Amurg Violet

AMURG VIOLET
DE GEORGE BACOVIA
I SEMNIFICAȚIA TITLULUI:
-Titlul este alcătuit dintr-un substantiv nearticulat
„amurg”, căruia îi va fi asociat adjectivul „violet” -
acesta va fi simbolul cromatic central al poeziei
- violetului îi pot fi atribuite mai multe conotații:
1. pe deoparte, în „Dicționarul de simboluri”,
violetul semnifică luxul, abundența , fostul și
violența
2. pe de altă parte, violetul devine în lirica bacoviană
culoare a doliului universal
-substantivul „ amurg „ are drept sinonim „apus”,
„ înserare”, iar alegerea lui nu este deloc
întâmplătoare, putând sugera apusul vieții,
apropierea morții, în sens conotativ.
1
II TEME VALORIFICATE:
-una dintre temele abordate de poet o reprezintă
descrierea decorului, asupra căruia, prin
corespondențe, vor fi proiectate trăirile eului poetic
-decorul este spațiul citadin „ al orașului „ adică
târgul de provincie specific simbolist, un univers
închis și limitat, care îl lasă pe individ fără nici o
posibilitate de înălțare spirituală
-o altă temă, sugerată și de semnificațiile simbolice
ale violetului este tema morții, culoarea doliului
universal „îmbracă „ întregul univers, prevestindu-i
parcă dispariția iminentă
2
III STRUCTURA:
-compozițional, poezia este alcătuită din 3 catrene,
dispusă pe două planuri:
1. Planul exterior – primele 2 strofe :
- ilustrează imaginea deprimantă a târgului de
provincie, îmbrăcat în haine de doliu ;
2. Planul interior- ultima strofă :
-trăirile interioare ale poetului însingurat și incapabil
să se salveze
- în plan structural, predomină relațiile de simetrie,
obținute prin :
1. reluarea simetrică a cuvântului „ violet ”la
sfârșitul versurilor 1,2 și 4 în cele 3 catrene
(cuvântul apare de 9 ori în 12 versuri)
2. versurile 1 și 4 sunt identice în cele 3 strofe : "
Amurg de toamnă violet..."/" Orașul tot e violet " -
aceasta sunt versurile- cadru și devin laitmotivul
poeziei
- poezia are rimă îmbrățișată , obținută prin
repetarea cuvântului " violet " , ceea ce sugerează
atât o sonoritate închisă, cât și ideea închiderii în
3
sine a poetului
- muzicalitatea la care contribuie și rima
îmbrățișată , este subliniată prin utilizarea versurilor
- cadru - în absența lor s-ar obține distihuri cu rimă
împerecheată, însă farmecul muzical al poeziei s-ar
atenua
4
ANALIZA TEXTULUI :
STROFA I :
- în toate cele 3 catrene , în incipit apare imaginea "
amurgului de toamnă violet " , lăsarea umbrelor
cauzată de venirea serii nu face altceva decât să
estompeze conturile, imaginea decorului devenind
neclară
- primul catren e compus din imagini vizuale ,
poziția centrală ocupând- o cei 2 plopi - plopul
devine un simbol al spațiului citadin
- expresivitatea limbajului rezidă din prezența
metaforei prin care sunt prezentați plopii : " apostolii
în odăjdii ( haine preoțești ) " violete "
- dacă în mitologia biblică, creștină apostolii
propovăduiesc învățăturile creștine, pentru Bacovia
plopii devin asemenea unor apostoli care vestesc
sosirea inevitabilă a morții , anticipată și prin
culoarea doliului universal care îmbracă decorul
STROFA A II-A :
- în finalul primului vers remarcăm utilizarea
punctelor de suspensie ; acestea sublimează pe de-o
parte , starea meditativă a eului poetic , iar pe de altă
parte pot fi asociate și cu monotonia existenței din
5
limitatul târg de provincie
- imaginea orașului este compusă din " lumea leneșă,
cochetă" , fiind astfel sugerate și orașului furnicar:
populația se deplasează pe drum , alcătuiește "
mulțimea violetă " din care nici o figură nu iese în
evidență , iar poetul trăiește un profund sentiment de
spleen
STROFA A III-A :
- în această strofă este marcată prezența eului liric ,
prin verbul " văd " , lirismul valorificat fiind de tip
subiectiv
- eul liric se află în " turn " - acesta devine simbol al
izolării totale , al retragerii în sine însuși a poetului -
în singurătate , în imposibilitatea stabilirii unui
contact cu exteriorul , portului nu îi mai rămâne
altceva decât să aștepte un sfârșit care pare iminent
- violetul ajunge să guverneze lumea și are putere de
a estompat limitele temporale
- prezența "străbunilor " , a " voievozilor cu plete "
subliniază intruziunea ( intrarea ) trecutului în
prezent : între cele 2 planuri temporale nu mai există
nici o limită
6
ELEMENTELE SPECIFICE
SIMBOLISMULUI :
1. Cultivarea simbolului ( violet )
2. Muzicalitatea specific simbolistă : relații de
simetrie + rima îmbrățișată
3. Teme + motive literare specifice : târgul de
provincie , toamna , amurg
4. Sugestia : stările de spirit limită ale poetului sunt
doar sugerate , nu comfesate , iar sugestia se
realizează prin intermediul corespondențelor
5. Corespondențele : anxietatea , depresia , spleenul
sunt trăirile proiectate asupra elementelor decorului ,
dar și asupra simbolului cromatic central
6. Ambiguitatea : reiese din utilizarea limbajului
expresiv construit prin utilizarea sensurilor
conotative ale cuvintelor .
7
8

Amurg Violet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amurg Violet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amurg Violet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMURG VIOLET

S-ar putea să vă placă și