Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4
Student: Capita Vlad Mihail
Anul:V, Gr.3, M.D
BOALA PARODONTALA si DIABETUL ZAHARAT
Boala parodontala a fost considerata mult timp o infectie localizata, insa
cercetarile din ultimii ani au legat afectiunea de o varietate de conditii si patologii sistemice. Acestea includ infectii sistemice, boli cardio-vasculare, graviditae, afectiuni respiratorii si diabet.
Diabetul zaharat poate fi considerat drept factor de risc pentru apariţia şi
agravarea bolii parodontale, prin diminuarea mecanismelor de apărare ale gazdei în prezenţa plăcii bacteriene. Se spune ca diabeticul are o sanatate orala mai slaba decat non-diabeticul, fiind-ui depistat un indice gingival mediu si un indice de placa mai mare sau egal cu al subiectilor de control. Parodontita este considerata acum una dintre cele sase cele mai frecvente complicatii ale diabetului zaharat. Persoanele cu diabet care nu sunt insulino dependenti prezinta un risc de trei ori mai mare de dezvoltare a unei boli parodontale decat indivizii non-diabetici. Un risc crescut de imbolnavire parodontala este present si pentru persoanele cu diabet insulino-dependent. Parodontita cronica poate deregla controlul glicemic si se poate constitui intr-un factor de risc in declansarea diabetului. O prima ipoteza sugereaza productia de endotoxine si alte produse bacteriale ce maresc rezistenta la insulina prin reglarea raspunsului macrofagelor la glicostatin. O alta ipoteza se contreaza pe efectul lipidelor serice asupra fenotipului/ functiei. Se pare ca exista o relatie cauzala intre nivelul lipidelor serice si sanatatea sistemica (in mod special bolole cardiovasculare, diabetul, capacitatea de regenerare tisulara si functia imuna a celulei), suscebilitate la parodontita si nivelul serului cytokinelor proinflamatorii. In termenii unei potentiale relatii intre parodontita si boala sistemica, ar fi posibil ca parodontita sa induca schimbari in functia imuna a celulei, avand un serios impact negativ asupra sanatatii sistemice. Nu este încã clar dacã schimbãrile metabolismului lipidic si al glucozei sunt cauze sau sunt consecinte ale parodontitei. Infectiile acute virale si bacteriene sunt suspectate a induce insulino rezistenta. Pentru a demonstra efectul bidirectional, ar trebui ca, prin eliminarea infectiei parodontale, sã se îmbunãtãteascã controlul metabolic al diabetului. Prevenirea şi controlul bolilor parodontale trebuie să fie considerată o parte integrantă a controlului diabetului. Principiile de tratament a bolii parodontale la pacienţii cu diabet zaharat sunt aceleaşi ca şi cele pentru pacienţii non-diabetici şi sunt în concordanţă cu abordarea noastră pentru toţi pacienţii cu risc care deja au boală parodontală. Eforturi majore ar trebui să fie direcţionate spre prevenirea bolii parodontale la pacienţii care prezintă risc de diabet zaharat. La pacienţii diabetici cu controlul glicemic scăzut ar trebui să fie văzuţi mai frecvent, mai ales în cazul în care boala parodontală este deja prezentă (Tabel 2). Pacienţii cu diabet zaharat controlat, care au o bună igienă orală şi care sunt pe un program regulat de întreţinere parodontală, au acelaşi risc de boală parodontală severă ca pacienţii non-diabetici (Tabel 1).
Întreţinerea parodontală pentru pacienţii cu diabet zaharat bine
controlat:
Diabet Bine Controlat Intretinerea parodontala Frecventa
Parodontiu sanatps, fara sau Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual cu gingivita localizata sangerarii papilare; detartraj
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
Parodontiu sanatos, gingivita sangerarii papilare; detartraj generalizata Detartraj La 6 luni Sesizarea unui parodontolog Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual Boala parodontala cronica sau sangerarii papilare moderata Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare sangerarii papilare; detartraj vizita Întreţinerea parodontală pentru pacienţii cu diabet zaharat slab controlat:
Parodontiu sanatos, fara sau Inregistrarea adancimii parodontale si a La 6 luni cu gingivita localizata sangerarii papilare; detartraj
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
Parodontiu sanatos, gingivita sangerarii papilare generalizata Detartraj La 4-6 luni Sesizarea unui parodontolog Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual Boala parodontala cronica sau sangerarii papilare moderata Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare sangerarii papilare; detartraj vizita
Sesizarea unui parodontolog
Boala parodontala avansata Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni sau agresiva Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual sangerarii papilare Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare sangerarii papilare; detartraj vizita