele încetării superficiei

Cu privire la efectele stingerii dreptului de superficie, putem reţine
trei situaţii care pot produce cele mai semnificative consecinţe. Acestea
sunt reglementate şi de dispoziţiile Noului Cod civil şi anume: încetarea
superficiei prin expirarea termenului (art. 699), încetarea superficiei prin
Efectele consolidare (art. 700) şi încetarea superficiei prin pieirea construcţiei (art.
încetării 701).
superficiei
A. Efectele încetării superficiei prin expirarea termenului.
Din punct de vedere juridic, expirarea termenului superficiei produce
următoarele efecte:
a) proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate asupra
construcţiei, dacă în actul constitutiv al dreptului de superficie nu a fost
stipulat altfel, cu obligaţia de a plăti valoarea de circulaţie asupra
construcţiei edificate;
b) dacă construcţia nu exista la momentul constituirii dreptului de
superficie, iar valoarea acesteia va fi mai mare sau egală decât aceea a
terenului, proprietarul poate cere obligarea constructorului să cumpere
terenul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă nu ar fi
existat construcţia. În situaţia în care constructorul refuză cumpărarea
terenului, acesta va fi obligat, pe cheltuiala sa, să ridice contrucţia edificată
pe acel teren şi repunerea terenului în situaţia anterioară;
c) dacă nu există o înţelegere încheiată între proprietarul terenului şi
superficiar, dezmembrămintele constituite de acesta din urmă, se vor stinge
odată cu încetarea dreptului de superficie;
d) ipotecile care grevează dreptul de superficie se vor strămuta de
drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului, în cazul în care
acesta din urmă plăteşte contravaloarea construcţiei edificate de
superficiar. De asemenea, ipotecile constituite pe durata existenţei
superficiei asupra terenului, nu se vor extinde asupra întregului imobil ci,
se vor strămuta asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului în
situaţia în care superficiarul îi plăteşte contravaloarea terenului la valoarea

95
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

e circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă nu ar fi existat construcţia.

B. Efectele încetării superficiei prin consolidare.

În cazul în care dreptul de superficie se stinge prin consolidare, se pot
produce următoarele efecte juridice:
a) dezmembrămintele consimţite de superficiar, se vor menţine pe
durata care au fost constituite, dar nu mai târziu de împlinirea termenului
iniţial al superficiei, dacă nu există o stipulaţie contrară;
b) ipotecile născute pe durata existenţei superficiei se menţin fiecare
în funcţie de obiectul asupra căruia s-au constituit.

C. Efectele încetării superficiei prin pieirea construcţiei.

Dacă dreptul de superficie se stinge datorită pieirii construcţiei, se pot
produce următoarele efecte juridice:
a) drepturile reale care grevează dreptul de superficie, se vor stinge,
dacă nu există o dispoziţie legală contrară;
b) ipotecile născute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe
durata existenţei dreptului de superficie, se vor menţine asupra dreptului de
proprietate reîntregit.

Test de autoevaluare 8.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Definiţi dreptul de superficie.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 101.

8.2 Dreptul de uzufruct

8.2.1 Domeniul de aplicare şi definitia uzufructului
Uzufructul este reglementat prin dispoziţiile art.703-748 NCC. În
teorie, se mai spune că uzufructul este un drept real de folosinţă asupra
lucrului altuia. Din cele trei atribute întruchipate ale proprietăţii, usus şi
fructus trec la uzufructuar. Pentru această detrunchizare a dreptului de
proprietate privată, trebuie deosebit de situaţia rezultată dintr-un contract
de închiriere, de arendare ori de împrumut. Nudul proprietar are atât
obligaţii personale (obligaţii pozitive) faţă de uzufructuar, cât şi o obligaţie
negativă de a respecta acest drept real.
Definiţia Definiţia uzufructului, scoate în evidenţă faptul că acesta reprezintă
uzufructului dreptul real care conferă titularului său (numit uzufructuar) atributele de
posesie şi folosinţă asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud
proprietar), cu obligaţia de a-i conserva substanţa (art. 703 NCC).
Persoana titulară a dreptului de uzufruct, poate fi fizică sau juridică.

8.2.2 Constituirea, termenul şi obiectul uzufructului

Constituirea Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte
uzufructului moduri prevăzute de lege, numai în favoarea unei persoane existente
(cunoscute).
Termenul Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice, poate fi cel mult

96
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

uzufructului viager iar, cel al cărui titular este o persoană juridică, poate avea o durată
de cel mult 30 de ani.
Dacă uzufructul esteconstituit până la data la care o altă persoană va
ajunge la o anumită vârstă, acest drept va dura până la aceea dată chiar
dacă, aceea persoană ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite.
Obiectul Pot face obiect al uzufructului, orice bunuri mobile sau imobile,
uzufructului corporale ori incorporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de
fapt ori o cotă-parte din aceasta. Uzufructul se poartă şi asupra tuturor
accesoriilor bunului care face obiectul acestui drept, precum şi a tot ce se
uneşte sau se încorporează în acesta.
Cu privire la uzufructul bunurilor incorporale, acestea cunosc o
importanţă tot mai mare. Este vorba despre uzufructul creanţelor, valorilor
mobiliare, rentelor, fondului de comerţ, etc. Aşadar, un bun incorporal,
adică un drept, este susceptibil de uzufruct.
De ceea, în privinţa uzufructului asupra drepturilor de creanţă, el se
poate purta asupra creanţelor civile, asupra acţiunilor sau părţilor sociale
dintr-o societate şi în general asupra valorilor mobiliare.

8.2.3 Caracterele juridice ale uzufructului

Complexitatea şi utilitatea uzufructului, rezultă cu destulă uşurinţă din
conţinutul definiţiei mai sus enunţate. Tot din conţinutul definiţiei, dar şi
din conţinutul normelor legale care îl reglementează, putem reţine
următoarele caractere juridice specifice uzufructului:
Caracterele a) Este un drept real asupra bunului sau bunurilor aflate în
juridice specifice proprietatea altuia (jus in re alliena). Uzufructul are ca obiect un bun
uzufructului material, mobiliar sau imobiliar care aparţine unui terţ care este proprietar,
iar între uzufructuar şi proprietar nu este vorba despre o indiviziune,
deoarece fiecare din cele două părţi au drepturi diferite şi independente.
Fiind un drept real, atunci când este constituit asupra bunurilor corporale
uzfructul are cele două atribute esenţiale ale drepturilor reale: dreptul de
urmărire şi dreptul de preferinţă. În situaţia în care creditorii nudului
proprietar urmăresc bunul dat în uzufruct, dreptul de preferinţă al
uzufructuarului îi va sili să reducă executarea numai la nuda proprietate.
Tot aşa, dreptul de urmărire îi dă posibilitatea uzufructuarului să facă
opozabil uzufructul său faţă de toată lumea.
b) Este un drept temporar. Această trăsătură trebuie înţeleasă în
sensul că dacă titularul său este o persoană fizică, uzufructul poate fi cel
mult viager [art.708 alin.1 NCC, adică pe durata vieţii], iar dacă este vorba
de o persoană juridică, uzufructul nu poate dura mai mult de 30 de ani [art.
708 alin. (2) NCC].
c) Pe durata sa, uzufructul acordă proprietarului bunului puteri
reduse. Această trăsătură de caracter constă în faptul că folosinţa şi fructele
aparţin uzufructuarului, proprietarul are doar un titlu nud (lipsit de
eficacitate) ceea ce a făcut ca el să se numească nud proprietar. Însă,
proprietarul poate înstrăina această nudă proprietate (prin vânzare, donaţie,
etc.) dar valoarea economică este de obicei redusă. Numai la moartea
uzufructuarului (imprimă uzufructului un caracter aleatoriu), nudul
proprietar va dobândi plenitudinea prerogativelor unui proprietar devenind
proprietar deplin.

97
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

d) Uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru, ci şi

asupra unui drept. Prevederile art.706 NCC, stabilesc că uzufructul poate
privi bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale, inclusiv o masă
patrimonială, o universalitate de fapt ori o cotă-parte din acestea.
Uzufructul poate avea ca obiect toate accesoriile bunului, precum şi
tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta.
e) Este un drept transmisibil (poate fi transmis prin cesiune). Potrivit
art.714 NCC, uzufructuarul are posibilitatea de a ceda altei persoane,
dreptul său fără acordul nudului proprietar, dar cu obligaţia de a-i notifica
cesiunea. Uzufructuarul va rămâne obligat faţă de nudul proprietar numai
pentru obligaţiile născute înainte de cesiune. De precizat este faptul ca
uzufructul este intransmisibil mortis causa.

8.2.4 Exercitarea dreptului de uzufruct

Teoria clasică, vede în uzufruct un dezmembrământ al dreptului de
proprietate privată, practic, un veritabil drept real conform actualelor
prevederi de drept material. După cum ştim, atributele proprietăţii sunt
repartizate între uzufructuar care deţine usus şi fructus şi nudul proprietar
care are abusus. Acesta din urmă nu are decât dreptul de a dispune de nuda
proprietate, nu însă şi dreptul de a distruge bunul; dreptul său există chiar
dacă bunul este inalienabil în perioada în care este afectat acestui drept.
Totuşi, această teorie devine discutabilă în cazul în care uzufructul poartă
asupra bunurilor incorporale (creanţele).
În ceea ce priveşte exercitarea dreptului de uzufruct, trebuie să avem
în vedere drepturile şi obligaţiile uzufructuarului (A) şi ale nudului
proprietar (B).

Drepturile şi A) Corespunzător prerogativelor pe care le are, usus şi fructus,

obligaţiile uzufructuarul are unele drepturi şi obligaţii.
uzufructuarului Astfel, drepturile uzufructuarului sunt:
a) Dreptul să ceară predarea în folosinţa sa a bunului supus
uzufructului, iar în caz de refuz uzufructuarul are la dispoziţie acţiunea
confesorie, asemănătoare cu acţiunea în revendicare;
b) Dreptul să se folosească de bun precum şi de a-i culege fructele.
Fructele naturale şi cele industriale sunt dobândite pe măsura perceperii
lor. Fructele civile se dobândesc zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului în
proporţie cu durata uzufructului său;
c) Dreptul de a cesiona drept său de uzufruct, fără acordul nudului
proprietar rămânând faţă de acesta, dator numai pentru obligaţiile născute
înainte de cesiune;
d) Are la îndemână – pentru protejarea dreptului său – pe lângă
acţiunea confesorie şi acţiunile posesorii;
e) Dreptul de a închiria, sau după caz, arenda bunul primit în uzufruct.
Dacă uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, în toate cazurile şi
locaţiunile vor înceta;
f) Când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumă prin folosinţă
(bani, grâne, băuturi), uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul
uzufructului trebuie să le restituie în aceeaşi cantitate, calitate şi valoare ori
preţul obţinut (în acest caz, vom fi în prezenţa cvasiuzufructului).

98
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

g) Uzufructuarul poate ipoteca uzufructul constituit asupra unui imobil

şi al al cărui titular este [art. 2379 alin.(1) lit. b NCC].
h) Dreptul de vot aferent unei acţiuni sau altei valori mobiliare, unei
cote-părţi din dreptul de proprietate, sau oricărui alt bun [art. 741 alin.1
NCC];
În privinţa obligaţiilor uzufructuarului, vom distinge următoarele:
a) Uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor
şi a constata starea imobilelor, cu excepţia cazului în care uzufructul unui
bun mobil este dobândit prin uzucapiune (art.723 NCC). Acest inventar
trebuie făcut în prezenţa nudului proprietar ori după notificarea acestuia;
b) Uzufructuarul este obligat de a da o cauţiune (art. 726 NCC).
Vânzătorul sau donatorul care şi-au rezervat uzufructul şi au transmis doar
nuda proprietate, nu sunt obligaţi a da cauţiune. Dacă uzufructuarul este
scutit de garanţie, instanţa la cererea părţii interesate poate dispune
depunerea unei garanţii sau luarea unei măsuri conservatorii, atunci când
uzufructuarul prin faptele sale ori prin starea sa de solvabilitate, pune în
pericol drepturile nudului proprietar. Dacă uzufructuarul nu poate oferi o
garanţie, instanţa, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator
al imobilelor. Totodată, instanţa va dispune ca fructele încasate şi sumele
ce reprezintă contravaloarea fructelor naturale şi industriale percepute, să
fie depuse de administrator la o instituţie de credit aleasă de părţi. În acest
caz, uzufructuarul va încasa numai dobânzile aferente acelor sume. Dacă
totuşi se va întârzia depunerea garanţiei, uzufructuarul poate percepe
fructele care i se cuvin de la data constituirii dreptului său.
c) Uzufructuarul este obligat să respecte destinaţia dată bunurilor de
nudul proprietar, cu excepţia cazului în care se asigură o creştere a valorii
bunului sau cel puţin nu se prejudiciază în niciun fel drepturile
proprietarului (art.724 NCC);
d) Obligaţia de a despăgubi nudul proprietar, pentru orice prejudiciu
cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunurilor date în uzufruct (art.
725 NCC);
e) Uzufructuarul trebuie să suporte reparaţiile obişnuite (de
întreţinere), a lucrului (art. 729 NCC), dar şi celeocazionate de litigiile
privind folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor (art.
733 NCC). Dacă bunul care face obiectul uzufructului necesită reparaţii
mari, uzufructuarul are obligaţia să-l înştiinţeze pe nudul proprietar. În
situaţia în care acesta din urmă nu efectuează la timp aceste reparaţii mari,
uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat
să restituie contravaloarea lor până la sfârşitul anului în curs, actualizată la
data plăţii (art. 730 NCC);
f) Uzufructuarul este obligat să aducă la cunoştiinţa nudului proprietar
orice uzurpare a fondului şi orice contestare a dreptului de proprietate, sub
sancţiunea obligării la plata de daune-interese (art.734 NCC);
g) Dacă turma dată în uzufruct a pierit în întregime din cauze
neimputabile uzufructuarului, acesta este obligat să restituie numai pieile
ori valoarea acestora. Dacă turma nu a pierit în întregime, uzufructuarul
este obligat să înlocuiască animalele pierite cu cele de prăsilă.

99
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

Drepturile şi B) Din momentul constituirii dreptului de uzufruct, nudul proprietar va

obligaţiile avea la rândul său o serie de drepturi şi obligaţiile specifice acestei calităţi.
nudului Referitor la drepturile nudului proprietar putem distinge:
proprietar a) Dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu
respectarea atributelor care revin uzufructuarului;
b) Dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc
proprietatea lucrului supus uzufructului (ex. acţiunea în revendicare sau
acţiunile posesorii) şi de asemenea de a beneficia de productele acestuia;
c) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului
(dobândirea de valori mobiliare);
d) Dreptul de vot care are ca efect modificarea substanţei bunului
principal (capitalul social, încetarea societăţii, reoarganizarea, schimbarea
destinaţiei unui bun, etc.)
Obligaţiile nudului proprietar sunt:
a) Obligaţia de a efectua reparaţiile mari ale bunului (consolidarea,
reabilitarea, înlocuirea motorului, etc.), sau de a restitui contravaloarea
acestora, în cazul în care acestea au fost efectuate de către uzufructuar;
b) Obligaţia de a suporta sarcinile şi cheltuielile proprietăţii, sau de a
le rambursa uzufructuarului când acesta le-a suportat;

8.2.5 Stingerea dreptului de uzufruct

În opoziţie cu constituirea uzufructului care are o singură normă de
reglementare, stingerea acestui drept poate avea loc în cazuri, prevăzute de
mai multe articole (art. 746-748 NCC), ale legislaţiei noastre materiale şi
anume:
Stingerea a) prin moartea uzufructuarului, sau prin încetarea personalităţii
dreptului de juridice în cazul persoanelor juridice;
uzufruct b) la împlinirea termenului pentru care a fost constituit, dar nu mai
mult de 30 de ani de la data la care a fost constituit;
c) atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate, adică prin
consolidarea dreptului;
d) prin renunţare la uzufruct;
e) prin neuz în timp de 10 ani, sau, după caz, timp de 2 ani în cazul
unui drept constituit asupra unei creanţe;
f) prin decesul ori, după caz, încetarea existenţei juridice a
uzufructuarului chiar dacă termenul nu s-a împlinit;
g) prin abuz de folosinţă dacă prin acest abuz uzufructuarul a provocat
stricăciuni sau deteriorări fondului. Acest abuz va fi stabilit de către
instanţă la cererea nudului proprietar;
h) în cazul în care lucrul a pierit în totalitate;
De asemenea, prevederile Noului Cod civil, reglementează şi situaţia
în care datorită vechimii ori a cazului fortuit, bunul asupra căruia este
constituit uzufructul, se distruge (art. 731 NCC).
Astfel, uzufructuarul şi nudul proprietar nu vor fi obligaţi în aceste
cazuri, să reconstruiască ceea ce s-a distrus.

100
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

Test de autoevaluare 8.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum se constituie uzufructul?

2. Care este termenul uzufructului?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 101.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 8.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 8 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8

1. Prezentați stingerea dreptului de uzufruct.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 8.1
1. Definiţia dreptului de superficie este dată de alin.(1) al art. 693 din
NCC. Astfel, superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o
construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra
căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.
Răspuns 8.2
1. Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte
moduri prevăzute de lege, numai în favoarea unei persoane existente
(cunoscute).
2. Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice, poate fi cel
mult viager iar, cel al cărui titular este o persoană juridică, poate avea o
durată de cel mult 30 de ani.

101
Drept Civil III. Drepturi Reale
 Dreptul de superficie şi dreptul de uzufruct

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8

 G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil.

Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, București, 2013;
 C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale. Ediție revizuita,
Ed. Hamangiu, București, 2015;
 Iosif R. Urs, Petruța-Elena Ispas, Drept civil. Drepturile reale
principale, Ed. Hamangiu, București, 2013;
 A. Stoica, Drept civil. Drepturile reale. Note de curs- Spete- Grile,
Ed. ProUniversitaria, București, 2014.

102
Drept Civil III. Drepturi Reale