1.

Obiectivele planului de tratament in uzura incipienta

- Pentru cazurile de uzura incipienta obiectivele planului de tratament pot fi:
o Eliminarea hipersensibilitatii si durerii
o Identificarea factorilor etiologici
o Protejarea structurilor restante
o Dispensarizarea pentru monitorizarea evolutiei uzurii
2. Enumerati cauzele posibile ale mentinerii deficitare la prima insertie a protezei
mandibulare
3. Indicatii pentru coroanele partiale la pacientii cu PMC
- Pentru ca este preferabil ca marginile elementelor de agregare ale puntilor sa nu aiba
contact cu marginea gingivala, elementele de agregare ideale ar fi coroanele partiale
(onlay si pinledge)
- Indicatiile pentru coroane partiale in terapia parodontala pot fi
o Leziuni parodontale localizate
o Leziuni parodontale extinse incipiente, cand nu sunt necesare contentii
o Contentia limitata a dd frontali maxilari
o Asigurarea stopurilor ocluzale pentru dd frontali mandibulari
o Asigurarea contactului interdentar pentru protectia papilei
o Cerinte estetice deosebite
4. Modalitati de protezare a M1 inferior in caz de basculare meziala a M2 si M3
- Mezioversiunea M3 impiedica introducerea unei punti cu element de agregare pe M2
- Modalitati de rezolvare
o Coroana partiala pe M2 (se evita fata D)
o Modificarea profilului proximal al M3 (slefuire) inlay slice-cut pe M3
o M3 folosit pt sprijin suplimentar
o Extractia M3
- Realizarea paralela
o Axele PM2 si M2 paralele (verticale sau si pe PM cu mezioversiune)
5. Importanta clinica a modificarilor in smalt si dentina la batrani
- Smalt
o Creste numarul fisurilor din smalt
o Distructia smaltului prin atritie expune dentina => aspect ingalbenit al dintelui
- Dentina
o Crestere continua = formarea de dentina de reactie
o Obturarea canaliculelor dentinare = scleroza dentinara
- Modificarile sun importante din punct de vedere clinic:
o Suprafata smaltului si a dentinei va fi mai rezistenta la demineralizare
o Obturarea canaliculelor determina scaderea sensibilitatii tesuturilor
o Scaderea permeabilitatii => reduce ingresiunea agentilor toxici
o Aditionarea unei cantitati crescute de dentina are importanta in prevenirea
reactiilor pulpare si chiar a expunerii pulpare (cand se asocieaza cu uzura
intensa)
o Reducerea cantitativa a smaltului si modificarile calitative dentinare influenteaza
negativ adeziunea mat de restaurare la tesuturile dentare
6. Cauzele aparitiei senzatiei de voma la proteza totala
- Proteza prea lunga in zona posterioara (depaseste linia Ah)
- Nu se termina pierdut (mai subtire in zona posterioara)
- Xerostomia asociata varstei sau de alte cauze generale

7. Tratamentul bruxismului
- Tratamente reversibile
o Controlul factorilor psihici
Psihoterapie, exercitii de relaxare, yoga
Biofeedback sonor, electric, gustativ
Hipnoza
o Medicatie Diazepan (anxiolitic) si Tetrazepam (relaxare musculara)
o Deprogramarea parafunctiei
Exercitii de pozitionare a limbii pe palat
Constientizare a pastrarii dinstantei intre arcade
Punga cu gheata aplicate pe obraji in dr mm masticatori
o Gutiera ocluzala
In buxismul nocturn, pe arcada maxilara, din acrilat
Acopera complet supr ocluzala, marginile incizale si vf caninior
Grosime de 2 mm cu suprafata plana
Sa asigure planurile de ghidaj
OBIECTIVE:
Evitarea uzurii dentare
Decontractuare musculara
- Tratamente ireversibile
o Echilibrare ocluzala doar in cazurile incipiente
o Restaurari preventive cu rasini
o Restaurare ocluzala
8. Caria radiculara la batrani
- Prevalenta cariei radiculare este pozitiv corelata cu varsta
- Diferentele legate de stilul de viata si factorii comportamentali pot influenta riscul de
aparitie a cariei odata ce suprafata radiculara a fost expusa
- Caria radiculara poate sa apara si subgingival, in prezenta pungilor parodontale
- Cei mai afectati dd sunt: M inf, I sup, M sup;
- Cei mai putin afectati: I inf
- Cele mai afectate suprafete sunt: V la molari si M/D I
- Stadiul initial : arii decolorate, mici, bine delimitate, la niv jonct S-C
- Lez evolueaza in directie laterala, NU se extind in directie apicala
- Leziune activa:
o Orice arie a supr radic care prez o modif de cul maro deschis, acoperita de
depozite de placa si prezinta o consistenta moale
o Daca apare cavitatia, marginile sunt neregulare si ascutite
- Leziune radiculara inactiva: orice zona a supr radiculare care prezinta o modificare de
cul bine definita brun inchis sau negru
9. Metode de imbunatatire a pozitiei si formei frontalilor maxilari la ocluzia
adanca in acoperis
- Corectarea ortodontica a pozitiei dd frontali maxilari
- Reconturarea dd frontali prin restaurari
- Chirurgia ortognatica in protruzii severe
1) Trat ortodontic
@ Placa palatinala
- platou retroincizal : mentin dintii mandibulari (reconturarea marginilor incisivilor mand
pe model)
- arc / elastic vestibular carlige la nivelul PM pe care se prind elastice ; se coleaza RC
pe V , sub ele se pune elasticul; daca exista treme dintii se duc spre posterior f usor
- posibil reducere numerica, slefuiri proximale

- perfectarea stopurilor ocluzale : gr II (treapta pe FP, marginea sub treapta; scoatem

placa, dintii egreseaza pana la treapta stop ocluzal)
@ Zona de sprijin redusa :
- ancoraj extraoral
- placa palatinala sprijinita mucozal ; deplasari succesive
- ancoraj pe implante
- ancoraj pe dintii mandibulari
2)
10.
-

Reconturarea restaurativa

Etapele de tratament la pacientii cu parodontopatii

Terapia initiala
1. Tratamentul leziunilor acute
2. Educatia pentru igiena oro-dentara
3. Detartrajul supra si subgingival
4. Indepartarea factorilor iatrogeni de microiritatie
5. Echilibrare ocluzala
6. Tratamentul leziunilor odontale
7. Chiuretajul gingival
8. Extractii strategice
9. Tratament medicamentos antimicrobian si antiinflamator
10.Tratamentul ortodontic proparodontal
11.Protezarea / contentia provizorie
12.Reevaluarea situatiei clinice
Terapia secundara
1. Tratemenul chirurgical antiinflamator corectiv si constructiv
2. Tratament de biostimulare
3. Controlul si perfectarea ocluziei
4. Restaurarea protetica si contentia finala
5. Dispensarizarea pentru terapia de sustinere

11.
Enumerati posibilitatile de a realiza o agregare suficienta a restaurarilor
protetice la dd cu uzura intensa

12.
Descrieti optiunile pentru rezolvarea supraeruptiei dintilor frontali
mandibulari in ocluzia adanca in acoperis
- Optiunile pentru rezolvarea supraeruptiei dd frontali mandibular care pot ajunge sa
realizeze contact cu parodontiul I sup sau cu mucoasa palatina
o Tratament ortodontic
o Reconturarea restaurativa aplicare de coroane ceramice pe inc inf
o Contentia, pentru a preveni supraeruptia
o Bite plan nocturn (placa nocturna sol de compromis)
o Proteza partiala mobilizabina pentru a contentiona prin conectorul principal dd
frontali mandibulari (at cand exista edentatii laterale sau terminale)
13.
-

Prepararea diferentiala a dd stalpi afectati parodontal

Limita preparatiei:
o In zonele bombate: limita mai evidenta: SFERT DE CERC
o In zonele concave: limita pierduta: TANGENTIALA
Astfel dupa vindecare se realizeaza o insertie epiteliala peste praguri din dintele va
avea denivelari cervicale mai putin accentuate

Avangataje:
o Ameliorarea mentinerii igienei
o Roport mai uniform al tesutului gingival cu lucrarea protetica
o Executie tehnica mai buna a coroanei
Dezavantaje:
o Limitarea amplitudinii preparatiei interradiculare
o Posibila compromitere a dd daca operatorul nu poseda capacitatea de anticipare
a rezultatelor preparatiei

14.
Secventele asigurarii stopurilor de gradul II in RC la pacientii cu OAA cu
alunecare anterioara a mandibulei
A. Inaltimea dd frontali mandibulari este redusa a.i. sa nu mai aiba contact cu tesuturile
moi
B. Cu o piatra diamantata con invers se prepara pe fata P a dd max o treapta orizontala la
nivelul marginilor reduse ale I mand
C. Pacientul este invatat sa faca tractiuni ale inc mand cu degetul aratator, cateva minute
de cateva ori pe zi, iar in rest presiuni cu limba
15.
Enumerati cauzele care determina durere generalizata dupa o perioada de
purtare a protezelor totale
- Neconcordanta intre baza protezei si mucoasa
- Deteriorarea importanta a tesuturilor de suport
- Relatii ocluzale instabile
- Modificarea DVO
16.
-

Ce se urmareste prin root-planning in operatia cu lambou?

Indicata in tratamentul parodontitelor cronice cu scopul de:
o reducere a inflamatiei
o obtinere a reinsertiei epiteliale

17.
-

Argumente si contraargumente contentie

Argumente
o Redistribuirea fortelor
o Redirectionarea presiunilor
o Prevenirea migrarilor
o Prevenirea supraeruptiilor
o Stabilizarea dd inclinati
o Eliminarea impactului alimentar
o Solidarizarea dd
Contraargumente
o Dd contentionati sunt mult mai greu de igienizat
o Contentia totala implica si dd care ar putea sa reziste fara a fi cuprinsi in
restaurare
o Contentia este costisitoare
o Este nebiologica
o Conturul preparatiilor greu de obtinut
o Dd contentionati sunt mai greu de evaluat individual
o Puntile totale sunt mai greu de reparat

18.

Criterii la protezarea compozita

Protezare compozita = se combina restaurarea fixa cu cea mobilizabila, prin care se

imbunatateste retentia si estetica restaurarii comparativ cu PPM conventionala
Solidarizare dd pt preluarea fortelor ocluzalre transmise prin intermediul PPM
Protezarea conjuncta a edentatiilor intercalate
Simplificarea traseului PPM
Controlul fortelor captate de suprafata ocluzala a PPM
Suprafata de sprijin muco-osos maxim extinsa functional
Conexiune rigida intre cele 2 modalitati de transmitere a presiunilor
Mentinere eficienta, netraumatizanta
Dispensarizarea pacientilor cu protezare compozita a edentatiilor terminale

19.
Prevenirea progresiunii leziunilor de eroziune
1. Diminuarea frecventei schimbarilor de pH
a. Reducerea cantitatii si frecventei consumului de bauturi si alim acide
b. Recomand ca bauturile acide sa se bea cu paiul
c. Consult gastroenterolog
d. Consul medic psihiatru pt anorexie si bulimie
e. Consiliere, asistenta pt alcoolism
2. Favorizarea mecanismelor protective
a. Cresterea fluxului salivar prin folosirea bomboanelor si gumei fara zahar
3. Favorizarea cresterii rezistentei smaltului
a. Aplicari de fluor
b. Aplicari profesionale de lacuri cu fluor
4. Cresterea protectie chimice
a. Sugerea tabletelor antiacide
b. Folosirea dietei antiacide dupa masa - branza
5. Reducerea fortelor abrazive
a. Folosirea de periute de dd moi
b. Evitarea periajului dentar o ora dupa consum de bauturi acide
6. Asigurarea protectiei mecanice
a. Acoperirea supr erodate cu compozit
b. Gutiera ocluzala nocturna in cazul bruxismului
7. Dispensarizarea
a. Fotografii, modele pt gradul de uzura
b. Reevaluare periodica a indicatiilor de dieta, fluorizare si gutiera
c. Interventii pt refacerea morfologiei
20.
-

21.
-

Avantaje/dezavantaje preparatii diferentiate

Preparatia diferentiata: in zone bombate limita in sfert de cerc, in zone aplatizate
limita tangentiala
Avantaje:
o Ameliorarea mentinerii igienei prin facilitarea accesului in zonele respective
o Raport mai uniform al tesutului gingival cu lucrarea protetica
o Executie tehnica mai buna a coroanei
Dezavantaje:
o Posibila compromitere a dd daca operatorul nu poseda capacitatea de anticipare
a rezultatelor preparatiilor
o Limitarea amplitudinii preparatiei interradiculare at cand sunt necesare
reconstrituiri corono-radiculare
Sindromul de fractura dentara
Bruxismul diurn se asocieaza nu numai cu uzura suprafetelor ci si cu fracturi
longitudinale ale dd cuspidati
Etiologie

Procedee restaurative: exereza excesiva, insuficienta protectie a cuspizilor,

modelaj excesiv al obturatiilor, pivoti parapulpari, presiune la insertia obturatiilor
sau cimentarea incrustatiilor
o Factori ocluzali: accidenta masticator (fragment dur), forte functionale in
prezenta unei cavitati carioase extinse, bruxism
Semne subiective:
o Dureri episodice la masticare de alimente dure
o Durere intensa, de scurta durata si coincide cu momentul presarii alimentului
Semne clinice:
o Hipertrofia mm masticatori
o Fatete de atritie caracteristice bruxismului centric (diurn)
o Contacte vf cuspid fund fosa, cu vf`ul cuspidului care nu mai incape in foseta
o Pe supr ocluzala apar linii de fractura
o Examenul cu sonda poate largi fisura si poate provoca durere
o Daca fractura intereseaza si radacina apar pungi parodontale localizate in dr
liniei de fractura
RX:
o Radiotransparenta difuza in forma literei J
Teste
o Testul de muscare pe un obiect ferm => durere, se verifica toti dd pt comparatie
o Colorare cu albastru de metilen care patrunde in fisura si persista dupa clatire
o Transiluminarea cu fibre optice
o Evaluarea chirurgicala prin ridicarea unui lambou si examinarea cu lupe a
radacinii
Tipuri de fracturi:
o Fisuri in smalt
o Fractura cuspizilor
Se prod prin subminarea cuspizilor prin procesul carios sau prin
prepararea cavitatilor
Linia de fract are traiect M-D coronar si se opreste supragingival
o Fractura sagitala
Fisura profunda care afecteaza si dentina
Progreseaza spre camera pulpara si radacina
In final se produce separarea celor 2 fragmente
Tratament:
o Daca este prezenta numai durerea la masticatie fara simptome de afectare
pulpara se aplica un inel ortodontic cimentat si dintele este urmarit cateva
saptamani
o Daca nu mai apare durere si d raspunde la testele de vitalitate se acopera cu o
coroana totala
o Daca apare simptomatologie este necesara depulparea dintelui
o Dupa extirmare urmarim traseul fracturii
Daca nu e interesata camera pulpara tratament de canal, obt cu CIS sau
acoperim dintele cu o coroana totala
Daca e interesata camera pulpara extractie
o

22.
-

Particularitati in tratamentul protetic la persoanele cu dizabilitati

Restaurari unidentare
o Coroane din compozit alternativa acceptabila pt acoperirea dd frontali
o Coroane preformate din otel inoxidabil, se repara cu amalgam
o Microprotezele ceramice CI apoplexie, se fractureaza, risc de aspirare
Punti dentare

23.
-

o Punti turnate greu de realizat in cazul pers cu dizabilitati

o Sindrom Down CI dat raportului defavorabil coroana/radacina
Proteze partiale mobilizabile
o sunt mai usor de realizat decat cele fixe
o cel mai indicate sunt cele cu crosete din sarma (usor de realizat, usor de reparat)
Proteze totale
o Greu de realizat, necesita buna cooperare
Implanturi dentare
o Se regasesc mai rar in planul de tratament al persoanelor cu dizabilitati majore
Restaurarea dd cu uzura intensa
Reabilitarea orala in cazul uzurii intense a arcadelor dentare implica abordarea tuturor
dd prezenti, iar pacientul trebuie informat asupra modificarilor ce se propun , durata
trat, si costul acestuia
Obiectivele planului de tratament:
o Realizarea de contacte cu presiune egala pe toti dd in RC
o Ghidaj anterior in armonie cu miscarile functionale ale mandibulei
o Dezocluzie imediata a tuturor dd lat in momnetul in care mand se misca din RC
o Restaurarea tuturor supr ocluzale care au uzuri totale ale smalutului
o Consilierea pacientului de a mentine o distanta intre arcade in stare de veghe
o Gutiera ocluzala in cazul pac cu bruxism nocturn

24.
-

Cauze de esec la restaurarea dd vitali

Fractura in masa a restaurarii
Coroziune + fractura marginala
Carie secundara
Fractura structurii dentare ce form peretii preparatiei
Obturatii debordante

25.
-

Restaurarea dd permanenti cu uzura inegala

In prima erapa uzura dd frontali maxilar si mandibulari este egala prin faptul k cmbele
suprafere in contact sunt supr de smalt de aceeasi duritate
Dupa o uzura de 1-2 mm pentru fiecare , dd maxilari ajung la niv dentinei , iar dd
mandibulari mai prezinta smalt
Din acest moment uzura este inegala, mult mai rapida pt dd maxilari
Restaurare:
o Remodelarea incisivilor mandibulari
Este posibila in fazele initiale
Se scurteaza dd mandibulari din grosimea smaltului
Coroane pe dd maxilari metaloceramice, cu fata P metalica
o Restaurarea incisivilor mandibulari
Dupa slefuire, se poate mari coroana clinica prin gingivoalveolo plastie
o Repozitionarea ortodontica a incisivilor mandibulari
Prin ingresiune
Solutie care cere mult timp

26.
-

27.
-

28.
-

29.
-

Obiectivele protezarii la pacientii geriatrici

Obiectivele protezarii conjuncte (fixe)
o Cresterea rezistentei structurilor dentare restante
o Eliminarea discontinuitatilor
o Realizarea unui profil de emergenta drept
o Restabilirea morfologiei interproximale
o Obtinerea unor relatii ocluzale stabile
o Obtinerea armoniei estetice dintre restaurare si tesuturile inconjuratoare
Obiective + indicatii protezare mobilizabila acrilica (adjuncta)
o Restaurarea estetica si fonetica
o Imbunatatirea functiei masticatorii
o Edentatii extinse asociate cu simptome de afectare a ATM
o Refacerea arcadelor antagoniste unei proteze totale pentru obtinerea stabilitatii
functionale
Sindromul asociat (Combination syndrom)
Apare atunci cand intr`o edentatie termino-terminala mandibulara raportata la o
edentatatie totala maxilara se aplica CADS (conceptul de arcada dentara scurtata)
Semne ale sindromului
o Resorbtie in zona frontala a crestei alveolare maxilare
o Supraalveolie in zona tuberozitara
o Extruzia dd frontali mandibulari
o Resorbtia crestelor terminale mandibulare
o Micsorarea DVO
o Disfunctie cranio-mandibulara
o Hiperplazie papilara la niv palatului dur

Eroziunea dentara
= pierdere ireversibila a structurilor dure dentare datorata unor substante chimice, fara
interventia microorganismelor placii dentare
Factori cauzali extrinseci: bauturi si alimente acide, medicam acide (Vit C), factori de
mediu (noxe profesionale din fabricile unde se folosesc acizi)
Factori cauzali intrinseci: acid gastric, reflux gastro-esofacian, voma excesiva.
Factori favorizanti si agravanti:
o Factori biologigi: hiposialie, compoz si structura dd, anatomia dd, anatom partilor
moi
o Factori comportamentali: status socio-economic, modul in care se consuma
bauturile acide, stilul de viata vegetarian, consumul de droguri
Amprentarea la parodontopati
Se vor folosi cele mai bune materiale de amprenta si tehnica cea mai precisa
Conditiile pt o amprenta buna:
o Protezare provizorie corect adaptata
o Urmarirea pac pentru favorizarea vindecarii parodontale
o NU se face amprentarea mai devreme de 10-12 saptamani de la interv
chirurgicala
o Absenta semnelor inflamatorii si a sangerarii la palparea blanda cu sonda
o Pozitionarea limitei preparatiilor la distanta sau la niv marginii gingivale
o Pentru zonele limitate unde mat trebuie sa patrunda in sant se fol fir de
retractie nr 1

30.
-

Efectele imbatranirii asupra structurilor moi

Mucoasa orala
o Isi pierde elasticitatea si prez o tentinda de deshidratare, atrofie, uneori keratoza
o Devine mult mai vulnerabila la iritatii locale
o Scade atasamentul epiteliului la submucoasa
Glandele salivare
o Fluxul salivar foarte sensibil la provocari
o Xerostomie =>Aparitie de carii secundare
Gingia:
o Pierde aspectul granulas si capata aspect edematiat
o Stratul keratinizat se subtiaza si chiar dispare
o Vascularizatia scada => vindecare mai grea

31.
-

Tratament chirurgical pt cl III a

Osteotomie subsigmoida a ramului vertical
Osteotomie LeFort I cu pozitionarea anterioara a maxilarului
Osteotomia segmentului anterior al maxilarului cu plasarea lui anterioara
Osteogeneza cu elongare dirijata

32.
-

Camp muco-osos favorabil

Suport parodontal favorabil
o Punti pe implanturi
o Punti cu extensii
o Protezare compozita
o Protezare scheletata simpla
o Proteza mobilizabila acrilica
Suport parodontal nefavorabil
o Punti pe implanturi
o Protezare compozita
o Supraprotezare pe implanturi
o Proteza totala

33.
-

Camp muco-osos nefavorabil

Suport parodontal favorabil
o Punti cu extensii
o Protezare compozita
o Punti pe implanturi
o Proteza mobilizabila acrilica
Suport parodontal nefavorabil
o Punte totala pe implanturi
o Protezare compozita
o Supraprotezare pe implanturi
o Supraprotezare pe radacini
o Proteza totala

34.

Pivotarea in ortostatism
a) Pozitionarea scaunului cu rotile
1) Scaunul cu rotile in aceeasi directie cu scaunul dentar la un < de 30
gr
2) Se blocheaza frana
3) Se indeparteaza suporturile pt picioare si maini
b) Pregatirea scaunului dentar
1) Se pozitioneaza scaunul dentar la aceeasi inaltime sau mai jos
2) Se elibereaza calea de transfer
c) Abordarea pacientului
1) Medicul in fata bolnavului cu picioarele in afara picioarelor pacientului
2) Se aplica mainile sub bratele pacientului si se prinde talia
3) Se ridica pacientul in pozitie verticala
d) Pivotarea catre scaunul dentar
1) Se incepe pivotarea cu pacientul, incet pana ajunge cu spatele la scaunul dentar
2) Este lasat usor in jos in sezut
3) Se ridica si picioarele pe scaun
e) Repetarea manevrelor in ordine inversa

35.
-

Functiile protezarii provizorii

Inlocuirea unor dd absenti sau propusi pentru extractie
Ameliorarea esteticii si obtinerea unei reactii psihilogice favorabile tratamentului
integral
Controlul traumei ocluzale primare
Controlul traumei ocluzale secundare
Testarea raportului optim cu marginea gingivala
Testarea rapoartelor tridimensionale interarcadice
Facilitarea igienizarii
Contentie ortodontica

36.
-

37.
-

Criteriile traditionale pentru selectia dd stalpi

Raportul coroana/radacina
Aria suprafetei parodontale legea lui Ante: aria supr radiculare a dd stalpi trebuie sa
fie mai mare sau cel putin egala cu cea a suprafetei radiculare a dd inlocuiti
Regula rezervei de capacitate
Anatomia radacinii
Mobilitatea
Severitatea imbolnavirii parodontale

Factori cu valoare prognostica in boala parodontala

Pentru prognosticul general

o Varsta
o AHC
o APP: diabet, fumator
o Igiena orala
o Aderenta la programul de tratament
o Intervalele de control in dispensarizare
o Obiceiuri parafunctionale : cu/fara gutiera
Pentru prognosticul fiecarui dinte
o Procentajul pierderii osoase
o Adancimea cea mai mare a pungii parodontale
o Pierdere osoasa verticala sau orizontala
o Cea mai adanca implicare a furcatiei
o Mobilitatea
o Raportul coroana/radacina
o Forma radacinii
o Carii sau afectare pulpara
o Malpozitia dintelui
o Daca d este stalp intr`o proteza