Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]

Notiunea de Strain

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

Prin străin se înţelege o persoană care se află pe teritoriul unui stat fără a

avea cetăţenia acestuia ci a unui alt stat. Sunt, de asemenea, asimilaţi


străinilor persoanele fără cetăţenie (apatrizi), ca şi refugiaţii. Regimul
străinilor este, în principiu, stabilit de fiecare stat, care determină prin legislaţia
sa, ca şi prin actele administraţiei şi ale justiţiei, drepturile şi obligaţiile
străinilor, condiţiile de intrare şi ieşire din ţară etc.

Constituţia României se referă în art. 18 la situaţia juridică a cetăţenilor străini


şi apatrizilor, având următorul cuprins:

„(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de


protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de
alte legi.

(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea


tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte”.

Principiul formulat este în deplină concordanţă cu normele dreptului


internaţional şi practica altor ţări. Este cert că nici un stat suveran nu poate fi
forţat să acorde străinilor un regim identic cu cel al naţionalilor săi (adică
regimul naţional). Rămâne însă să se determine care anume drepturi „aparţin
în exclusivitate cetăţenilor români”. Legea cetăţeniei române, nr. 21/1991, nu
dă un răspuns complet la această întrebare. Articolul 1 alin. 2 din lege
prevede că numai cetăţenii pot fi admişi în funcţii publice şi militare. Într-o
interpretare per a contrario a acestui text, rezultă că străinii şi apatrizii ar
putea beneficia de toate celelalte drepturi şi obligaţii.

Statutul juridic al străinilor nu se confundă, evident, cu cel acordat


cetăţenilor statului respectiv. Statul nu are asupra lor aceeaşi autoritate şi nici
aceleaşi obligaţii. Persoanele din cele două categorii nu au nici ele aceleaşi
drepturi şi aceleaşi obligaţii faţă de statul ai căror resortisanţi sunt, ori faţă de
statul străin, pe teritoriul căruia se găsesc la un moment dat. Determina-rea
conţinutului acestor drepturi şi obligaţii se face în toate cazurile prin legile
interne ale fiecărui stat.

În doctrină se subliniază că nu există o regulă generală de drept internaţional


care să oblige un stat să admită orice străin pe teritoriul său. În conformitate
cu dreptul internaţional, în afara cazurilor când este obligat printr-un tratat
internaţional, statul nu este dator să admită orice străin pe teritoriul său sau să
nu-l expulzeze.
La fel, dreptul internaţional nu impune o perioadă determinată de şedere a
străinilor odată admişi în teritoriul unui stat. Cu toate acestea, fiecare stat
tratează aceste probleme cu mare grijă: prohibirea intrării străinilor, ca şi
expulzările nejustificate, pot fi privite de alte state ca provocări sau acte
inamicale la adresa lor şi pot genera măsuri de retorsiune. S-a ajuns astfel să
se reţină în această materie următoarele orientări:

q       un stat are datoria să admită intrarea oricărui străin în teritoriul său, dar
poate condiţiona această intrare. Astfel, un stat poate să refuze admiterea pe
teritoriul său a unor categorii de străini, consideraţi ca indezirabili, ca de
exemplu, persoane ce consumă sistematic stupefiante, suferă de boli
contagioase sau altele;

q       un stat este îndreptăţit să expulzeze orice străin, dar pentru motive
temeinice.

Bibliografie

https://studiijuridice.ro/notiunea-de-strain-statutul-juridic-al-strainilor/

data accesari 25.01.2022 /21:05

https://www.academia.edu/38915649/Condi%C8%9Bia_juridic%C4%83_a_str%C4%83inului_
%C8%99i_conflictele_de_legi

https://www.coursehero.com/file/75146200/Conditia-juridica-a-strainuluidocx/

S-ar putea să vă placă și