Orto Exam Final
Orto Exam Final
Orto Exam Final
Examenul
clinic avand scopul culegerea datelor, simptomelor si care apreciaza ca rezultat un
diagnostic corect si respectiv o intocmire a unui plan corect de tratament
protetic.Etapele: 1.Anamneza ( datele personale, motivele prezentarii, istoricul
actualei maladii); 2.Examenul exobucal (se face prin inspectie, palpare,
auscultare ; se atrage atentia la configuratia si simetria fetei, pozitia forma buzelor,
se va depista inaltimea etajului inferior al fetei ).3Examenul endobucal ( se
urmareste gradul de deschidere si inchidere a cavitatii bucale, prin inspectie
vizuala si instrumentala se va aprecia starea mucoasei vestibulului oral, obrajilor,
limbii, planseului bucal, palatului dur si moale; se trece la aprecierea fiecarui dinte
din arcade, se apreciaza forma arcadei dentare dupa necesitate aplicand metoda de
inspectie, sondare, palpare, percutie, apreciind gradul de mobilitate a fiecarui dinte
si respectiv examinand mai ales starea tesuturilor dintilor lezati)
2.Examenul clinic al arcadelor dentare. Examenul arcadelor dentare Se
executa prin inspectia separata, initial a arcadei dentare inferioare, apoi a celei
superioare evidentiind: 1) forma arcadelor dentare; 2) existenta, marimea, numarul
si topografia breselor; 3) existenta, caracterul si starea protezelor dentare care
restabilesc integritatea arcadelor dentare; 4) caracterul si nivelul ariei ocluzale; 5)
raportul fiecarui dinte fata de planul de ocluzie.Arcadele dentare vor avea diverse
forme in dependenta de varietatea tipului de ocluzie. Fiziologice: Ortognata –
fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonishti, linia median a fetei coincide
cu linia dintre incis centrali super shi infer, O. dreapta (cap la cap)- se deosebeste
de cea ortognata numai prin contactul dintre dintii din zona frontala dupa tipul cap
la cap.O. opistognata- dintii din zona frontala la ambele maxilare impreuna cu
apofizele alveolare au o inclinare usoara in directie orala.
Patologice: Prognatia(ocluzia distala) - protruzia frontalilor superiori care apare
un spatiu de inocluzie in plan sagittal Progenia- deplasarea anterioara a
mandibulei.Ocluzia deschisa- caracteristic printrun spatiu mai mic sau mai mare
de inocluzie verticala.Ocluzia adinca- e o supraocluzie frontala accentuata, cind
dintii frontali superiori ii acopera pe cei inferiori mai mult de 1/3.Ocluzie
incrucisata- dereglare a arcadelor in plan transversal, in zona frontala deplasarea
liniei incisivale dintre incisivul central superior si inferior
3.Intercuspidarea maxima a arcadelor dentare dupa Korber. Caracteristica
pozitiei intercuspidarii maxime este reprezentata de contactele maxime intre cele
doua arcade dentare.Criteriile unei ocluzii fiziologice dupa Körber1. Stopurile
ocluzale sa se stabileasca simultan;2. Fortele ocluzale sa se distribuie uniform la
nivelul dintilor laterali, dupa o directie cat mai apropiata de axul lor de implantare;
3. Fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii laterali;4 .Transmiterea solicitarilor
ocluzale de- a lungul intregii arcade, prin prezenta ariilor de contact interdentare;5. Intre
morfologia ATM, angulatia cuspidiana si panta palatinala a incisivilor superiori sa existe o
corelatie functionala; 6. Dintii frontali sa asigure dezocluzia dintilor cuspidati in miscarile
excentrice ale mandibule
4.Radiografia dento-parodontala intraorala, extraorala si radiografia
panoramica. Caracteristica. Importanta practica.Radiografia este unul din
examenele complementare de baza la precizarea modificarilor tesutului osos,
rapoartelor dintre diferite segmente si elemente ale scheletului sistemului
stomtognat, iar uneori si a modificarilor functionale.Radiografia intraorala ne da
posibilitate de a preciza starea tesuturilor dure ale dintilor, depistarea diverselor
leziuni odontale, cum ar fi prezenta cavitatilor provocate de caria dentara in zonele
proximale sau a coletului. Ne da posibilitatea sa precizam topografia, forma,
marimea camerei pulpare si starea canalelor radiculare. Ortopantomografia.Acest
tip de investigare radiologica se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice
prin proiectie desfasurata a celor doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie
centrica, stare de postura a mandibulei sau la o deschidere maxima a gurii. Pe asa
pelicula vom studia aceeasi particularitati de structura a parodontului si tresutului
osos, insa in acest caz apare posibilitatea de studiu in ansamblu, comparativ si
concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele articulatiei
temporomandibulare.
Se masoara in sivert. 10000 milisiverti-moartea. 80-100mS norma in 5 ani. 3,4
mS- doza la Tomografia computerizata, 0,15 mS=ortopantomografia
5.Metodele de studiu a modelelor de diagnostic. Importanta practica.Metodei
analizei modelelor de studiu prezinta o vasta metoda complementara nu numai la
stabilirea diagnosticului, dar si la intocmirea unui plan de tratament protetic corect.
Avantajul metodei respective mai consta si in posibilitatea efectuarii examenului
in absenta pacientului, in efectuarea unor masurari de precizie care nu pot fi facute
in cavitatea bucala, ca de exemplu: determinarea inaltimii spatiului edentat,
pozitiei dintilor ce delimiteaza bresele dentare, fapt ce permite alegerea corecta a
variantelor de insertie a protezei.Modelele diagnostice pot fi studiate si analizate
separat si in pozitie de ocluzie centrica. In acest scop modelele de studiu se vor
ghipsa in asa-numitele simulatoare cu ajutorul cheii de ocluzie obtinute in cadrul
determinarii ocluziei centrice sau a relatiei de ocluzie imediat dupa amprentare.
Alegerea simulatorului va depinde de scopul investigatiei. Daca este nevoie de un
studiu al relatiilor interdentare in raport de miscarile mandibulare, modelele se vor
ghipsa in articulator, care permite imitarea acestor miscari. Analiza relatiilor
interdentare numai in plan vertical se va face dupa ghipsarea modelelor in ocluzor,
care imita miscarile mandibulei numai in plan vertical.
6.Electroodontometria.Termodiagnosticul.Electroodontodiagnosticul ne
permite sa stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care indica
starea pulpei si a periodontiului. Dupa izolarea de saliva a dintelui, medicul
amplaseaza electrodul activ pe marginea incisivala, iar asistenta medicala prin
rotirea lenta a butonului, pune in functiune aparatul care transmite curentul electric
la dinte. In momentul aparitiei sensibilitatii asistenta fixeaza pe cadranul aparatului
cifra care indica marimea curentului in mkA. S-a constatat ca la dintii sanatosi
pragul de sensibilitate este de 2-6 mkA. La o inflamatie a pulpei - pana la 40mkA.
Necroza pulpara- pana la 60mkA Necroza pulpei radiculare – pina la 60-90 mkA.
Periodontita 100-120 mkA.
Termometria Determinarea reactiei dintelui la excitanti termici este una dintre
cele mai simple metode de examinare a starii pulpei. Consta prin aplicarea pe dinte
unui bulete de vata imbibat cu apa fierbinte, deoarece este dovedit ca dintii
sanatosi, fara leziuni ale tesuturilor dure, reactioneaza la o temperatura de + 50
grade si mai mare, iar la rece mai jos de +10 grade. In caz de afectiuni ale pulpei
de caracter inflamator sau leziuni de tesuturi dure la aplicarea excitantilor termici
se declanseaza o reactie dolora acuta.
7.Metodele statice si dinamice de determinare a eficientei
masticatorii..Metodele statice.La baza metodelor statice au fost puse datele lui
Haber obtinute la determinarea presiunii masticatoare cu ajutorul
gnatodinamometrului, comparind indicii de rezistenta a diversilor dinti la procesul
de masticatie luinduse drept unitate de masura valoarea celui mai slab dinte
(inclusivul lateral) fiind comparata cu valoarea celorlalti dinti. Mamlok, Agapov,
Oksman s. a. au simplificat aceasta metoda socotind eficacitatea masticatoare a
sistemului stomatognat egala cu 100 unitati calculind astfel coeficientul fiecarui
dinte dupa acest criteriu. Drept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezistenta
a incisivului lateral egala cu 1. Dupa Agapov: 2134465(M3 zero) total 25..Mamlok
2133365,2-3(M3) Oksman Arcada superioara 21233653 Arcada inferioara-
11233654 Metodele dinamice (functionale). Masticatiografia. Prin analiza ei se
studiaza nu numai eficienta masticatoare dar si caracterul miscarilor mandibulare.
Masticatiograma ne va da posibilitate sa studiem si eficacitatea tratamentului
ortopedoprotetic si stereotipul actului de masticatie. Cristhensen Miez de nuca-
dupa 50 miscari se spala, se usuca, se cerne in 4 site. Daca ramin particole eficienta
mica. Ghelman 5g miez de nuca in 50 sec, se spala, se usuca, se cerne in sita cu d
de 2,4 mm. 5g ramase- pierderea eficientei 100%. 1g ramas- pierderea20 %.
Rubinov un miez de alune cu greutatea 800 miligram, amestecare 14 sec- apoi
apare act de deglutitie, daca mai mult timp eficienta masticatorie mica
8Odontoparodontograma dupa Kurleandski. Odontoparodontograma este o
metoda statica de evidenta a starii functionale
adintilor.Ea ne reda starea functionala a sistemului dentar in pozitie statica si
medicul indirect isi imagineaza eficienta functionala a sistemuluistomatognat.
Parodontograma prezinta o schema a formulei dentare unde se noteaza date despre
starea fiecarui dinte.Schema este completata
onform datelor examenului clinic, radiologie signatodinamometriei prin semne
conditionale: N — norma; O — lipsa dintelui; 1/4 — resorbtia tesutului osos de
gradul I; 1/2 — resorbtia tesutuluiosos de gradul II; 3/4 — resorbtia tesutului
osos de gradul III. Daca gr de resorbtie e mai pronuntat, dintele este considerat absent.
9.Metodele clinice si paraclinice de examinare a musculaturii: miotonometria,
electromiografia.Miotonometria este metoda de investigare a tonusului muscular
care va fi modificat in raport cu schimbarile de functii ale sistemului stomatognat
si cele motorice ale mandibulei. Practic se determina tonicitatea muschilor
ridicatori ai mandibulei. In acest scop se poate utiliza tonometrul Szirmai.
Masurarile se fac in starea de repaus si contractie musculara maxima. Pe cadran
indicatorul ne arata marimea tonusului muscular in stare de repaus, iar in urma
contractarii musculare maximale, pe cadran citim marimea tonusului muscular in
contractie functionala. Electromiografia este o metoda de examinare a muschilor
care permite depistarea afectiunii neuromusculara care de obicei insoteste
disfunctiile ocluzale. Se inregistreaza biocurentii fibrelor musculare si fasciculelor
musculare care sunt inervate de aceiasi neuroni motorici. Acest examen e efectuat
intr-o camera linistita unde se instaleaza cusca Faraday pentru a preintimpina
perturbarile atmosferice care pot sa modifice inregistrarea biocurentilor. Se
utilizeaza electrozii de suprafata care culeg potentialele
din intreaga masa musculara din care cauza se numeste electromiografie globala.
10Diagnosticul in protetica dentara. Exemple. Indicatii si contrainidicatii
generale si locale la tratamentul protetic.In protetica dentara diagnosticul se
reduce nu numai la stabilirea formei nozologice a afectiunii, dar si la descrierea
dereglarilor morfologice, topografice, de functie, a factorilor etiologici,
patogenetici, complicatiilor. Diagnosticul e compus din 3 parti:. 1.Afectiunea
principala- reprezinta forma nozologica cu concretizarea dereglarilor morfologice,
topografice, determinarea gradului si caracterului durerilor (acut, cronic). Tot aici
sunt incluse si dereglarile functionale (masticatie, fonatie, deglutitie, etc), apoi
factorul etiologic si patogenia leziunii.2.Complicatii provocate de afectiunea
principala - migrari dentare, deformatii ale arcadelor dentare, dezocluzie, aparitia
mobilitatii patologice a dintilor. 3 Maladiile concomitente care pot fi generale si
stomatologice. Indicatii generale :dereglarea act de masticatie cu pierderea eficientei
masticatorie 25-50- indicatie relativa, mai mult de 50%- indic absoluta. Absenta d
frontali cu dereglari de fonatie, fizionomice(muzicanti). Indicat locale: LOC ce nu pot
fi tratate terapeutic. Individuale. Containd generale: virsta ,starea generala.Contra
locale: LOC ce pot fi tratate terapeuitc, dintele ce sia pierdut antagonistul dar
contacteaza 2/3cu coroana antagonistului si nu este dezechilib articular.
11.Principiul profilactic, curativ si biologic de tratament protetic.Principiul
profilactic a fost divizat in local si general. Daca rolul principiului local de
profilaxie consta in tratamentul protetic protetic de prevenire a afectiunilor
organelor si tesuturilor sistemului stomatognat (profilaxia stomatologica), atunci
principiul general prevede profilaxia intregului organism, care pot fi influentate
sau acutizate de dereglarile functionale si fizionomice ale sistemului stomatognat
(gastrite, colite, ulcer gastric si duodenal, dezechiibrul psihic)Principiul curativ
prevede refacerea integritatii morfologice si reabilitarea functional a sistemului
stomatognat prin intermediul protezelor si a diferitelor dispositive (sini, aparate).
Aceste masuri pentru fiecare caz in parte vor fi indicate in raport de caracterul
leziunii: leziuni odontale coronare, edentate, etc. Principiul biologic prevede ca
orice metoda de tratament sau interventie sa aiba o influenta pozitiva asupra
organelor si tesuturilor atat ale sistemului stomatognat, cat si a intregului organism.
Principiul biologic ne impune ca la confectionarea pieselor protetice sa fie alese
material care n-ar leza substratul organic, adica fara insusiri toxice, sa nu provoace
alergii si alte influente nocive.
12.Principiul biomecanic de tratament protetic.Principiul biomecanic este
caracteristic pentru protetica dentara si prevede un echilibru eficient al raportului
de rezistenta dintre substratul biologic al cimpului protetic si proteze sau alte
dispositive. In vederea realizarii cu succes a acestui principiu trebuie cunoscute
legitatile influentei fortelor ce se dezvolta in timpul functiei piesei protetice si
mecanismului de transmitere a acestor forte substratului biologic al cimpului
protetic. Ca substratul biologic sa suporte aceste actiuni este necesar ca materialul
din care va fi confectionata piesa sa posede insusiri mecanice si fizice respective.
Totodata trebuie luat in consideratie si gradul rezistentei biologice a tesuturilor
campului protetic in vederea suportarii presiunii asupra lor.