Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 101 vizualizări

    Civilizatia Medievala

    Încărcat de

    Lacramioara Petronela Badea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Civilizatia Medievala

    Încărcat de

    Lacramioara Petronela Badea
    101 vizualizări1 pagină

    Titlu original

    CIVILIZATIA_MEDIEVALA.doc

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    101 vizualizări1 pagină

    Civilizatia Medievala

    Încărcat de

    Lacramioara Petronela Badea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    din 1

    CIVILIZATIA MEDIEVALA

    Ierarhia feudala

    Seniori si vasali.
    Sistemul social si politic al Europei intre sec V-XV este cel feudal. Acest termen
    caracterizeaza atat sistemul in intregul sau cat si clasa sociala dominanta a acestui sistem,
    precum si normele care ii sunt proprii. Aceste norme pun in evidenta valorile societatii
    feudale: legaturile personale si pamantul.
    In cadrul societatii feudale se disting cele 3 ordine ce stau la baza functionarii
    acestui sistem: belatores (cei care lupta), oratores (cei care se roaga) si laboratores (cei
    care muncesc). Belatores (nobilii) sunt cei care ofera protectie celorlalti si rolul lor creste
    odata cu atacurile ungurilor, normanzilor si arabilor. Si cum unica sursa de bogatie era
    pamantul, serviciile lor sunt platite prin danii funciare (feude).
    Cei care ofera protectie sunt numiti “seniori” sau “suzerani”, iar cei care o solicita,
    “vasali”. Legatura dintre senior si vasal se face prin contractul vasalic, care are la baza
    feuda si creeaza obligatii reciproce. Contractul vasalic se face in cadrul unei ceremonii,
    avand la baza omagiul, juramantul de credinta si investitura. Obligatiile asumate sunt,
    pentru suzeran, oferirea de protectie si intretinerea vasalului prin acordarea unui feud. In
    schimb, vasalul, oferea ajutor militar, bani si sfat suzeranului sau.

    Domeniul feudal.
    Feudul primit de vasali se constituie intr-un domeniu feudal (unul sau mai multe
    sate, sau chiar un principat teritorial). Initial, feudul era un beneficiu cu caracter viager,
    insa in timp, capata un caracter ereditar.
    Conform dreptului de imunitate acordat de monarh, proprietarul feudului (dominus),
    beneficiaza de privilegii militare, judiciare, administrative si fiscale, care exclud
    amestecul puterii centrale. El are dreptul de judecata, dreptul de a percepe taxe si
    impozite, obtinand astfel putere economica si politica, detinand pamant, bunuri, animale
    si supusi. Seniorul isi rezerva si drepturi exclusive, numite monopoluri: monopolul de a
    construi mori, monopolul de a vinde bauturi, monopolul vanatului si pescuitului.
    Domeniul senioral, care poate sa cuprinda cateva mii de hectare, este impartit in
    rezerva senioriala si loturile taranilor. Pe rezerva senioriala se afla castelul, terenuri
    arabile, livezi, fanete, pasuni, paduri si ape. Loturile taranilor cuprindeau gospodariile si
    ogoarele.
    Castelul, aflat in centrul domeniului avea functii militare, sociale si politice, fiind
    simbolul puterii nobilului. Aici se afla resedinta sa, cu toate dependintele, dar si locul de
    refugiu al taranilor in caz de primejdie. Castelul era construit intr-un loc greu accesibil,
    elementul sau principal fiind donjonul, un turn bine fortificat si aparat. In afara acestuia
    avea ziduri de aparare groase si inalte, inconjurate de un sant umplut cu apa, peste care se
    trecea cu ajutorul unui pod mobil. Castelele au reprezentat de multe ori punctul de
    plecare pentru intemeierea unor orase.

    S-ar putea să vă placă și