RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL

de Ion Barbu autor canonic

PERIOADA INTERBELICA/ BALADA CULTA MODERNA/ POEZIE EPICA
-tema: iubirea-

Ion Barbu pe numele sau adevarat Dan Barbilian, este considerat poetul
matematician al literaturii romane, incercand sa aduca poezia la perfectiunea
geometriei.
Daca inital s-a dedicat matematicii, propunand chiar teorii ce-i poarta numele, Ion
Barbu s-a apropiat treptat de literatura, din dorinta de a-i demonstra lui Tudor
Vianu ca poate scrie.
Opera sa cuprinde o mare diversitate tematica si stilistica, imprimand literaturii
romane originalitate, prin imbinarea la nivelul limbajului a neologismelor cu
registrul popular, colocvial, dar si prin incifrarea mesajului in simboluri, prin
abstractizare.
Barbu este adeptul unei poezii puternic intelectualizate, orientata spre un cicitor
competent, cu experienta in lectura, capabil sa caute semnificatiile dincolo de
mesajul incifrat si de dificultatile lexicale.

ETAPELE CREATIEI
Tudor Vianu delimiteaza 3 etape ale creatiei barbiene, in functie de nota dominanta
si de coordonatele stilistice:
-ETAPA PARNASIANA
e specifica poeziilor de inceput, publicate in revista Zburatorul a lui Eugen
Lovinescu.
Aceste poezii sunt definite de procuparea pentru perfectionarea formala,
pretiozitatea limbajului si ambudenta figurilor de stil. In general, poeziile sunt

descrieri al unor peisaje, insistandu-se pe elementele minerale, geologice si

vegetale. Copacul, Lava.
-ETAPA BALADICA-ORIENTALA
Revigoreaza poezia epica prin balade, cantec, spatiul fiind adeseori inedit si
reconstituind lumea aglomerata,pestrita, falafioasa a Balcanilor.
Influenta se simte mai ales in descrierea unei lumi asemenea celei din Povestea
vorbei de anton Pann, plina de frumusetea si farmecul aparte al Orientului. In
aceasta etapa, initiatica este mai ales la nivelul limbajului, prelucrandu-se elemente
ale registrului popular imbinate cu notiouni abstracte si conferind muzicalitate
versurilor. Din aceasta etapa fac parte poezii precum Rigza, Domnisoara Hus.
ETAPA ERMETICA
Este perioada cea mai profunda a creatiei barbiene, versurile scrise acum fiind
condiderate de Georfe Calinescu de o anume dificultate filologica, prin limbajul
puternic metaforizat, prin ascunderea intelesurilor in simboluri, prin amplificarea
ambiguitatii si intelectualizarea limbajului.
Poeziile sunt cuprinse in volumul Joc Secund si se observa faptul ca poetul
concepe actul de creatie ca pe un joc ce implica trei instante ce pot modifica sensul
mesajului :autorul,opera si cicitorul.
Autorul incifreaza mesajul. opera este transfigurarea realitatii, iar interpretarile
cititorului ambiguizeaza si mai mult sensul.Din aceasta peroada fac parte pozeii
precum : Dinc eas dedus si Timbru, ambele fiind arte poetice.

INTRODUCERE
Riga Crypto si Lapona Enigel este un poem alegoric publicat de Ion Barbu in
Perioada Interbelica. Acesta face parte din cea de-a doua etapa a creatiei
barbiene, mai exact, din ciclul baladic-oriental si ilustreaza viziunea despre lume
si creatie a autorului, atat prin tema aleasa, cat si prin imaginarul poetic.

Astfel, putem spune ca poemul oglindeste conceptia barbiana asupra limitelor

existentiale de nedepasit, dar si orientarea sa modernista, cu accente romantice,
specifica acestei etape de creatie.

TEMA
Tema poemului este asemanatoare cu cea din Luceafarul, mai exact iubirea
imposibila dintre doua fiinte apartinand unor lumi diferite. Aceasta tema este una
de factura moderna, ea reflectand viziunea poetului potrivit careia, nimeni nu poate
evada din limitele propriei existente. Mai mult , conceptia modernista, cu accente
romantice, este observabila inca de la inceputul poemului.
Tema poemului si viziunea despre lume si viata a poetului sunt ilustrate nu doar
de incipit (din primele 3 strofe), ci si de finalul baladei. Crypto devine o ciuperca
otravitoare, fiind astfel pedepsit pentru indreazneala de a visa la implinirea erotica
alaturi de o fiinta superioara, deci, pentru incercarea de a iesi din limitele impuse
de propria natura.
Nunta lui Crypto cu masalarita-mireasa evidentiaza ideea compatibilitatii doar a
unor fiinte care fac parte din aceeasi lume. Prin urmare, este pusa in lumina
conceptia modernista a autorului, dar, totodata, este valorificata si tema poeziei
privint iubirea interzisa de legile firii.
Povestea fantastica, asemenea celei din Luceafarul lui Eminescu, se deruleaza in
visul fetei, numai ca in aceasta poezie ea este fiinta superioara, iar el este cea
inferioara, de aceea critica literara a numit poemul barbian un luceafar intros

TITLUL
Titlul baladei anticipa relatiile de opozitie pe care este construtia poezia prin
mentionarea a celor doua fiinte care apartin unor lumi opuse:
-Riga Crypto-reprezentant al regnului vedetal;
-Lapona Enigel- reprezentanta a umanitatii.;

Astfel acest titlu evidentiaza rolul central pe care il au cele doua fiinte in
transmiterea mesajului poetic.
Totusi titlul Riga Crypto si lapona Enigel reintereaza= repeta un vechi model
traditional, specific celebrelor cupluri erotice din literatura universala Romeo si
Julieta, dar modernismul poemului barbian se manifesta prin numele si ipostaza
partenerilor: Riga Crypto rege cu suflet inchis Crai Crypto, inima ascunsa,
caruia statulul de ciuperca ii confera fragilitate si dramatism;
Enigel este o locuitoare din regiunile nordice ale globului, care poarta un nume
tataresc al raului Ingul, afluent al Bugului, rusesc-Tudor Vianu.

STRUCTURA NARATIVA
Este aceea depoveste in poveste sau povestire in rama.Astfel, din punct de
vedere compozitional, textul poetic are la baza doua parti:
Prima este nunta oamenilor, ea reprezentand rama povestii de dragoste dintre
Crypto si lapona Enigel, spusa de menestrel.
PRIMA PARTE a poemului barbian reprezinta cea dintai poveste si cuprinde
primele 4 strofe. Avand rolul unui prolog, aceasta parte a baladei este rama
povestii spuse de un cantaret popular menestrel , la rugamitnea unui nuntas
fruntas:
Mult- indaratnic menestrel,/ Un cantec larg tot mai incearca, /Zi-mi de lapona
Enigel/ Si Crypto, regele ciupearca!.
A DOUA PARTE este cea corespunztoare povetii spuse de menestrel, fiind
format dintr-o serie de secvene poetice care urmresc evoluia relaiei dintre cele
dou personaje. Primele secvene poetice surprind portretul rigi i al laponei, dar
i o scurt creionare a lumii din care provine fiecare, relaiile de
opoziie dominnd aceste descrieri

Astfel aflam despre Crypto ca Imparatea peste bureti/Crai inima ascunsa acest
statut de fiin superioar n cadrul lumii sale nefiindu-i ns suficient, cci Crypto
se opune destinului care i-a fost hrzit i refuz s nfloreasc.
Este infatisat ca un inadaptat, cu o fire ciudata, inchisa, pe care supusii il barfeau
cu dispret: Sterp il faceau si naravas/ Ca nu vroia sa infloreasca.
Epitetele sterp si naravas atribuite lui Crypto de carte rai ghioci si toporaci
evidentiaza tocmai impotrivirea ciupercii si pun in lumina tema moderna a baladei.
In antiteza Lapona Enigel este prezentata in antiteza cu toate ca si ea era stapana
regnului sau, superioare celorlalte fapturi. Este prezentata cu tandrete, suferand
gingasie si fragilitate: Lapona mica, linistita, /Cu piei:pre nume- Enigel.
Mai mult, daca riga Crypto locuia intr-o lume supusa umiditatii si a umbrei
permanente, lapona merge Prin aer, ud tot mai la sud, cautare de soare si lumina.
Tanara plecase din tinuturile arctice, geroase, spre sud, in cautare de soare si
lumina, poposind sa se odihneasca si sa-si adape renii, la Crypto, mirele poienii.
Ca si in Luceafarul lui eminescu, cei doi, regele-ciupearca si lapona, se intalnesc
in visul fetei, iar Crypto rosteste o chemare ademenitoare incarcata de dorinte, ca
aceea a fetei din poemul eminescian.
Semnificative sunt cele trei chemari prin care Crypto incearca s-o atraga pe
Lapona in lumea lui, dar si refuzurile acesteia, ea constientizand imposibilitatea
unei astfel de relatii.
Fiecare dintre cele doua strofe ale chemarii rostite de Crypto incepe patetic, printro repetitie ce sugereaza pasiunea Enigel, Enigel, sentimentele calde si
emotionante cotrare firii reci a regelui-ciupearca si o cheama pe tanara in lumea lui
rece si intunecoasa , indemnand-o sa uite soarele, ideal spre care ea aspira cu toata
energia spirituala: Lasa-l, uita-l Enigel,/ In somn fraged si racoare.

Lapona il refuza cu delicatete, a treia oara marturisindu-i ostilitatea fata d

eumezeala si frig, mediu propice numai regelui-ciuperca, in timp ce lapona spune:

Eu de umbr mult m tem/Ce daca-n iarna sunt facuta/[...]

Ma-nchin la soarele-ntelept
Se manifesta aici motivul soare-umbra, sugerand cele doua lumi incompatibile
carora le apartin cele doua fiinte care nu pot comunica ideatic si sentimental.
Drumul spre soare-simbolul idealului,al vietii spirituale, al luminii spirituale. ace
sugereaza capacitatea fiintei superioare de a aspira catre absolut.
La soare, roata se mareste;/ La umbra, numai carnea creste.
Umbra reprezinta intunericul si umezeala, fiind simbolizata de conditia omului
obisnuit, neputinta lui de a se intalta catre idealuri.
Ca orice fiinta inferioara, Crypto nu poate intelege lumea omului superior, care
nazuieste cu intraga fiinta pentru implinirea idelului, sugerat aici de lumina solara,
pe care nu oricine o poate suporta, sufletul fiind asemuit sugestiv cu o fantana,
simnbol al aspiratiei spre cunoastere:
Ma-nchin la soarele-ntelept,/ Ca sufletu-o fantana-n piept/ Si roata alba mi-e
stapana/ Ce zace-n sufletul-fantana
Omul obisnuit, muritorul dezinteresat de lumea abstracata, nu se paote inalta spre
absolutul cunoasterii care-i poate fi fatal:
Ca-i greu multa soare sa indure/ Ciupearca cruda de padure,/
Ca sufletul nu e fantana/ Decat la om, fiara batrana./I
ar la faptura mai firava/ Pahar e gandul, cu otrava
Regele Crypto este victima propiei neputinte si cutezantei de a-si depasi limitele,
de a incerca sa intre intr-o lume pe care n-o poate intelege si cu care nu se
potriveste:
Si sucul dulce inacreste!/Ascunsa-i inima plesneste
Riga Crypto devine o ciuperca otravitoare drept pedeapsa pentru indrazneala de a
visa la implinirea erotica alaturi de o fiinta superioara, deci, pentru incercarea de a

iesi din limitele impuse de propria natura. insotindu-se cu masalarita mireasa, o

fiinta din lumea lui, o planta medicinala toxica potrivita lui, intrucat fac parte din
acelasi regn.
Aceasta marcheaza simetria cu nunta din incipit si evidentiaza ideea ca este
posibila doar insotirea cu o fiinta care face parte dina ceeasi lume.
Referirea la laurul-Balaurul sugereaza aceeasi idee a nuntirii posibile numai
intre doua fiintre aparti aceleiasi lumi,deoarece laur este o planta veninoasa , cu
miros neplacut, cu fructul tepos:Cu Laurul-Balaurul/ Sa toarne-n lume aurul,/ Sal toace, gol la drum sa iasa,/ Cu masalarita-mireasa./ Sa-i tie de imparateasa.
Conditia omului obisnuit, comun, este tragica prin neputinta de a depasi limitele,
de a aspira catre valori spirituale superioare Ca-i greu mult soare sa indure/
Ciuperca cruda de padure- precum si setea de absolut de care este stapanit omul
superior, ce nazuieste catre cunoastere, lumina spirituala Ma-nchin la soarelentelept, a facut ca balada Riga Crypto si lapona Enigel a lui Ion Barbu sa fie
numita un luceafar intors.
Incompatibilitaea celor doua fiinte ce aparti a doua lumi diferite din Luceafaru;
eminescian este si ideea acestei balade, numai ca omul superior este fata( lapona
Enigel), iar fiinta inferioara este regele-ciupearca (Riga Crypto).

VERSIFICATIA
n ceea ce privete elementele de versificaie, putem spune c acestea sunt
influenate de viziunea modernist a autorului. Astfel, regulile prozodiei clasice nu
sunt respectate, ntruct, dei n prima parte a poemului ntlnim doar catrene, n
cea de-a doua parte strofele sunt formate dintr-un numr inegal de versuri (de la 4
la 7 versuri). Mai mult,ritmul este interior, subordonat ideilor i sentimentelor
transmise, iarrima variaz, predominnd rima ncruciat i cea mperecheat.
Msuraeste inegal, versurile avnd de la 5 la 9 silabe.

APARTENENTA LA MODERNISM

Poezia lui Barbu poate fi ncadrat n modernismul interbelic, trsturile acestui

curent literar fiind observabile la nivelul poemului.
Astfel, dei la o prim citire poezia pare o balad romantic, analiznd textul poetic
n profunzime vom realiza faptul c nu transformarea lui Crypto ntr-o ciuperc
otrvitoare e ideea central, ci imposibilitatea fiinei de a-i depi propria condiie.
Prin urmare, tema poemului iubirea interzis a dou fiine provenind din lumi
diferite este una de factur modern, ea reflectnd concepia poetului potrivit
creia nimeni nu poate evada din limitele propriei existene.
Caracterul alegoric al poemului ascunde o problematic modern i
controversat, aceea a imposibilitii fiinei umane de a se sustrage destinului
hrzit.

INFLUENTELE ROMANTICE
Dialogul oniric dintre riga Crypto i lapona Enigel amintete de ,,Luceafrul, mai
exact, de dialogul astrului eminescian cu fata de mprat. Numit chiar de autor
,,Luceafr ntors, poemul ,,Riga Crypto i lapona Enigel prezint o iubire
imposibil ntre dou fiine total diferite.
Dac n ,,Luceafrul fata (umanul) nu i putea depi limita pmnteasc, fiind
inferioar astrului (non-umanului), n poemul barbian lucrurile stau invers, lapona
(umanul) fiind cea care reprezint raiunea, iar ciuperca (non-umanul) este
prizonier a materialitii.
Prin intermediul antitezei, procedeu de factur romantic, sunt evideniate
diferenele dintre cele dou personaje. Rugat de Crypto s renune la drumul su
nspre soare ,,Las-l, uit-l Enigel , lapona mrturisete ,,Eu de umbr mult
m tem, lucru care marcheazneputina de a se adapta mediului de via prielnic
lui Crypto. Crescut n zonele nordice, lapona dorete o apropiere de soare: ,,Mnchin la soarele-nelept. Drumul spre soare simbolul idealului, al aspiraiei spre
absolut se afl n antitez cu statutul de element vegetal al rigi.

CONCLUZIE

Concluzionnd, putem spune c tema, dar i maniera de valorificare a acesteia

(structura textului poetic, expresivitatea) oglindesc viziunea despre lume i creaie
a autorului, prin mpletirea romantismului cu modernismul interbelic.
Incompatibilitatea dintre o fiin vegetal i o fiin uman este creionat ntr-un
mod original de-a lungul tablourilor poetice, poezia lui Barbu reuind s
impresioneze cititorul i s treac astfel proba timpului.
Creatia lirica a lui Ion Barbu apare, asa cum afirma Al. Rosetti, ca o planta
cu radacinile adanc infipte in solul nostru.