Endo 2

Etapele tratamentului endodontic
1. Examenul clinico-radiologic
2. Anestezia
3. Izolarea dintelui
4. Crearea cavitatii de acces
5. Reconstructia preendodontica & cavitatea de acces finala
6. Determinarea lungimii de lucru estimative
7. Cateterizarea canalelor radiculare
8. Determinarea lungimii de lucru reale
9. Tratamentul mecanico- antiseptic
10.Obturarea canalelor radiculare
ANAMNEZA
Date personale
(Anamnesis morbi)
Motivul prezentarii: durere, estetic, control
Istoricul afectiunii: aparitie si evolutie, succesiunea simptomelor
Durerea
Localizare
Caracter
Durata
Origini
Postura
Reproductibilitate
Durere
spontan/provocat
localizata/iradiaza
caracterul
durata
factori declansatori
Timp
Factori care influenteaza durerea
Frecventa
(Anamnesis vitae)
Antecedente herodo-colaterale: generale si stomatologice
Antecedente personale generale: fiziologice si patologice
Boli infectoase-> protectie superioara a echipei dentare
Antecedente personale stomatologice
Tratamente stomatologice anterioare
Tratament dentar recent
Medicatie curenta
Antibiotice (interactii cu medicatia pacientului)
Conditii de viata: abuz de substante alcool, tutun, droguri, medicamente;
alimentatie, munca:
expunere la toxice
EXAMENUL OBIECTIV
Examen general
Examen extraoral
Asimetria fetei
Fistule cutanate
Examen intraoral
Inspectie
Palpare
Percutie (evidentiaza inflamatia ligamentului parodontal)
Raspuns pozitiv = proces inflamator care intereseaza spatiul
periodontal
Raspuns negativ => nu exclude parodontita cronica
Nu uitati de examenul parodontal-> mobilitate, ..pungi parodontale
Evaluarea corono-radiculara
Axa dintelui pe arcada: poate fi inclinata datorita lipsei dintilor vecini,
inghesuiri, etc.
F important pentru a depista nr de canale si morfologia lui.
Palparea tesuturilor moi (exo si endo oral)

Permite :
Diagnosticarea parodontitelor apicale
Delimitarea ariei de inflamatie si tumefactie
Localizarea liniei de incizie a abcesului
Investigarea limfonodulilor cervicali
EXAMENUL COMPLEMENTAR
Examinarea radiologica
Importanta fundamentala in diagnosticul endodontic
Important : angulatii diferite atunci cand avem dubii la prima radiografie
Examenul radiologic furnizeaza

1. prezenta si intinderea leziunilor carioase
2. Restauratii dentare in vecinatatea pulpei
3. Coafaj direct
4. Pulpotomii
5. Calcifieri pulpare
Calcificari canalare
Resorbtii radiculare
Radiotransparente radiculare
Cauza traiectului fistulos
Fracturi radiculare
Largimea camerei pulpare
Lungimea aproximativa a radacinii
Numarul de radacini si canale
Gradul de maturare a apexului
Gradul curburii radiculare
Tratamentele endodontice anterioare
Camera pulpara:
volum(la camere mici lucram cu endo Z pentru a nu leza planseul
camerei)
pozitie
calcifieri(pulpolitii se indeparteaza cu asele cu US, NU cu freza pentru
ca apoi nu vom mai vedea separarea de camera pulpara)
Canalele radiculare :
Numar
permeabilitate ( cat de subtiri/groase sunt)
traiectorie,
determinam lungimea de lucru preoperatorie a canalului radicular.
Starea parodontiului apical
Sistemul canalar, component: camera pulpara si canalele radiculare

Complexitatea sistemului canalar: clasificarea lui Vertucci
! Singurul dinte la care s-a intalnit toata varientatea din clasificarea lui
Vertucci este PM2 maxilar.
Examinarea planseului camerei pulpare
a. Numarul de orificii
b. Pozitia orificiilor: centrata sau descentrata
c. Relatia dintre orificii: pot fi apropiate=> se pot uni pe traiectul
radacinii
! Canalul in forma de C + canalul punct si virgule : au foarte multe
ramificatii prin care canalele comunica.
d. Cateterizarea canalului: directie, dimensiuni ( 2 canale se pot uni, un
canal se poate divide pe traiectul radacinii)
- Canalul principal: numai el este instrumentat
- Canal al furcatiei: care pleaca de la camera pulpara
- Canal lateral: care se ramifica din canalul principal cam in primele
2/3
- Canal secundar
- Canal accesoriu
! Curburile coronare: de obicei incercam sa le eliminam prin largirea
canalului, pentru abordarea mai facila a curburilor apicale.
Curburile apicale: !!!! SE MENTIN: in general acestea se observa pe
radiografii, dar daca sunt spre V sau O nu se mai observa.
Modificari fiziologice
- Dentina secundara se depunde pe plafon si peretii laterali, chiar
daca nu sunt leziuni de-a lungul timpului
- Dentina tertiara se depune in zona in care exista factor iritativ
Deci in timp se produce micsorarea camerei pulpare si a canalului
radicular.
! daca pulpa apare pe Rx mai putin opaca => este fibrozata si calcifiata ( la
batrani).
Modificari patologice
- Pulopolitii: care pot fi liberi sau pot face corp comun cu planseul
( sunt mai greu de indepartat atunci)
- Rezorbtiile: pot fi -> interne (apar dentinoclaste in loc de
odontoblaste) , acestea maresc camera
->externe- apar de obicei apical, sa miscoreaza canalul radicular.
Teste termice
Sunt foarte utile in determinarea dintelui cauzator al afectiunii, atunc cand nu
putem gasi cauza simptomelor (se intampla frecvent)
Testarea la temperatura ridicata:

Testul cu gutaperca incalzita (incazita pe un isntremnt)
Utilizarea Touchn Heat a sistemului B (are u heat carrier-incalzire prin apasarea
unui buton)
Utilizarea unei gume de lustruire (in zona coletala)
Irigarea cu apa foarte calda
Testarea la temperatura coborata :

Spray de clorura de etil
Utilizarea unui stic de gheata (punem apa in capacul acului s il punem la inghtat)
Rezultate :
1. Sensibilitate prelungita => pulpa afectata
2. Lipsa sensibilitatii :
Pulpa necrotica
Raspuns fals negativ :
pulpa calcifiata
trauma recenta
premedicatie a pacientului (a luat multe AINS)
Alte teste:
1. Forajul explorator ( Cavity test)
Prepararea unei cavitati pe suprafata dentara fara anestezie => stimularea
dentinei da catre freza
2. Testul anestezic indica zona
La pacientii cu durere iradiata
Se face mai inatai anestezie la o hemiarcada, daca nu inceteaza se face la
cealalta, apoi se fac plexale
Utilizarea selectiva a anesteziei
Anestezia intraligamentara
3. Testul de muscare
4. Transiluminarea
DIAGNOSTIC SI PLAN DE TRATAMENT
Evaluarea dentara
Prognosticul tratamentului endodontic

(merita sa facem tratamentul?, cat va rezista dintele pe arcada?)
Dependent de :
Existenta leziunilor periradiculare
Calitatea instrumentarii, irigarii, obturare, reconstructia finala
Trebuie sa stim care snt limitele cabinetului, materiale, limitele noastre
(cunostinte, experienta)
Nu toate cazurile sunt tratabile : trebuie sa le explicam pacientilor.
Consideratii periodontale
Consideratii chirurgicale
Influentata de prezenta:
Restauratiilor complexe
Pivoturilor
Tratamentelor anterioare
Alti factori care influenteaza tratamentul endodontic
Numarul radacinilor
Prezenta calcificatilor, rezorbtilor
Posibilitatea de izolare a dintelui
Planul de tratament
I. Dinti vitali
Durerea
Pulpite reversibile
Pulpite ireversibile
Pulpite ireversibile + parodontite apicale
Indepartarea infectiei
Obturatie
Pulpotomie
Pulpectomie (instrumentare partial)
Pulpectomie
Ca(OH)2
Reducere oculzala
Tratament endodontic cu suprainstrumentare PAAH Analgezice
Durere=urgenta -> Protocol de lucru :
-anestezie
-deschiderea camerei pulpare -> indeparteaza presiunea
-drenaj(permeabilizare dupa apex) + exereza dentinei alterate-> indepartarea
cauzei
-punem o buleta de vata si lasam asa (dintele ramane deschis)
In pulpita ireversibila: A nu instrumenta partial canalul, ori instruemntam pan la

apex ori mai bine deloc
II. Dinti devitali

Scop
Durere
Fara durere
Reducerea continutului bacterian al canalului radicular
Decopresia continutului bacterian al canalului radicular
Ca(OH)2
Dinti devtali.durere: indepartarea continutlui+ permeabilizare+ irigare

Daca vine cu dreri mari (abces) -> nu pune CaOH ci asam dintele deschis si
teincepem tratamentul dar dupa ce inceteaza durerile.
OBS : nu administram antibiotice in pulpite c dar cand pacientul are stare generala
alterata sau infectie extinsa.
PAA
PAA Seroasa
PAA purulenta
Decompresia tesutului periapical = drenaj
Incizia abcesului
Antibiotice = adjuvante
Parodontite apicale acute

Antibiotice
Amoxicilina : 1g apoi 500mg la 6h timp 5-7zile
La cei cu intoleranta la penicilina
Clindamycina : 300mg apoi 150mg la 6h timp de 7-10zile
In caz de esec la penicilina

Peniciline + Metronidazol : 250mg la 6h timp 7-10zile
Antibioterapia
Profilaxie (pacienticu risc )
Celulita
Adenopatie
Febra
Traumatisme : avulsie, luxatie
III. Retratament :
Cauza esecului (trebuie sa vedem daca sntem capabili sa o rezolvam)
Daca exista proceduri care pot fi corectate
Daca sistemul canalar este accesibil
Factori aditionali care contribuie la esec
E faorte important sa comunicam cu pacientul + semnatura
Cazuri nefericite: el vine la noi fara durere si la 2 zile dupa tratament incep
durerile-> trebuie saii explicam ca exista posbilitatea de reacutizari.
Pacientul a inteles prognosticul si accepta retratamentul
IV. Chirurgia endodontica

Indicata in canale complet calcifiate
Terapie secundara in completarea unui tratament conservativ esuat
Scop : imbunatatirea sigilarii apicale
Tratamentul endodontic
1. Tratamentul durerii de origine endodontica

2. Tratamenul conservativ al pulpei dentare
3. Tratamenul endodontic conservativ (pulpectomia, tratament mecanico-
antiseptic, obturarea)
4. Tratament chirurgical al leziunilor de origine endodontica
1. - tesuturi patologice periapicale
2. - structuri dentare amputatia
5. Reimplantare
6. Albirea dintilor tratati endodontic
7. Retratamentul
8. Restaurarea coronara a dintilor tratati endodontic
Tratamentul endodontic
Definitie : Specialitate dentara care se ocupa cu diagnosticul si tratamentul
afectiunilor pulpare si a tesutului periapical
Tratament endodontic etape

1. Stabilirea diagnosticului si planului de tratament
2. Efectuarea tratamentului mecanico-antiseptic al canalului radicular
3. Obturarea canalului radicular
Indicatiile tratamentului endodontic

Se adreseaza tuturor dintilor
Conditii:
1. Parodontiu sanatos
2. Sigilarea apicala
Indicatiile tratamentului endodontic

Afectiuni pulpare
I. Inflamatia pulpei dentare:
pulpite ireversibile
- acute
- cronice
Mortificarea pulpei dentare:
aseptica = necroza pulpara
septica = gangrena pulpara
II. Inflamatia parodontiului apical:

parodontite apicale
acute
cronice
III. Deschideri accidentale ale camerei pulpare care nu mai pot beneficia de
tratament conservator.
IV. Esecuri ale coafajului direct sau indirect
V. n scop protetic.
VI. n cazul dintilor parodontotici
VII. Dinti aflati n vecinatatea unor formatiuni patologice care urmeaza sa fie
extirpate (chiste, tumori)
VIII. Fracturi coronare penetrante
IX. Dinti cu fractura radiculara n treimea coronara sau aflati n focarele de
fractura
Contraindicatiile tratamentului endodontic

1. Suport parodontal insuficient
2. Raportul coroana-radacina
3. Carii ale radacinii sau bifurcatiei radiculare
Dependent de: importanta dintelui pe arcada
4. Resorbti interna cu perforatii
Dependent de : fragilitatea dintelui si restaurare
5. Fracturi verticale
False contraindicatii
1. Prezenta de instrumente rupte :
Posibilitatii:
Indepartareea instrumentelor din canal
By pass
Tratament chirurgical
2. Prezenta calcificatilor
3. Dificultati anatomice
Curbura accentuata
4. Dificultati de retratament
conuri de argint
Coroane de acoperire
Leziune laterala de origine endodontica
5. Dimensiunile leziunii periapicale
Factori care influenteaza tratamentul endodontic

Varsta
Dificultati : permeabilizarea
Vindecarea leziunilor apicale
Starea generala de sanatate a pacientului
Afectiuni cardiace
Diabet
Leucemie, cancer
Graviditatea
In semestrul II de sarcina
Distructii coronare intinse => dintele reconstituit cu pivot
Tratament endodontic profilactic inaintea unui tratament protetic
INSENSIBILIZAREA PULPEI: ANESTEZIA SAU DEVITALIZARE CHIMICA
IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR
Izolarea ariei de lucru se realizeaza impotriva

salivei
limbii (obstructioneaza vizibilitatea)
sangerarii gingivale
diferitelor substante utilizate in timpul trat odontale (acid, hipoclorit de sodiu)
Se realizeaza prin utilizarea:

aspiratorului de saliva
aspiratorului chirurgical
rulouri de vata
sitemului de diga
minidiga
1. Aspiratorul de saliva
a. Normal: - diametru la varf= 4mm

- Colecteaza saliva din planseu
- Este aplicat pe planseu (atarna) sau in trigonul retromolar
- Il putem folosi pentru a indeparta si tesuturile din jur ( limba, buza, etc)
- Poate fi folosit de medic sau de asistenta
- E util cand se creaza o cavitate pentru ca aspira toate particulele si ne creste
vizibilitatea
- E importanta utilizarea aspiratorului cand pacientul e in clinostatism pentru a
evita senzatia de inecare
- Pot fi din plastic/cauciuc sau din metal (care se pot steriliza)
b. Chirurgical: - dimetrul la varf =10mm

- colecteaza lichidele si diverse materiale din aria de lucru
- este utilizat de catre asistenta
- se utilizeaza in activitati specifice chirurgicale
!! Partea critica a aspiratorului este varful, pentru ca poate cauza leziuni planseului
bucal.
2. Rulourile de vata
- Pot fi prefabricate pe diverse marimi, impletite sau neimpletite, etc.
- Sau pot fi confectionate in cabinet
- Sunt eficiente pentru o izolatie pe termen scurt
- Sunt schimbate cand se imbiba cu saliva
- Unghiuri de uscare : !se aplica in V pentru secretia parotidiana
a. Partea laterala, arcada superioara: in vestibul
b. Partea laterala, aracada inferioara: un rulou in V superior (pentru saliva
din canalul Stenon) + 2 rulouri lingual de o partea si de cealalta a frenului
c. Partea frontala, aracada superioara: un rulou in vestibul, median sau daca
avem un fren jos inserat plasam 2 rulouri de o partea si de cealalta a
frenului in vestibul
d. Partea frontala, aracada inferioara: 2 rulouri de o parte si de cealalta a
frenului lingual si un rulou median in vestibul ( sau 2 daca avem un fren
jos inserat)
!! Intotdeauna rulourile sunt insotite de aspirator!
3. Sistemul de diga
Indicatii: 1. In scopul efectuarii tratamentului endodontic
2. reconstituiri coronare, corono-radiculare
3. cimentari adezive ale lucrarilor protetice
4. tehnici de albire ale dintilor ( mai ales cand se albesc mai multi dinti pentru a nu
afecta mucoasa gingivala )
5. in cadrul sistemelor adezive care sunt sensibile la pprezenta salivei
Elementele sistemului de diga:

1. Crampoane
2. Cleste pentru manipularea crampoanelor
3. Folie de cauciuc
4. Cleste perforator
5. Cadru de diga
6. + elemente ajutatoare : ata dentara (stabilizarea foliei de cauciuc
interdentar in zona meziala, ceea ce imbunatateste accesul si vizibilitatea;
sau pentru a retracta papilla interdentara, etc) , foarfeca (pentru a realiza
gaurile la foliile cu excrescente prefabricate) , lubrifiant (pentru pacientii care
nu suporta sau ii jeneaza folia de cauciuc in contact cu mucoasa).
1. Crampoanele
Sunt formate din:
- arc/inel care se aplica pe partea distal
- Brate fixatoare : prezinta pe fata interna 4 varfuri care vin in contact cu
dintele (acestea se aplica in zona subecuatoriala, de obicei la nivelul coletului
; sau sub colet in cazul retractiilor gingivale) ; prezinta perforatii pentru
varfurile clestelui; crestaturi
- Pot fi cu sau fara aripioare
Material : din otel inoxidabil sau plastic (dar acestea sar, nu au stabilitate)
Marime , forme diferite ; unele prezinta coduri de culori specific pentru dinti, iar
dimensiunea deschiderii e in functie de dintele pe care se aplica.
!! BUTTERFLY
- este un crampon universal
- Se foloseste la dintii frontali
- Se moneteaza cu baza mica in vestibule si baza mare in palatinal/lingual, in
concordant cu morfologia dintelui ( iar cand privim extraoral este de forma
unui trapez cu baza mica la nivelul coletului si cu baza mare la nivel incizal)
Rolul crampoanelor: de a mentine folia sub dinte, asigurand astfel etanseitatea.
2. Clestele pentru crampoane/ pensa inversa ( BREWER )
- Varfurile se introduce in orificiile de pe crampon
- Exercitam o presiune pe bratele clestelui care determina indepartarea
bratelor fixatoare ale cramponului astfel incat acestea sa treaca peste
ecuatorul dentar si sa se fixeze pe dinte
- Prezinta un dispozitiv mobil cu ajutorul caruia putem fixa pensa deschisa
pentru a mentine cramponul deschis
- ! unele pense prezinta un sant la nivelul dintelui pentru a fixa mai bine pensa
in crampon, insa deseori incurca pentru ca se blocheaza
- Rol : aplicarea crampoanelor pe dinte
3. Folia de cauciuc
- Sunt standardizate pe 2 dimensiuni: 5 inch/5 inch si 6 inch/6inch
- Material : latex sau polietilena
- Grosime : fina, medie, groasa ( uneori sunt indicate prin culori care se
colereaza deasemenea si cu duritatea : roz, verde, albastru; ex: in endodontie
se utilizeaza cel mai frecvent cele albastre, in cariologie se utilizeaza cele cu
duritate mai mare (verzi) pentru ca au putere de delimitare si imping si
papilla interdentara)
- Rol : izolarea dintelui = mentinerea etanseitatii in jurul dintelui; + impinge
papilla interdentara spre radacina pentru a delimita foarte bine marginea
cervical.
4. Clestele perforator (AINSWORTH)

- Prezinta pe un brat al partii active un platou rotund pe suprafata caruia exista
5 perforatii de diverse marimi
- Pe bratul opus prezinta un ic, care in momentul exercitari unei presiuni pe
bratele posterioare, va patrunde in acele gauri realizand perforarea foliei de
cauciuc
- Gaurile au dimensiuni diferite in functie de dimensiunea unor grupe de dinti:
1- incisivi mandibulari; 2- incisivi maxilari; 3- canini si premolari; 4- molari; 5-
molari f mari.
- !!! in cazul in care avem de perforat mai multe gauri pentru un grup de dinti
avem o schema de perforare a foliei in functie de hemiarcada, iar cu un pix se
fixeaza locurile de perforare
5. Cadrul de diga (Savour)

- Material: otel inoxidabil sau plastic
- Tipuri: articulate median ( pentru endodontie cand vrem sa facem Rx cu acul
in canal ) sau fixa; deschise in partea superioara sau inchise
- Prezinta varfuri ascutite pe marginile sale pe care se fixeaza folia de cauciuc
- Rol: prinderea marginilor foliei si stabilizarea ei
Tehnici de aplicare a sistemului de diga

! prima etapa, indiferent de tehnica de aplicare consta in:
- Selectionarea cramponului si incercarea lui pe dinte
- Verificarea stabilitatii lui pe dinte: prin exercitarea unei presiuni digitale
laterale si a unei tractiuni pe aripioarele cramponului/ sau facem presiune pe
inel
- ! numai cele 4 varfuri sa vina in contact cu dintele ( in caz contrat cramponul
se va roti pe dinte ) si sa fie situate subecuatorial
1. Tehnica in cazul utilizarii crampoanelor cu aripioare

Etape :
- Perforarea foliei si trecerea sa peste aripioarele bratelor cramponului
- Incarcarea cramponului si foliei in pensa pentru crampoane
- Ansamblul crampon- cauciuc va fi aplicat pe dinte cu ajutorul pensei brewer
intr-un timp
- ! indepartam folia de pe aripioare cu o spatula si va intra sub aripioare
- Utilizam ata dentara pentru ca folia sa patrunda sub punctul de contact
- Acrosarea cauciucului pe cadrul de diga in colturi opuse pentru a evita
desprinderea brusca a cramponului ( folia poate fi ancorata sub sau peste
cadrul de diga )
- !! de obicei e bine sa utilizam 2 aspiratoare: unul sub folia de diga si unul
(chirurgical) pentru lucrul nostru
- Dezavantaj: vizualizarea dintelui e dificila pentru ce este realizata prin
orificiul din cauciuc
2. Tehnica in cazul utilizarii crampoanelor fara aripioare = in parasuta

Etape :
- Perforarea cauciucului si trecerea foliei in jurul inelului cramponului
- Folia de cauciuc este apoi repliata sub forma de parasuta lasand libere
bratele cramponului
- Luam clestele, deschidem cramponul, aplicam cramponul
- Trecem folia peste bratele cramponului cu ajutorul unei spatula
- Fixare mezial si distal cu ajutorul unei ate dentare
- Aplicam cadrul de diga
- ! Diferenta : cum aplicam folia de diga
3. Tehnica de aplicare separate a cramponului si foliei

- Punem cramponul pe dinte
- Il verificam
- Apoi punem folia de diga peste crampon
- Cu ajutorul spatulei dentare tragem folia peste dinte
- ! Avantaj: in cazul in care trebuie sa schimbam folia de diga nu mai
indepartam cramponul
- ! Dezavantaj : riscul de a se rupe folia este mai mare
4. Aplicarea sistemului de diga pe un dinte anterior

- alegerea unui crampon destinat zonei frontale = butterfly
- punem cramponul pe dinte, il verificam dupa care il indepartam
- aplicam folia de diga peste dinte, tractionam folia V si O astefel incat sa
descoperim zona de colet
- aplicarea cramponului pe dinte
- glisarea foliei M si D cu ajutorul atei dentare
- aplicarea cadrului de diga
5. Aplicarea in zona frontal fara crampoane

- De ex. : cand avem de facut 3-4 obturatii pe dintii frontali
- Perforam folia de cauciuc si o aplicam pe dinti : incepand de la canini, apoi ne
ajutam de ata dentara pentru a trece de punctul de contact
!!! fixarea foliei se poate realize cu :
a. Fir elastic (wedjets) introdus interproximal prin tractiune si apoi
relaxat
b. Fir de ata dentara dublata si taiata scurt plasat interdentar
c. O portiune mica din folia de diga introdusa interdentar si apoi
relaxata
- Cu spatula, punem marginea foliei subgingival
- Pentru glisarea interdentara a foliei utilizam firul de matase dentara
- In jurul dintelui legam un fir de matase denatara pe care il impingem in
spatial crevicular odata cu folia ( rol: pentru a nu lasa saliva din santul
crevicular sa patrunda in campul operator )
- Se taie scurt firul de matase pentru a nu impiedica actul terapeutic
- Cu ajutorul unei sonde, la final, desfacem nodul si indepartam ata dentara din
jurul dintelui
6. In cazul distructiilor coronare extinse

- Folosim butterfly
- Daca nu izoleaza perfect, presam si tractionam folia, deschidem usor
cramponul, folia va patrunde in jurul dintelui, repozitionam cramponul
- SAU putem sa aplicam un material de obturatie provizorie
- SAU folosim DIGA LICHIDA: se prezinta sub forma unui gel in seringi care se
fotopolimerizeaza in jurul dintelui, DAR: !!! tot campul trebuie sa fie foarte
bine uscat inainte
- Diga lichida are o consistent elastic si e usor de indepartat; se foloseste si in
cazul albirilor pentru a izola mucoasa gingivala si astfel sa nu patrunda
peroxidul de benzoil ( in caz contrar se albeste gingia)
!! in cazuri de fractura subgingivala : sunt situatii in care e nevoie sa se faca

sectionarea unei parti din gingie pentru a aplica sistemul de diga
Situatii speciale: in cazul in care lucram in zona laterala si vrem sa izolam

mai multi dinti ( spre exemplu in cazul obturarii unei cavitati de clasa a 2 a) , pentru
a fixa folia pe campul operator putem folosi:
- un crampon pentru un dinte distal (la distanta de un dinte fata de cel pe care vrem
sa lucram pt a avea suficient spatiu sa aplicam o matrice si pentru a mari accesul si
vizibilitatea in acelasi timp )
-ata dentara/ wedjet/o portiune din folia de cauciuc mezial pentru a avea acces si
vizibilitate in zona de lucru
Avantajele utilizarii sistemului de diga

1 .Izolare perfecta a campului de lucru
2. Confort pacientului-nu vine in contact cu diverse substante utilizate in
-obturarea cavitatilor (cand folosim acidul de demineralizare)
-sol de irigatie (sol de hipoclorit poate fi de pana la 6% concentratie, iar in
contactul cu mucoasa sa produca arsuri)
-resturi din pulpa
3. Conforul medicului- buna vizibilitate (mai ales in cazul arcadei inferioare),
activitatea nu este ingradita de contactul cu obraji, buze, limba
-pacientul nu mai vorbeste si nu ne mai deranjeaza
-pune la dispozitie zona dentara de sub papilla interdentara
4. Asepsie
suprima riscul de contaminare a campului operator prin saliva
diminua contactul practicianului cu saliva pacientului (hepatita,SIDA)
reduce riscul de contaminare prin inspirarea germenilor de la pacient ( nu ne
mai deranjeaza respiratia pacientului)
MINIDIGA (nu se mai foloseste )

- caracteristici:- Folie de cauciuc perforata , foarte dura
- se utilizeaza pentru dintii frontali
- se fixeaza cu ajutorul unui fir de matase dentara introdus in santul gingival
- icuri interdentare (ata interdentara / wedjet/ capat de folie de cauciuc)
- impinge foarte bine papilla interdentara
REALIZAREA CAVITATII DE ACCES
Exereza dentine alterate: inainte de indepartarea plafonului camerei pulpare e

OBLIGATORIU.
Crearea cavitatii de acces: abordarea dintelui la locul de electie ( situatii )
Instrumentar rotativ utilizat pentru realizarea cavitatii de acces
Freze montate la turbina
- diamantate
- globulare (cu diametru de 0,12 pt incisiv, 0,14-0,16 pt molari)
- cilindrice : pt crearea accesului ; cele care au un varf inactiv pentru a nu leza
podeaua camerei pulpare
- endo Z : 0,12 ; 0,14 (cea mai buna) ; 016 ; lamele, iar varful este inactiv
Freze montate la piesa contra unghi
- folosim freze cu mandren lung pentru ca avem vizibilitate mai buna
- riscul de lezare al camerei pulpare este mai mic pentru ca e viteza
conventionala
Freze Gates
- au gat lung
- se monteaza la micromotor
- partea activa sub forma de flacara
- se lucreaza maxim 2-3 mm in canalul radicular pentru a largi partea coronara
a canalului
- le inclinam spre peretele radicular
Inserturi de US
ANSELE ULTRASONICE
- le folosim in realizarea cavitatii de acces
- dau o FINISARE f buna
- indepartam pulpolitii, pe care nu ii putem indeparta cu freza pentru ca nu
stim exact cat se intond acestia
- mai sunt folosite in descoperirea canalului
- ! Strart X este un sistem special cu US pentru trat endo
- avem anse speciale pentru indepartarea unui DCR
Instrumente pentru indentificarea orificiilor canalelor radiculare
Sonda 17:
- controlam daca am indepartat tavanul camerei pulpare
- daca agata varful mai avem de indepartat
Sonda DG 16 si sonda Rhein:
- reperam canalele radiculare
Instrumente de magnificare: ochelari, lupe( 2,5-5 X ) , iluminare, microscop cu

focalizarea luminii in canalul radicular
Crearea cavitatii de acces: abordarea dintelui la locul de electie ( situatii )

!LOCUL DE ELECTIE = o anumita suprafata situata pe coroana dentara care permite
patrunderea instrumentarului endodontic pe toata lungimea canalului radicular,
printr-o miscare rectilinie.
SITUATII:
- Cand avem carii M,D sau cervicale care deschid camera pulpara:
curatam cavitatea si o obturam, dupa care facem cav de acces pe
ocluzal/oral. Intotdeauna ne extindem pe ocluzal pentru a putea
instrumenta canalele
Forma deschiderii: data de forma camerei si pozitia canalelor; peretii sunt usor
divergent spre ocluzal pentru a avea acces la canalele radiculare.
! de obicei sunt situate la intalnirea peretilor laterali ai camerei pulapare cu.
! Reguli: camera pulpara in central coroanei; canalul radicular in central radacinii.
TIMPI DE LUCRU
a. Penetrarea plafonului
b. Eliminarea plafonului in totalitate-> linia de contur depinde de emergent
canalelor
INSTRUMENTAR
Piesa de mana: - turbine: freza cilindrica; freza cilindro-conica( cu varf inactiv de
preferat); freza globulara( de 0.10,0.14,0.16; de preferat la incisivii inferiori care
sunt de dimensiuni mai mici); fisura cu varf activ ( avantaj: putem indeparta
plafonul si putem da divergenta canalelor radiculare; dezavantaj: putem perfora
planseul camerei); freze din otel inoxidabil: endo Z (cu varf inactiv)
-piesa cot la viteza conventionala: frezele cu mandren lung
-ansele cu US
Crearea de acces pentru DINTII ANTERIORI

Punct initial de frezaj: - pe mijlocul fetei orale, usor incizal fata de cingulum
- Axa de pentrare: perpendicular pe fata orala
- Freza globulara, de turbine, de 0.10;0.14;0.16
- Pana la : -> pentrarea camerei pulpare ( dupa Machtou), in cazul
camerelor mari
->1mm in dentina (dupa Cohen), deoarece in cazul camerelor pulpare mici nu vom
simti caderea in gol si este riscul sa perforam suprafata V
! daca situatia e mai dificila, facem un Rx cu un instrument radioopac in cavitatea
de acces pentru a vedea unde suntem in raport cu camera pulpara.
Trebuie sa gasim o cale rectilinie catre canal , dar avem doua formatiuni care ne
impiedica: triunghiul incizal si triunghiul cervical: care trebuiesc indepartate cu o
freza sferica sau cu endo Z ( daca suntem deja in camera pulpara), cu miscari de
retragere activa ( globulara) ; triunghiul cervical se indeparteaza numai dupa ce am
deschis camera, la fel ca si cel incizal-> acesta permite accesul la peretele oral.
Controlul accesului si localizarea orificiilor
- Sonda 17: cu varful pe peretii V sau O si incercam sa o scoatem:
daca agata, mai avem de indepartat din plafon
- DG-16 si CK-17 : gasim canalele radiculare
- Escavator endodontic
Forma finala: triunghi cu baza mare spre incizal, varf spre cingulum, cu peretii usor
divergentii spre oral
Cateterizarea canalelor
Ace de cateterism: ace Kerr : roz ( 0.25), gri (08), mov (10), alb (15)
- Cand facem cateterismul, acul trebuie sa stea drept=> acces
rectiliniu
- Flectarea instrumentelor endodontice in cazul canalelor curbe
- CAZURI PARTICULARE: Incisivii mand abrazati: putem ajunge cu
cavitatea la marginea incizala pentru a avea un acces rectiliniu.
Crearea cavitatii ce acces pentru PREMOLARI

a. Punct de frezaj: - perpendicular pe fata ocluzala, freza globulara, de turbina
- Centrul santului M-D
- Pana la penetrarea camerei pulpare
b. Eliminarea plafonului cu endo Z: cu miscari V-O

c. Eliminarea zonelor retentive de la nivelul camerei pulpare
d. Forma finala: ovalara cu diametrul V-O > diametrul M-D
e. Folosim sonda 17 pentru a verifica daca am indepartat corect plafonul
camerei pulpare
f. Indentificarea orificiilor cu sondele DG si CK
g. !! interferentele dentinare coronare din canalul radicular:
- Sunt mult mai accentuate la canalele inguste
- Se indeparteaza cu freze Gates sau cu ace de Ni-Ti ( care au o
conicitate f mare-19%; cu ele putem prepara zona coronara a
canalului)
- Indepartarea lor permite un acces rectiliniu
h. Verificarea accesului rectiliniu
PARTICULARITATI:
!PM inferiori ( pentru ca sunt lingualizati si au cuspidul lingual mic=> axa coroanei
diferita de axa radacinii):
- Punctual de frezaj: pe fata ocluzala, un pic mai incizal = pe
versantul O al cuspidului V, cam 1/3)
- 1-2 mm in dentina, dupa care modificam directia frezei si o aducem
in axul dintelui => extindem cavitatea spre V
Crearea cavitatii de acces pentru MOLARII MAXILARI
a. Punct de frezaj: - foseta central, dar cand dintii sunt f abrazati : unim cu 2 linii
varfurile cuspizilor V cu varfurile cuspizilor P, iar la mijlocul distantei dintre
cele doua linii se gaseste punctul de frezaj
-directia perpendicular pe fata ocluzala
-pana la pentrarea camerei pulpare
b. Eliminarea plafonului camerei pulpare: cu endo Z, miscari V-O si usor M-D, pana
la indepartarea totala a plafonului
- inclinam putin freza pt divergenta peretilor spre ocluzal
c. localizarea si forma cavitatii de acces: de obicei este situate usor mai mezial
datorita localizarii canalului MV ( sub varful cuspidului MV)
d. verificam indepartearea corecta a plafonului
e. indepartarea zonelor retentive: interferente dentinare coronare:
- sunt f accentuate
- indepartam curburile coronare ale canalelor = indepartam dentina opusa curburii
apicale ( ! pentru a evita perforatiile si pentru a nu largi prea mult canalul
radicular )
- M-V : lucram pe peretele M
- D-V: lucram pe peretele D
- cu freze Gates
- verificam daca am indeparatat tot: introducem acul de cateterism in canal si avem
2 situatii:
1. manerul acului de cateterism se gaseste pe cuspidul opus => mai avem inca
curbura
2. manerul acului de cateterim se gaseste rectiliniu, cat mai aproape de cuspidul
canalului respective => am indepartat corect curbura coronara a canalului
f. forma finala a cavitatii: - in cazul in care avem 4 canale (+MV2)=> forma rombica
!!! MV1 se poate uni apical cu MV2; MV2 se gaseste usor mai palatinal fata de MV1
(1-2mm), de obicei e f curb si extrem de subtire => folosim US si mergem cu varful
ansei pe planseu pana il gasim.
! MV2 se gaseste de obicei: pe o linie care porneste din canalul DV si perpendiculara
pe linia ce uneste canalele MV1 si DP
Crearea cavitatii de acces pe MOLARII MANDIBUARI

a. Punct de frezaj : foseta central, freza globulara de turbine, perpendicular pe
fata ocluzala, pana la patrunderea in camera pulpara
b. Eliminarea plafonului: - cu endo Z
- Miscari V-O, cu deplasare spre M deoarece: canalul MV se afla sub
varful cuspidului MV, iar canalul ML in central fetei ocluzale, spre M
c. Conturul cavitatii : trapez cu baza mare spre M si baza mica spre D, peretii lat
divergenti
d. Verificam indepartarea corecta a plafonului

e. Identificarea orificiilor canalelor radiculare. Posibilitati :
- 2 canale D ( mai frecvent)
- 3 canale M ( mai rar)
! mai frecvent la PM2 sup si la radacina D a M inf.
!daca avem doar 1 canal, acesta va fi situate in centrul radacinii, daca este mai V
sau O atunci punem problema de mai multe canale.
! La dintii cu camera pulpara f mica, retractata:
- De obicei in zona in canalului cel mai mare ( D la PM sau P la M) ->
incem cu zona in care camera e cea mai retractata ( ca sa simtim
caderea in gol in canalul larg )
f. Indepartarea interferentelor dentinare coronare ale canalelor radiculare ( la fl
ca la molarii superiori)
g. Verificarea indepartarii curburilor coronare ale canalelor cu acele de
cateterism
Obiectivele crearii accesului

1. Eliminarea continutului camerei pulpare: la camere pulapare mari cu
excavatorul, iar la cele mcii prin frezaj
2. Vizualizarea orificiilor canalelor radiculare
3. Asigurarea patrunderii instrumentarului endodontic pe toata lungimea
canalului radicular
4. Rezervor pentru solutia de irigare ( sa ramana acolo)
5. Spatiu necesar pentru pansamentele temporare
RECONSTRUCTIA PREENDODONTICA
Reconstructia preendodontica
Indicatii:
- Distructie coronara extinsa, cand lipseste cel putin un perete
- Defecte de ermeticitate (ciment temporar)
- Cand avem prag subgingival -> deranjeaza irigarea
Scop:
- Obtinerea etanseitatii marginale
- Permite aplicarea sistemului de diga ( in caz contrat reinfectam cu saliva si nu
poutem iriga bine)
Materiale:
- GI
- FOZ ( ciment fosfat de zinc)
- Compozit
- Coroana provizorie ( facem cavitatea de acces prin ea si lucram prin ea)
Tehnica de lucru:
1. Indepartarea tesutului carios sau a restaurarilor coronare preexistente ( =
exereza dentine alterate si indepartarea obturatiilor vechi + carii secundare)
!! daca obturatia e buna, nu o indepartam
2. Creearea cavitatii de acces-> indepartarea plafonului
3. Protejarea orificiului canalului radicular cu o buleta de vata, peste care
aplicam ciment provizoriu de tip Citodur, dar NU umplem toata cavitatea
( punem ciment ca vata sa nu ne incurce la reconstituire)
4. Reconstituim peretele :
-pregatirea suprafetei dentare: acid poliacrilic + clatire ( GI tip Fuji IX ); sisteme
adezive + compozit
-refacem peretele, uneori reface dintele in intregime (+ocluzal) cu ajutorul unei
matrici, cu toate regulile unei obturatii
-asteptam priza materialului
5. Refacem cavitatea de acces prin reconstituire ( indepartam cimentul si
buleta de vata)
TRATAMENTUL MECANICO-ANTISEPTIC
Determinarea lungimii de lucru
Obiective biologice:
1. Eliminarea in totalitate a tesutului pulpar
2. Respectarea tesuturilor periapicale
3. Evitarea iritatiilor: toxice, mecanice, chimice
Obiective mecanice:
1. Prepararea conica a canalului radicular
2. Respectarea formei, pozitiei initiale a canalului, a orificiului apical ( trecem cu
un ac micut prin el, dar nu il largim) => respectarea tesuturilor apicale
3. Excizia si exereza pulpei coronare = Indepartarea pulpei din camera pulpara
cu excavatorul, daca nu s-a indepartat tot prin frezaj
4. Reperarea orificiilor canalelor radiculare
- Pozitia emergentei canalelor radiculare in cazul dintilor superiori:
-frontali sup: 1 canal-central
-PM1 sup: 2 canale
-PM2 sup: 1 canal centrat si larg; frecvent 2( daca primul canal e situate mai spre
V/O, mai exista inca unul)
-M1 sup: 1 canal P + 1 canal DV + 1 canal MV; pe radacina MV se gaseste MV2-> se
gaseste usor cu US (pt ca e acoperit adesea de un punct de dentina)
-M2 sup: la fel ca la M1 ( putem intalni si 2 canale: M f larg)
- Pozitia emergentei canalelor radiculare in cazul dintilor inferiori:
-frontali inf: 1 canal; la C se poate 2 canale (1V+1O)
-PM inf: 1 canal; 2 canale f rar la PM2
-M inf: 3 canale: D(mare, frecvent exista 2: 1V si 1L, descentrate;
exista si posibilitatea de 5 canale , cu al 3-lea canal M=mezio-central ) + MV(de
obicei, exact sub varful cuspidului V) + ML( de obicei se gaseste in centrul dintelui)
! la M3 morfologia este f variata
1 radacina-> 4 canale; 1 radacina->1 canal; 2; etc
! Elemente anatomice din zona apicala
Zona apicala: dentina + cement acelular + cement cellular
- JCD ( jonctiunea cemeto-dentinara ), teoretic: locul unde canalul are cel mai
mic diametru = constrictia apicala (CA) = Foramen apical minor (FAm)
- Spatial Black : de la JCD pana la parodontiu marginal = de la CA la FAM
( foramen apical major); aici are loc fuziunea intre tesutul dentinar si cement;
are forma de con, se extravazeaza
! teoretic la JCD ar trebui sa se termine tratamentul endodontic, dar clinic nu se
poate determina exact.
! Apexul anatomic corespunde cu apexul radiologic
! Locul unde se termina dentina e locul unde se termina pulpa ( = zona cement-
dentinara)
! Distanta : apexul radiologic - JCD = aprox 1 mm
FAM CA = 0.5 mm (mai mica la tineri si mai mare la varstnici)
Apexul radiologic foramen apical = de la 0 la 3 mm
! CA se simte cand acul trece mai greu; determinarea ei se face radiologic:
identificand apexul radiologic si scadem 1mm ( 1 mm reprezinta distanta de la
apexul radiologic la CA )
! uneori la JCD nu exista CA si nici extravazarea spatiului, mai mult la dintii la care
corespunde FAM cu apexul radiologic; sau putem avea bifurcarea canalelor cu 2
FAM; sau putem avea DELTA APICALA.
DETERMINAREA LUNGIMII DE LUCRU ESTIMATIVE

Rx preoperatorie:
- Localizam camera pulpara
- Traiectul canalului radicular
- Grosimea canalului radicular
- Prezenta/ absenta pulpolitilor
- Starea parodontiului apical
- Determinam lungimea de lucru esimativa
LUNGIMEA DE LUCRU ESTIMATIVA = masurarea pe Rx a distantei dintre un
reper ocluzal ales sau marginea incizala si apexul radiologic
Tehnica: - luam 1 ac de cateterism, aplicam varful acului pe apexul radiologic, iar
stoperul il fixam la nivelul fetei ocluzale, la un reper ales
- Masuram acul de la stoper la varf pe rigla endo si scadem 1 mm = distanta
dintre apexul radiologic si constrictia apicala => LUNGIMEA DE LUCRU
ESTIMATIVA
! canalul poate fi mai lung si lungimea de lucru sa fie mai mare
SONDAREA/CATETERIZAREA CANALELOR RADICULARE

Instrumentar : acele cu profil Kerr, din otel inoxidabil: roz, gri, mov, alb
- Verificam permeabilitatea canalului si vedem gradul de curbura, etc
Alegerea acelor se face dupa Rx si dupa dinti: 15 pentru canale largi- drepte
( IC,IL,C, D al M1 ); 10- pt canale mai stramte; gri- pt cele mai curbe, stramte
Tehnica :
- Umplem cavitatea cu NaOCl 2.5-5.25 (6) %
- ! precurbam acul de cateterism ales cu ENDOBENDER sau cu o pensa
- Intram usor in canal, printr-o miscare rectilinie, nerfortat si fara presiune ;
daca nu mai inainteaza acul -> il miscam dreapta-stanga cat ne permite
incheietura mainii, fara sa-l fortam si fara sa luam degetele de pe ac
- Daca acul e curbat cauta canalul pe o suprafata mai mare; daca e drept, chiar
daca il rotim nu mai inainteaza
- In momentul in care gasim canalul, acul trece singur, de aceea nu e nevoie sa
aplicam presiune
- Intram in canal pana stoperul atinge punctual de referinta ocluzal sau pana la
primul obstacol (il indepartam, incercam sa curbam acul, daca nici acum nu
merge ne oprim ca sa nu creem prag si irigam)
- Cand ne oprim la stoperul ocluzal atunci inseamna ca am patruns in canal pe
LL estimative
DETERMINAREA LUNGIMII DE LUCRU REALE

LL reala = distanta de la reperul ocluzal/ incizal pana la CA = distanta pe
care obturam canalul radicular.
Metode de determinare a LL reale:
1. Sensibilitatea tactila a pacientului
2. Metoda radiologica
3. Metoda electronica
1. Sensibilitatea tactile a pacientului

- Pacientul neanesteziat: ne bazam pe senzatia pacientului
- Metoda pur empirica
- Dar daca pacientul are o gangrena poate simti mai repede cand ajungem la
un rest de tesut necrozat
necrozat
- Sau in cazul unei parodontite apicale, mergem mai departe de dinte pana
simte pacientul
- Element care ne induc in eroare: canalul larg, canalul calcifiat, anestezia,
persistent unor resturi pulpare, leziuni periapicale.
2. Metoda radiologica
- Introducem acul de cateterism in canal pana cand stoperul a ajuns la reperul
ocluzal
- Lasam acul in canal si facem Rx cu acul in canal
- Acele utilizate de la marimea 15 in sus; la dintii pluriradiculari folosim
instrumente de profil diferite
- Situatii intalnite:
a. Varful acului se gaseste la 1 mm coronar de apexul radiologic => LL
estimative = LL reala ( situatia IDEALA/ CORECTA )
b. Varful acului se gaseste corespunde cu apexul radiologic => LL estimativa 1
mm = LL reala
c. Varful acului se gaseste la o distanta de 1 sau 2 mm mai coronar sau apical
=> LL estimativa 2 sau 3 mm = LL reala ( exemplu: daca varful acului se
gaseste la 2 mm de apexul radiologic, atunci vom scadea 3 mm din LL
estimativa pentru a ajunge cu LL reala la nivelul CA care se afla la 1 mm
coronar fata de apexul radiologic )
d. Varful acului se gaseste la mai mult de 1-2 mm ocluzal sau apical fata de
apexul radiologic => se determina din nou LL estimativa si se repeat Rx
! situatiile a,b,c sunt considerate valabile pentru o LL estimativa corecta, iar situatia
d sugereaza erori in determinarea LL estimative
! Spatiul Black trebuie usor permeabilizat si protejat pentru ca el asigura inchiderea
canalului.
INCONVENIENTE pt metoda radiologica :

1. Subiectivitatea interpretarii : ca si rezolvare posibilitatea de marire a
imaginii
2. Problema de developare, contrast : poate fi inlaturata prin respectarea
conditiilor
3. Fenemone de distorsiune : dispar daca folosim angulatoare
4. Suprapunerile anatomice : se pot evita prin folosirea diferitelor incidente
5. Obiect tridimensional reprezentat pe un plan : folosim incidente variate
6. Cumularea de radiatii : Rx digitala
7. Pierderea de timp : Rx digitala
8. Imposibilitatea localizarii constrictiei
9. Ajustarea arbitrara cu 0,5-1 mm
3. Metoda electronic : Apex finder-ul
Componente: - ecran ( albastru, verde, rosu )
-butoane
-2 electrozi : 1 labial ( se pune pe buza) + 1 care se pune pe ac cu o
gheruta ( deasupra stoperului)
Mecanism: - se porneste de la principiul ca rezistenta tesutului (ligament
periodontal si mucoasa) la curentul electric este de 6.5 ohm
- Unele masoara rezistenta, altele impedanta ( in functie de generatie ) printr-
un algoritm
- Cand atingem rezistenta tesutului apare un sunet si o coloratie rosie pe ecran
- Culoarea rosie semnifica prezenta ligamentului periodontal ( FAM , dar
uneori putem avea un foramen fals, provocat si apex finderul sa ne indice
culoarea rosie => eroare )
- Cifrele de pe ecran nu sunt intotdeauna relevante, trebuie sa urmarim
culoarea rosie
Reguli de utilizare :
- Se indeparteaza elementele metalice de pe dinte
- Sa nu avem f mult hipoclorit pe canal
- Izolam sa nu se scurga lichid ( diga )
- Diametrul acului trebuie sa fie concordant cu diametrul canalului
- Masuram separate fiecare canal
- ! masuram estimativ pentru ca daca avem un canal lateral, el poate detecta
mai repede
- Indepartam cariile, obturatiile din amalgam, coroanele
- Progresia simulate pe ecran nu este similara cu cea a instrumentului pe canal
- Lungimea masurata trebuie sa fie reproductibila
Tehnica:
1. Aplicarea electrodului labial
2. Aplicam al 2-lea electrod, in contact cu partea metalica a instrumentului
3. Verde ne apropiem
4. Rosu ( prima linie rosie sau ultima linie verde ) FAM
5. Punem stoperul la reperul ocluzal
6. Indepartam acul
7. Il masuram
8. Scadem 0.5 mm (= spatial Black) => LL reala
- Unele aparate dau si CA, dar e mult mai eficienta tehnica de mai sus
- Daca canalul e curb, LL se modifica=> mai determinam odata dupa ce am
eliminate curburile din portiunea coronara, pentru ca LL se scurteaza.
- Localizatoarele de apex sunt instrumente fiabile, indifferent de conditiile de
utilizare
- Sunt indispensabile pt determinarea LL
- Utilizarea singura, fara radiografie e discutabila
- Coroborarea intre : simtul tactil, Rx cu acul in canal, localizatorul de apex
- LL e determinata pe parcursul tratamentului mechanic
! e f important sa nu modificam pozitia FAM si sa mentinem permeabilitatea
spatiului Black pe parcursul tratamentului mecanic ( sa evitam sa se blocheze cu
resturi dentinare )
La final uscam canalul cu un con de hartie, iar daca avem sange pe varful
conului inseamna ca ori nu am extirpat tot, ori ca am deposit apexul =>
verificam LL cu conul de hartie
Instrumente necesare trat endo MANUAL

3. Standardizarea instr dupa normele ISO : dupa marime, conicitate,
geometrie.
- lungimea partii active la instr manuale este de 16 mm
- in functie de diametru: 0,06 (= 6/100 ) la d1 ( d1 e diametru la varf, el da
intotdeauna marimea ) : ROZ (0,06) , GRI ( 0,08) , MOV (0,10) , ALB, GALBEN,
ROSU, ALBASTRU, VERDE, NEGRU.
! culorile sunt pentru lungime, dar fiecare culoare are inca 3 marimi in functie de
dimatru.
! Acele roz, gri mov si alb sunt ace f subtiri si se folosesc la sondarea / cateterizarea
initiala a canalului radicular
Caracteristicile instrumentelor de cateterizare :
a. ace din otel inoxidabil
b. profil de ac kerr !!!
c. lungimea : partea activa 16 mm indiferent de lungimea unui ac ; pt a
permite accesul in zonele laterale ; pt Canini = 31 mm pt ca au canale lungi
d. conicitatea : ! la fiecare mm creste diametrul cu 0.02 mm = conicitate 2%
( ISO ) la ace din otel inoxidabil.
2% : D2 = D1 x 0,32
Prezentare : cutiute : - asortate

- cu o singura culoare
! acul mov se deterioareaza cel mai usor pentru ca el e primul folosit la cateterizare
Geometrie :
profilul : - acului KERR : Reamer (tip burghiu) si File ( tip pila) diferenta
este numarul de spire si unghiul pe care il formeaza axul lung cu lamella
taietoare ; unghiul influenteaza rotatia/contrarotatia
! avantaj : se despiraleaza daca aplicam o forta prea mare-> previne
ruperea acului
-acului HEADSTROM: - poate rezulta o lamela sau mai multe ; sunt
mai active, dar mult mai fragile
! unghiul lamei taietoare cu axul (= unghiul de ELICE ) = 60-65 grade => NU facem
rotatie in canal, DOAR tractiune!
- De obicei se foloseste dupa acul Kerr de aceeasi marime
- Se foloseste de obicei dupa obturarea canalului
- Se utilizeaza numai in tractiune
Fabricarea instrumentelor Kerr :
Sarma de otel circulara => piramida cu sectiune dreptungiulara
- triunghiulara
Rasucire spire cu extremitate taietoare
Fabricarea instrumentelor Headstrom

Sarma circulara pe sectiune
Fabricare = prin taiere => lama cu traiect helicoidal
Descrierea instrumentelor:
1. Unghiul de elice = unghiul dintre axul lung si spira
-Dat de inclinatia spirei

-Acul : burghiu (200 ); pila (400); H (60-650 )
-Daca unghiul este mic facem miscari de rotatie, daca unghiul este mai mare
facem miscari de tactiune.
2. Unghiul varfului: unghi ascutit

3. Unghiul de tranzitie = unghiul dintre varful propriu-zis si prima lamela
taietoare
- Acele K si H: au unghi obtuz si agresiv, responsabil de producerea pragurilor
in canal
- Acele din Ni-Ti au varf mai rotunjit si previn formarea pragurilor
4. Unghiul de taiere sau de atac:
-Dat de inclinarea partii lucratoare a lamelei
-Asigura eficacitatea instrumentului de taiere
-Daca e mai scutit ( mai mic) este extram de activ, daca e mai obtuz ( mai
mare) e foarte putin active
Modificarile acelor clasice

Cretere numrului lamelelor tietoare (B-Flexofile) : mai activ si previne
fractura
profilului pe seciune i obinerea unuia rombic (D-K-Flex) mult mai flexibil :
lamela mai mare -> lamela mai mica si atunci presiune care se exercita pe ac
e mai mica 9 va preveni fracturarea)
Dezvoltarea unui vrf inactiv
Transformarea elicei simple n - elice dubl S-file
- elice tripl Helifile
Instrumentarul sonic si US
Ace tip Kerr pil nr. 10-35
Ace diamantate nr.25-45
- Sunt f utilizate pentru agitarea solutiei de irigare in canal pentru a o face sa
intre in toate ramificatiile: Transmiterea energiei undelor ultrasonice pereilor
canalului se face prin: 1 Micare de periere a pereilor
2 Soluiei de irigaie
Acele TIRRE NERFS

- Au o tija cu mici excrescente lateral
- Se utilizeaza pentru indepartarea filamentului nervos
- ! il putem folosi in canale largi ( C, PM cu 1 canal, canale D la M )
- Se introduce incet pana vine in contact cu peretii, apoi se scoate, se
reintroduce si se rasuceste pana simtim ca ne impiedica ceva
Proprietatile instrumentelor endodontice
FLEXIBILITATEA = proprietatea de a se flecta

se calculeaza prin : masurarea presiunii necesara a fi exercitata pe varful unui
instrument astfel incat acesta sa formeze un unghi drept cu restul instrumentului
Influentata de : material : otel inox (nu e f flexibil); Ni-Ti (f flexibile)
diametru : mic (flex crescuta), mare (flex mica)
masa de metal (forma pe sectiune) :
cresterea flexibilitatii:
modificarea formei pe sectiune
scaderea nr. de spire /mm
introducerea Ni-Ti
! Importanta flexibilitatii: ne permite sa urmarim curbura canalului radicular; Deci:
Un ac flexibil + un canal stramt si curb -> peretii canalului vor incurba acul, iar acul
va inmagazina energia de la pereti ce ii va permite sa revina la forma initiala; ceea
ce se numeste MEMORIE ELASTICA.
DAR, intensitatea memoriei elastice > rezistenta dentine -> modificarea curburii
apicale.
Adica: energia de revenire inmagazinata de ac este mai mare ca puterea canalului

de a tine acul => acul poate deforma peretii canalului pentru ca incearca sa revina
la forma initiala=> ceea ce nu va asigura o obturatie corecta radiculara => pentru
a evita putem sa incurbam noi acul inainte de a-l folosi cand avem curburi
mari.( vom produce o deformare permanenta si vom suprima memoria elastica)
CAPACITATEA DE TAIERE
Depinde de : - aspectul acului pe sectiune: triunghiulara= unghi de taiere 600
dreptunghiulara= unghi de taiere 900
- capacitatea de eliminare a resturilor dentinare
REZISTENTA LA RUPTURA
Ace Kerr: rezistenta scazuta (?)
Ace Headstrom: rezistenta crescuta (?)
! Acele H nu se precurbeaza niciodata, doar cele K. Acele H se folosesc dupa ace K
de aceeasi marime.
Ace Kerr Ace Hadstrom
Flexibil, memorie elastica, Eficacitate mare de taiere
precurbare
Bun instrument de cateterism Nu este indicat in cateterism
Bun instrument in retratament In retratament- dupa acele K de

aceeasi marime
Lucreaza in rotatie in sens orar/ Lucreaza NUMAI in tractiune; se

derotatie; tractiune utilizeaza dupa acele Kerr
Risc de fractura: Instrument fragil, fractura fara

-Se observa uzura instrumentului deformare
-In caz de blocaj, nu se
deroteaza
Instrumente de nichel titan in rotatie continua
Plan de curs
1. Avantajele sistemelor de nichel titan
2. Caracteristicile instrumentelor de Ni-Ti

3. Reguli de utilizare a instrumentelor de Ni Ti
4. Sistemul ProTaper
Avantajele sistemelor de nichel titan
Sistemele rotative de nichel-titan permit:
1. Prepararea canalelor mai rapid
2. Mai putine modificari in traiectoria originala a canalului evitandu-se formarea

de praguri sau transporturi ale foramenului
3. Scaderea cantitatii de debriuri impise dincolo de apex
4. Rezultate fiabile si reproductibile
Ni-Ti=extrem de elastic; taie mai multa dentina decat sistemele clasice (manuale),
dar nu o impinge dincolo de foramenul apical, ci o evacueaza
Caracteristicile instrumentelor de Ni-Ti
1. Flexibilitate
Cand fortele de deformare isi inceteaza actiunea =>instrumentul isi reia forma
initiala fara deformare
Modulul de elasticitate de 4X inferior

(forta mare necesara pentru a indoi un instrument pana la deformare =>
flexibilitate mare)
Flexibilitatea conservata la diametre mari
(la inox, flexibilitatea scade odata cu cresterea diametrului)
=> modificarea conicitii

instrumente din otel = 2%
Instrumente din Ni-Ti =2% 4% 6% 8% 10% 12%
Avantaje :
prepararea conica a canalului radicular
reducerea numarului de instrumente necasar a fi utilizate (chiar si pana la un singur
instrument in anumite sisteme rotative; ex: Ni-Ti, 025, 6%)
2. Suplee , superelasticitate => respectarea traiectoriei canalului

Superelesticitate = in momentul in carefortele de deformatie care
actioneaza asupra instrumentului inceteaza -> acesta isi regaseste
forma initiala fara nici o deformare
Piesa reductoare se foloseste de obicei impreuna cu un motor care
-memoreaza rezistenta la torsiune a instrumentului
-astfel daca depasim punctul maxim de torsiune motorul se opreste (altfel acul s-
ar indoi/rupe)
Prevenirea torsiunii acului:
-prelargire a canalului cu instrumentar manual ( ac mov-.ac galben)
-curatirea acului dupa fiecare utilizare (deoarece dentina adunata intre lamele
creeaza un contact al acului cu toti peretii canalului)
-schimbarea preventiva a acelor dupa utlizarea in canale curbe (pentru ca se
creeaza o oboseala interna a acului si creste riscul de a se rupe) (in plus,
NaClO+dezinfectia+sterilizarea => coroziune)
OBS! cand se foloseste piesa reductoare, viteza ei trebuie sa corespunda cu cea a
motorului
3 Modificarea profilului instrumentului
Radial land sau mplat

radiant
Consecinte :
Evita autoinfiletarea
(aspirarea acului in canal)deoarece, lamelele taietoare nu ajung in acelasi timp in
contact cu toti peretii canalului radicular
Centrarea instrumentului in canal
Buna flexibilitate
Indeparteaza dentina fara a o impinge spre apex (cum se intampla la sistemele
clasice)
Eficacitate de taiere
Flexibilitate scazuta la conicitati importante
Efect de aspirare
4 Unghi de tranzitie
Varf ghid varful ghideaza instrumentul in canal, fara a se agata de peretii canalului
Modificarea varfului si a unghiului de tranzitie
(unghiul de tranzitie=unghiul dintre varf si prima lamela
la sistemele clasice era cauza de intepenire a acului in peretii CR
la sistemele rotative este rotunjit => varf inactiv => evitarea formarii
pragurilor)
Consecinte:
Deviatie canalara redusa
Risc de creere de praguri scazut
5 Rotatie continua
Eficacitate crescuta de taiere
(singurul sistem rotativ care are si ace manuale=ProTaper)
Proprietatile nichel titanului

1. Memorie de forma
2. Fractura datorita oboselii :
Cauze :
Curbura severa
Viteza de rotatie
Diametru si conicitate
Utilizare clinica
3. Rezintenta la coroziune
Reguli de utilizare a instrumentelor de Ni-Ti
1. Viteza de rotatie
Constanta (mentinem o viteza constanta prin controlul pedalei piesei reductoare)
Piese de reductie
(Reducerea motorului: de 64x, 70x, 100x
Motorul electric: pana la 40000 rpm, motorul pneumatic: pana la 20000 rpm
Viteza necesara pentru sistemele rotative: 250-400 rpm)
Micromotoare
(Rezistenta la torsiune este specifica fiecarui ac; dincolo de ea, acul se rupe.
Motoarele endo au configurate aceste puncte de rezistenta => daca sunt depasite,
motorul opreste in mod automat functionarea)
2. Secventa instrumentala este foarte important a se respecta secventa descrisa
de producator
(Miscarea de reciprocitate, inspirata din tehnica fortelor balansante, presupune
rotatia antiorara mai lunga, urmata de o rotatie orara mai scurta => taie dentina si
avanseaza in canal; prima data s-a lucrat in miscare de reciprocitate cu un ac de
ProTaper . In momentul de fata exista doua sisteme care lucreaza in miscare de
reciprocitate: Reciproc si WaveOne)
3. Presiunea exercitata pe piesa = redusa (asemeni unui creion mecaninc-fara a se

rupe)
4. Acul nu se forteaza in canal

(daca nu mai inainteaza, retragem acul, il curatam si repermeabilizam; eventual
incercam cu un ac manual
)
5. Ac de NiTi verificarea permeabilitatii (dupa fiecare ac rotativ)
6. Acul de NiTi nu trebuie mentinut in rotatie in canal la aceasi lungime de lucru fara
miscare de dute vino
Practic introducem usor si scoatem usor acul intr-o miscare continua (se fac 3-4
intrari)
Scoatem acul, il curatam, irigam mult (1 ml), permeabilizam (cu ac normal, de
cateterism, la LL+1mm)
7. Timp de lucru -inauntru & afara (5-7 sec fiecare)
8. Acul - curatat si verificat dupa fiecare utilizare
9. Irigare cu hipoclorit de sodiu dupa utilizarea fiecarui ac

se lucreaza in canal umed
Reduce torsiunea
Suspensia resturilor dentinare
antimicrobian
Prepararea canalului radicular cu instrumente de

NiTi in rotatie continua
Tehnica CROWN DOWN (initial: descrisa pentru

ace manuale)
Principiu: se instrumenteaza 1/3 coronara-> 1/3 medie-> 1/3 apicala
Tehnica propriu-zisa:
-crearea cav de acces
-largirea canalului cu freze gates
-determinarea LL
-irigare
-intram cu acul-> o rotatie-o contrarotatie, api scoatem acul il curatam, irigare (ex:
060 rotatie-contrarotatie, irigare, 055 r-c, irigare, 050 r-c, irigare 025 r-c, irigare)
(la sistemul manual: daca 025 nu ajungea la LL, totul se relua => tehnica laborioasa
in cazul instrumentarii manuale)
Avantaje
Elimina interferentele dentinare situate in 2/3 coronare

Permite un acces liniar spre portiunea apicala
Creste indepartarea debridurilor dentinare in timpul prepararii
Irigare mai buna la nivelul portiunii apicale
Se indeparteaza o cantitate mare de microorganisme inainte de prepararea portiunii
apicale
Risc scazut de impingere a debritusurilor in zona periapicala
Revo S
Este un sistem de ace de Ni-Ti utilizat in rotatie continua .

Este format din 6 ace : primele 3 ace constitue secventa de baza iar urmatoarele 3
sunt utilizate pentru finisare apicala.
Secventa de baza:
Primul ac SC1 caracteristici :

ungime de 21 mm,
dimensiune la varf de 25/100
conicitate 06
Al doilea ac SC2 caracteristici:
ungime de 25 mm sau 31mm
conicitate 04
Al treile ac SU caracteristici :
conicitate 06
lamele asimetrice fata de axul acului
secventa de finisare apicala:

AS 30
AS 35
AS 40
carateristici :
dimensiunea la varf corespunzatoare culorilor normelor ISO 30, 35, 40
conicitate 6% pe primii 5 mm de la varf
0 pe urmatorii mm
lungime 25 sau 31 mm
lamele asimetrice
Caracteristici comune :
varf inactiv
Pe sectiune transversala diametrul este mic cea ce ii confera suplete si permite o
buna negociere a curburilor.
Pasul de elice creste progresiv evitandu-se astfel fenomenul de aspirare (infiletare)
viteza de rotatie 250-400 rot/min
miscare de dute-vino in canal
Protocol operator :
Cateterizarea canalului cu ace Kerr de otel inoxidabil, dimensiune 08, 10 sa 15
utilizarea acului Endoflare pentru largirea portiunii coronate a canaluilui radicular si
eliminarea interferentelor dentinare coronare. Se pot utiliza de asemenea si frezele
Gates in acelasi scop.
Stabilirea LL preoperatorii
Utilizarea lui SC1 pe 2/3 din LL
Determinarea LL reale
Utilizarea lui SC2 la LL reala
Utilizarea lui SU la LL reala
In cazul in care se doreste o dimensiune apicala mai mare se poate utilizata de
preparare apicala AS30, AS35,AS40 pe toata LL.
Revo S
Acul are lamele taietoare asimetrice si decalate->astfe nu vin in contact cu toti

peretii canalului
Secventa de baza:

lungime de 21 mm,
conicitate 06

lungime de 25 mm sau 31mm
conicitate 04
lungime de 25 mm sau 31mm
conicitate 06

AS 30
AS 35
AS 40
carateristici :
0 pe urmatorii mm
lamele asimetrice
varf inactiv
Protocol operator :
1. Cateterizarea canalului cu ace Kerr de otel inoxidabil, dimensiune 08, 10 sa 15

-utilizarea acului Endoflare pentru largirea portiunii coronate a canaluilui
radicular si eliminarea interferentelor dentinare coronare
-se pot utiliza de asemenea si frezele Gates in acelasi scop, sau ace clasice
2. Stabilirea LL preoperatorii , fixarea stopperului la 2/3 din LL
3. Utilizarea lui SC1 pe 2/3 din LL

- irigare (minim 1 ml dupa fiecare ac, altfe se creeaza dopur de dentina)
- il utilizam de 1-2-3 or pana ajungem la 2/3 din LL
- cand introdcem acul realiz o miscare de periere a peretilor (o dat un perete
apoi altul)
- curatam acu, irigare, permeabilizare
4. Determinarea LL reale
5. Utilizarea lui SC2 la LL reala

-SC 2 are conicitae mai mica-> evita efectul de prindere in teaca
6. Utilizarea lui SU la LL reala

Revo S

Secventa de baza:

ungime de 21 mm,
conicitate 06

conicitate 04
conicitate 06

AS 30
AS 35
AS 40
carateristici :
0 pe urmatorii mm
lamele asimetrice
varf inactiv
Protocol operator :
Cateterizarea canalului cu ace Kerr de otel inoxidabil, dimensiune 08, 10 sa 15
utilizarea acului Endoflare pentru largirea portiunii coronate a canaluilui radicular si
eliminarea interferentelor dentinare coronare. Se pot utiliza de asemenea si frezele
Gates in acelasi scop.
Stabilirea LL preoperatorii
Utilizarea lui SC1 pe 2/3 din LL
Determinarea LL reale
Utilizarea lui SC2 la LL reala
Utilizarea lui SU la LL reala
Sistemul Pro Taper
Caracteristici:
1 conicitate variabila situata pe partea activa a aceluiasi instrument
2 lamelele taietoare active
AVANTAJE
Reducerea fenomenului de aspirare al acului
Eficacitate de taiere fara fenomen de aspirare
Flexibilitate mare- la conicitati importante
Simplificarea secventelor operatorii
OBS Culorle nu reprezinta secventa dupa dimensiunea la varf a acelor (ca si la cele
din otel) ci reprezinta ordnea in care se utilizeaza acele
Alte caracteristici :
Unghi de elice variabil Aspiratie redusa
Pas de elice variabil Buna indepartare a resturilor dentinare
Conicitate progresiva . Se prezinta in 2 lungimi : 25 sau 31 mm
multiple
Secventa standard urmareste codul de culori ISO
Manerul de 13mm lama activa de 14 sau 16 mm
Stoper de silicon de 1,5mm
Repere de lungime la 22 20 19 18 mm (ajuta la poztonarea stoperului fara a mai
masura lungimea)
sectiune triunghiulara convexa Creste masa centrala a instrumentului =>

rezistenta la fractura
Varf inactiv
Unghi de tranzitie modificat Respectarea traiectoriei canalului
secventa standard usoara Utilizare facila
DESCRIEREA INSTRUMENTELOR
Shaping File
Shaping File 1
Shaping File 2
Shaping File SX
Rol : Redarea formei canalului radicular
Conicitate maxima 1/3 coronara si medie
Shaping File 1 (S1)

12 conicitati pe partea activa
Conicitatea mare in portiune finala coronara
Conicitate 11%- pe ultimii 3 mm (este zona activa ce largeste 1/3 coronara a
can radic)
2%- in rest
Diametru D2= 1,2mm D1= 17/100
Utilizare = largirea portiunii coronare
Shaping File 2 (S2)
9 conicitati diferite pe partea sa activa
Diametrul maxim in portiunea mediana
Conicitate 11.5% -in prtiunea medie a acului ( largeste 1/3 medie a can
radic)
4%- in rest
Diametru 1,2mm 20/100
Utilizare = largirea portiunii mediene
Shaping File SX
Utilizari: - molari cu radacini scurte-pe un canal scurt nu mai ajungem sa lucram cu
un S2 ca iesim la apex
-pacienti ce nu pot deschide suficient gura
-largirea (pt prima data) a unui canal in 1/3 coronar a canalului. asta pt ca e
robust (rezistent) si scurt si astfel mai usor de utilizat
- e ca un fel de freza gates
O singura lungime 19 mm
Inlocuieste S1 si S2 in canalele scurte 9 conicitati
Finishing File
Destinate finisarii apicale
Prezinta conicitate importanta in portiunea apicala- ultimii 3mm
Conicitatea scade incepand de la 4mm apical=> flexibilitate
Corespund normelor ISO
Au conicitate ami amre pe primii 3-4 mm
30/100
25/100 Diametru la varf
20/100
Finishing File 1 (F1)
Conicitate 7%- in ultimii 3mm apicali
5,5% pe restul partii active
- 6%- pe urmatorii 2 mm
- 5,5% pe restul partii active
- 7%- pe urmatorii 2 mm
- 5% pe restul partii active
OBS ! Un semn ca lucram intr-un canal curb (fara a ne uita pe Rx) este impingerea
manerului acului spre un anumit perete a cavitatii ocluzale. Cu cat este impins mai
tare c atat canalul este ma curb. Odata cu intrumentarea s idreptarea canalului acul
isi revine
SECVENTA STANDARD DE LUCRU :
1 Radiografie preopratorie lungimea de lucru estimativa => Canale
scurte, normale,lungi
2 Cateterizarea initiala a canalului

Ac Kerr 10, 15 permeabilitatea canalului angulatia canalului
3 Utilizarea lui S1 = 2/3 din LL

Inserarea lui S1- miscare dute-vino
la miscarea de iesire periem peretele in treimea coronara indepartand
retentia->conicitate
3 - 4 etape
Irigare
Curatarea spirelor
Verificarea permeabilizarii
Utilizarea lui SX
redresarea curburii coronare
Cresterea conicitatii coronare
miscare de sprijin pe peretii canalului
Determinarea lungimii de lucru

-de asemenea putem determina diametrul initial al canalului la apex
ac Kerr = 10, 15 +
Radiografie
Localizator de apex
Sondarea curburii apicale
Utilizarea acului Kerr 10
=> permeabilizare apicala
Utilizarea lui S1 la LL
Miscare :
Dute-vino
Apasare pe peretii canalari
Utilizarea lui S2 la LL
Miscare :
Dute-vino
Apasare pe peretii canalari
Utilizarea lui F1 la LL
Insertie progresiva
Miscare de dute -vino
Am observat ca acele S se folosesc prn miscari dute vino+presiune pe peretii
laterali
acele Fse folosesc fara presiunepe pereti laterali
CAZURI PARTICULARE SI LIMITE:
1 CURBURI APICALE ABRUPTE

nu pot fi utilizate pe astfel de curburi
-utilizare S2, F1 la curbura
-dincolo- instr. Ni-Ti pasive- rotatie manuala
- nu atat gradul curburii cat RAZA curburii e importanta. Cu cat raza e mai mica cu
atat curbura e mai abrupta si canalul mai greu de instrumentat
Dezinfectia sistemului canalar
Obiectivele tratamentului endodotic
Prevenirea
Tratarea parodontitelor apicale
4. Cauza :
5. Prezenta bacteriilor in spatiul canalar pulpar
6. apical
7. periapical
Organizate sub forma de biofilm => eliminare dificila
Diametrul tubilor dentinari la suprafata dentinei =2,5
la intalnirea cu cimentul : 0,9
8. Diametrul bacterian : 0,5 5
Compozitia si localizarea florei microbiene
Infectie primara => localizata in canalul principal

Anaerobi : actinomyces, lactobacilli, streptococi
Infectie secundara=> localizati in tot sistemul canalar
Aerobie, anaerobi facultativi : enterococcus fecalis asociat cu alti
aaf si fungi (candida albicans)
Eliminarea bacteriilor
Tratament mecanic
Dezimfectie (irigare)
Obturarea tridimensionala
Mise en forme et nettoyage
Shaping and Cleaning
Tratamentul mecanic
forma finala a canalului radicular => dependenta de anatomia initiala
lungimea radacinii
Curbura
Prezenta ismului
Forma pe sectiune
Diametrul foramenului
=> conicitatea si diametrul preparatiei.
Principile mecanice:
9.
1. Forma conica continua a preparatiei endodontice
2. Mentinerea anatomiei originale a canalului
3. Mentinerea pozitiei si a diametrului initial al foramenului apical
Prepararea mecanica
Conicitate adecvata :
Conicitate mare => penetrare superioara a irigantului => dezimfectie
superioara
Conicitatea apicala = 6%
Dezimfectie (irigare)
Irigarea canalelor radiculare
Cerintele unei solutii de irigatie :

1. Sa digere proteinele si sa dizolve tesuturile necrotice
2. Tensiune de suprafata scazuta
3. Proprietati antibacteriene si germicide
4. Netoxice si neiritante pentru tesuturile periapicale
5. Sa tina resturile dentinare in suspensie
6. Lucrefierea instrumentelor
7. Sa nu produca modificari de culoare
8. Inofensiv pentru medic si pacient
9. Disponibil si ieftin
Hipocloritul de sodium
1915 Dakin
1936 Walker
1941 Grossman
1954 Lewis
ClONa +H2oNaOH + HClO

NaOH = soda : dizolva substantele organice
HClO =acid hipocloros = bactericid
HClO : foarte instabil H+ + ClO -
Solution de Dakin :ClONa 0,5% pH9) : bactericid
efect de dizolvare a substantelor organice redus
1. Actiunea de solvent
10. tesut devital
11. vital
12. fixat cu formaldehida
13. DDR
14. Concentratie = 5,25%
5.25% solution of NaClO is able topenetrate, dissolve, and flush out organic tissue
andrelated debris from inaccessible aspects of the root canalsystem where files
cannot reach.
DAUGHENBAUGH, J.A.: A scanning electron microscopic evaluation of NaOCl in the
cleaning and shaping of human root canal systems. Boston University H.Goldman
School of Graduate Dentistry, masters Thesis, Boston, 1980.
Potentarea actiunii = incalzire
Acele de irigare
Hipocloritul de sodium
2. Tensiunea de suprafata scazuta
! Importanta
Adaugarea surfactanti biocompatibili:
Polysorbat
Alcool etilic
3. Actiunea antibacteriana si germicida
In contact cu apa => clorine libere = proprietati germicide
Actioneaza asupra:
Bacteriilor gram pozitive,
gram negative,
anaerobe,
sporii,
anumite virusuri
Actiune scazuta asupra Enterococcus faecalis
ZEHNDER, M., KOSICKI, D., LUDER, H., SENER, B.,WALTIMO, T.: Tissue dissolving
capacity and antibacterialeffect of buffered and unbuffered hypoclorite solutions.
OralSurg. 94:756, 2002.
4. Toxicitatea
Asupra tesuturilor periapicale
! important = tehnica de irigare
Fortarea dincolo de apex:
Inflamatii
Parestezii
Prevenirea extruziilor :
Determinarea corecta a LL
Evitarea blocarii acului de irigatie
Utilizarea de ace fine cu deschidere laterala
Existenta refluxului solutiei de irigatie
Rezolvarea accidentelor determinate de extruzia hipocloritului :

Oprirea tratamentului
Aspiratia solutiei de irigatie
Prescriere de antibiotice, antialgice
Aplicare de gheata
5. Prevenirea blocajului
Irigare dupa fiecare instrument
Irigare cu peroxid de hidrogen =>efervescenta
Avantaje
Dezavantaje
Alternarea cu agenti chelatori
6. Actiunea de lubrefiere
7. Actiunea de albire
8. Inofensiv
9. Costul
Agentii chelatori
Compozitie :
EDTA
Peroxid de uree
Gel hidrosolubil
Rol:
1. Lubrefiere
2. Emulsificare
3. Suspensia de particule
4. Efervescenta
5. Indepartarea smear layer-ului
Utilizarea agentilor chelatori

De ce ?
Cand?
Cum?
Irigarea canalelor radiculare
Cateterizarea Gel chelator

canalului
radicular
Instrumentarea NaCIO 5% Altern
canalului EDTA 10% Reino
Ultrasonic EDTA 10% 1 min

NAClO 5% 3 min
Irigarea cu ultrasunete
Tehnica :
Introducerea acului in canal
Fara contact cu peretii
Se activeaza ultrasunetele
Se aspira solutia de irigatie
Gluconat de clorexidina 0,2- 2%:

Spectru bacterian = larg
Gram +, - virusuri
Citotoxicitate = hipoclorit
Causticitate < hipoclorit
Eficacitate - mica in prezenta materiilor organice
MTAD :
Compozitie: doxiciclina+acid citric+detergent
Caracteristici :
Nu este proteolitic
Citotoxicitate < ClONa 5,25%
Risc rezistentei
Protocol :
20 min NaClO MTAD 5 min
QMIX
QMix 2 in 1
Utilizare ; irigare finala dupa NaOCl
Efect : indepartarea smear layer
dezimfectie activ impotriva E. faecalis
Timp de actiune 60-90 sec.
Tratamentul medicamentos al canalelor radiculare

Clasificare
Antiseptice
Antibiotice si chimioterapice
Corticoizi
Enzime
Hidroxidul de calciu
Utilizare
In timpul tratamentului mecanic (hipoclorit de sodiu, clorhexidina)
Intre sedintele de tratament ( pansament antiseptic)
Hidroxidul de calciu
Prima utilizare in endodontie Nygren 1838
PROPRIETATI FIZICO CHIMICE :

pH 12,5 (alcalinizeaza mediul canalar acid=> bacteriile mor )
Solubilitate in mediu apos 1,19g/l (dupa un timp dispare din canal)
Radiopacitetea = dentina
PROPRIETATI BIOLOGICE
Antiseptic alcalin
Dizolva tesuturile necrozate
Potenteaza actiunea hipocloritului
Actiune hemostatica - ioni de calciu (important intr-o pulpita cronica hemoragica
cand nu putem usca canalul si nu putem obtura definitiv)
Remaniere osoasa (nu genereaza tesut osos in mod direct dar creeaza un mediu
alcalin inhiband astfel osteoclastele care stau in emdiu acid)
Indicatii terapeutice :
Coafaj direct , indirect

Tratamentul endodontic al dintilor imaturi
Fracturi radiculare si luxatii
Leziuni periapicale
Perforatii si resorbtii
Hemoragie canalara si supuratii
Medicatie endodontica temporara (cand nu avem timp sa obturam definitiv)
Cand avem secretie pe canal sa cad avem o fistula
Utilizare :
A. Preparate comerciale
Prezentare: in seringi
Indicatii : medicatie temporara
Inconveniente :
Concentratie scazuta de Ca(OH)2
Consistenta redusa
Prezenta sulfatului de bariu
B. Preparate extemporanee
Pudra de Ca(OH)2 + vehicul steril ser si anestezic

Avantaje :
Concentratia de Ca(OH)2 mai ridicata
Econonmic
Consistenta dorita
Tehnica de aplicare :
CaOH trebuie sa ajunga cat mai profund in canal de aceea trebuie condensat
1. Cu acul Lentulo - pasta
2. Condensare - amestec de consistenta crescuta
- instrumentar = fuloar endodontic (sau con hartie inversat)
- necesar =canal drept, larg
3. Injectie si condensare
Dupa o condensare mai adaugam CaOH si tot asa pana se umple canalul
Apoi se pune vata si ciment temporar
Se tine -minim 1 saptamana pe canal ca sa aiba efect medicamentos (nu doar
mecanic)
-maxim 2 luni caci apoi se rezoarbe
-la dinti cu fistula-> pana dispare fistula
-la dinti cu secretie pe canal-> pana dispare secretia
Schimbarea hidroxidului de calciu:
1 medicatie temporara => trebuie eliminat in totalitate inainte de obturarea

canalului, altfel ramane atasat, se rezoarbe si apar goluri in obturatia definitiva ->
infiltratie
Sisteme speciale de instrumentare (si indepartarea CaOH):
-sist Endo-Vrac: un ac injecteaza solutie celalat aspira
-self adjusting file: se dilata/comprima in fct de diametrul canalului radicular
are si un sist de irigare, insa nu racleaza(nu taie) ci doar abrazeaza
peretii canalului
vine cu un motor special
2. Alte cazuri
se inlocuieste cand apare o claritate in mijlocul canalului (5sapt- 2luni)
- numar de inlocuiri dupa situatia clinica
OBS ! pulpa apicala este mult mai vascularizata si are m multe fibre. Insa odata
scoasa in totalitate se opreste orice rezorbtie interna radiculara (pt ca pulpa det
rezorbtia
e bine de stiut ca exista 2 tabere cu privire la utilizarea sau nu a Ca(OH)2 ca
obturatie de canal
Antiseptice
. Nu se mai prea folosesc
Dar totus de ce trebuie sa stim toate aceste substante? pentru ca atunci cand o sa
vina cineva sa ne prezinte(vanda prduse) sa stim care sunt avantajele si care
dezavantajele
Actioneaza asupra :
Microorganisme bacteriene
Celulele organismului uman
Mecanism de actiune :
- Denaturarea proteinelor
Prezentare :
Solutie
Paste
Toate aceste substante (sub f de solutii) se aplica in cantitate redusa caci au efect
bactericid, bacteriile moarte eliber endotoxine-> reactia imunitara organismului si
apare durere mare
Practic seinmoai o buleta de vata, apoi se stoarce bine si se tamponeaza intr-un
servetel sa se usuce. Apoi se aplica in camera pulpara. Actioneaza prin efect volatil,
nu trebuie sa se scurga pe canal.
Compusii fenolici
Caracteristici :
Subsatante volatile
Tensiune superficiala scazuta
Precipita proteinele
1. Fenolul
Caracteristici :
1.Substanta cristalizata
2. Utilizarea in stomatologie solutie de acid carbolic (9 parti fenol /1 parte apa)
3. Toxic celular
4. Actiunea sa diminuata de secretii purulente
detritusuri proteice
5 are usor efect anestezic
6. tensiune superficiala redusa
Preparate pe baza de fenol

Solutia Chlumsky
Contine : fenol, camfor, alcool

Caracteristici antibacteriene
- toxicitate redusa
Monoclorfenolul
Substanta activa = p-monoclorfenolul

Actiune antimicrobiana, antifungica crescuta
Are potential antigenic
Se utilizeaza in:
a. combinatie cu apa
Penetratie dentinara crescuta
Este inactivat de sange
- detritusuri necrotice
b. In combinatie cu campforul
Iritatie apicala scazuta

Scade activitatea antibacteriana
Nu este inactivat de sange
resturi proteice
Penetratie dentinara crescuta
Solutia Walkhoff (mentol sau thymol)
Utilizare :
1. Pansament endodontic ocluziv sau semiocluziv
Timp de mentinere : 24-72 h
2. Dupa pansamente cu antibiotice
3. Tricrezolul
Componente : 3 izomeri ai metilfenolului

Actiune dezimfectanta crescuta
Causticitate redusa
Importat metacrezolul
Mai putin toxic
Aldehidele
Formaldehida
Gaz solubil in apa
Solutia apoasa 40% = formol
Caracteristici:
Dezinfectant puternic
In combinatie cu amoniacul => urotropina antiseptica
Prezentare:
Solutii: tricrezolformalina
Paste : pasta N2
Triopasta Gysi
Compusii iodati
Caracteristici :
Bactericid , virulicid , fungicid

Actioneaza in prezenta sangelui
detritusuri organice
secretii
Nu au actiune analgezica
Usor iritanti pentru tesuturile moi
1. Tinctura de iod (camp opeator)

2. Solutia apoasa iod- iodurata (str.fecalis)
Efect de scurta durata
Sol. 2% -toxicitate redusa
colreaza tesuturile
3. Iodoformul
4. Pasta iodoformata Walkhof
Pasta resorbabila
Indicatii: PAC cu secretia
Compozitie
Aplicare
Timp de mentinere
Evolutie
Antibiotice
Caracteristi :
Actioneaza asupra microorganismelor
Nu actioneaza asupra organismului uman
Mecanism de actiune : bacteriostatice
bactericide
OBS! Distrug doar bacteriile, fungile chiar prolifereaza=> efect de suprainfectie
fungica. de aceea dupa un tratament cu AB se pune in tratament antifungic(sol
Walchoff) pentru 24-48 ore.
Indicatii :
Bacteriostatice infectii incipiente
Bactericide parodontite apicale, gangrena
Dezavantaje :
Reactii alegice
Aparitia rezistentei
Antibiotice utilizate in tratmentul canlelor radiculare :

Peniciline : penicilina G
Macrolidele : eritromicina
Aminiglicozidele : streptomicina, neomicina
Antibiotice polipeptidice: polimixina B, bacitracina
Prezentare :
Paste preparate extemporaneu
Paste preparate :
Lendermix
Septomixina + corticoid , enzime
Dontisolon
Pulpomixina
Aplicare
Timp de mentinere : 48 h maxim (cele preparate extemporaneu)
72 h in mod normal celelalte
Chimioterapice
Metronidazol
Caracteristi :
Actioneaza asupra anaerobilor
Impiedeca inflamatia periapicala
Indicatii : gangrena pulpara

PAA
PAC
Produs comercial : Grinazole
Corticoizii
OBS! Nu se aplica niciodata singuri in canale, intotdeauna impreuna cu alte
substante.
Actiune :
Inhiba procesele inflamatorii, necrotice , proliferative
Imunodepresiva
Diminua rezistenta la infectii a parodontiului apical
Reduce procesul de regenerarea tisulara periapicala
Calmeaza durerea (dupa traumatizare mecanica)
Corticoizii
Corticoizi utilizati in aplicatii endodontice :
Prednisolonul
Triamcinilonul
Dexametazona
In combinatii cu antibiotice sau antiseptice

Efecte secundare: suprma raspunsu imun si opreste inflamatia, care are locin
cicatrizare si vndecare=> vindecare prelungita si risc de suprainfectie
Tratamentul mecanico-antiseptic
De retinut!
1. Diametrul preparatiei apicale trebuie sa fie minim de 25 mm pentru a putea
obtura canalul
2. Respectarea morfologiei initiale a canalului in cele 3 planuri ale spatiului
( lungime, diametru si conicitate, curbura si pozitia foramenului)
3. Precurbarea tuturor instrumentelor introduse in canal
4. Instrumentare apicala pasiva instrumentele endodontice nu trebuie nici
fortate, nici insurubate pentru a le face sa progreseze in canal
5. Pastrarea permeabilitatii apicale prin depasirea cu un ac de cateterism a CA
intre fiecare instrument endodontic de diametru superior celui de 15 introdus
in canal
6. IRIGAREA este o etapa indisociabila de tratament mechanic al canalelor
Principiile irigarii ( se bazeaza pe efectele enuntate de Grossman ):
- Efecte mecanice:
1. Eliminarea resturilor dentinare in directive coronara
2. Irigarea zonelor neinstrumentate
3. Lubrifiere ce favorizeaza patrunderea instrumentelor in canal
- Efecte chimice:
1. Dezintegrarea fragmentelor pulpare organice
2. Neutralizarea germenilor
3. Dezorganizarea dentinei intercanalare, ce va potenta efectul de
taiere al instrumentelor
- Efecte biologice:
1. Biocompatibilitate
2. Dezinfectant si antiseptic
3. Lipsit de citotoxicitate asupra tesuturilor periapicale
Prepararea canalului
- Instrumente manuale Kerr si Hedstrom; alternativ
- Toate instrumentele necesare sunt asezate in clean grip (o cutie cu
burette/tifon) cu stopperele de lucru pozitionate la LL determinata
- Cand incepem tratamentul utilizam EDTA (gel) care il putem aplica in camera
pulpara (ca si rezerva) sau punem putin pe ac pentru a evita sa umplem
camera pulpara de gel; EDTA lubrifiaza canalul si dezintegreaza compusii
minerali, anorganizi ai dentinei
- Prima intrare: cu acul cu care am facut cateterism sa largim canalul in 1/3
lui coronara
- Prin miscari de rotatie/contrarotatie din incheietura, de amplitudine mica 1-2
mm
- Indepartam acul ( acul nu trebuie blocat in canal)
- Irigam
- ! cand acest ac se misca liber ( usor ) in canal se trece la un ac
superior ca grosime = senzatia de ac pierdut
- Dupa acul alb, o freza Gates nr 2,3,4 sau 5 sa indepartam tringhiul dentinar
coronar -> largirea si conicizarea treimii coronare a canalelor radiculare
! se recomanda ca partea activa a instrumentului sa nu fie in contact cu
toti peretii canalului in acelasi timp
In cazul dintilor pluriradiculari este indicat sa se actioneze mai mult pe
peretele extern al canalului ( CEL OPUS CURBURII APICALE ) => scopul
este indepartarea INTERFERENTELOR DENTINARE CORONARE
- Se progreseaza cate 2-3 mm -> se iriga canalul -> se reia tratamentul
mecanic pana la atingerea lungimii de lucru
- Incepand cu acul galben, dupa fiecare ac se verifica permeabilitatea canalului
cu acul de cateterism, astfel mentinem spatial black permeabilizat si evitam
formarea dopurilor de dentina
- Se continua cu acul rosu (25), pe care il folosim pana ajungem la LLR
- Acul Hadstrom de acelasi diametru cu cel Kerr folosit precedent este
introdus in canal; miscari verticale de dute-vino ( propulsive si retractile,
preponderant de tractiune ) pe toata circumferinta canalului, pana la LL
- Acelasi protocol se continua cu restul acelor K si H
! Nu se trece la un ac cu diametru superior pana cand acul folosit nu se misca liber
in canal = AC PIERDUT
! Pentru canalele largi se pot folosi si ace K nr 45-80 pentru largirea celor 2/3
coronare
Irigare cu 5ml NaCl si 5ml sol EDTA 17%
Prepararea 1/3 apicala

Caracteristici: - prezenta curburilor, deltei apicale, a canalelor laterale
Diametrul preparatiei la nivel apical depinde de:
- Diametrul apical initial al canalului
- Volumul radicular
- Tehnica de obturare aleasa
Masurarea diametrului initial al canalului:
- Se determina dup ace am largit canalul in 1/3 coronara si in 1/3 mijlocie
- Introducem un ac mov in canal pana la CA -> apoi un ac alb ( care se misca
usor ) -> apoi un ac galben ( peretii acului atinge peretii canalului = sta fix
=> diametrul initial al canalului )
- Acul final va fi cu 2 marimi mai mare decat acul cu care am stabilit diametrul
initial
- Diametrul minim initial trebuie sa permita acul rosu -> deci
obligatoriu preparam pana la acul rosu
! La gangrene putem sa largim mai mult canalul
Obiectivul tratarii 1/3 apicale: atingerea LL cu acul care are marimea aleasa,
realizarea unui con de oprire la limita apicala aleasa
ACUL MASTER : = acul cu diametrul apical cel mai mare cu ajutorul caruia
se realizeaza trat mecanic al canalului radicular pe toata LLR ( cel mai gros
ac cu care se atinge toata lungimea de lucru )
- Acele cu diametrul mai mare nu se mai utilizeaza pe toata lungimea de lucru,
ele lucrand pentru realizarea conicitatii apicale prin tehnia Step-Back
- Cel mai mic ac Master admis este acul rosu ( 25 )
Conicizarea canalului : Tehnica Step-Back

Prepararea telescopic: consta in reducerea LL cu 1mm la fiecare ac ( dupa acul
Master )
- Spre exemplu : Ac Master 25, urmatorul ac ( cu un diametru mai mare) va fi
cu LL 1mm
Vom obtine o conicitate apicala de 5 % ; daca retragerea instrumentelor este
de 0.5mm atunci conicitatea 1/3 apicale va fi de 10%
- Vom scurta lungimea de lucru pana la 6 mm ( maxim ), cu aceleasi miscari
ale fortelor balansate
- ! Sa nu uitam de irigare si de verificarea permeabilitatii
Greseli in prepararea canalului radicular

1. PERFORATII datorita faptului ca nu s-a largit zona coronara -> s-a produs un
prag
2. LARGIREA FA pentru ca nu s-a curbat acul + datorita memoriei de revenire
la forma initiala
3. DOP / DEPLASAREA FA = transport apical intern daca acul este in interioul
canalului; extern daca acul a iesit din canal
4. ! Greseli de la crearea cavitatii de acces , largirea canalului
Toaleta canalelor cu NaCl 2.5 - 5 %

Obturarea canalelor radiculare:
- In aceeasi sedinta
- Dupa tratament medicamentos cu paste antibiotic sau HIDROXID DE CALCIU (
se paote tine de la 1 sapt la 2 luni )
Cauzele HEMORAGIEI :
- Generale:
1. Hemofilie ( cel mai frecvent )
2. Diateze hemoragice ( cel mai frecvent )
3. Afectiuni hepatice
4. Stari fiziologice congestive
- Locale:
1. Lezarea parodontiului marginal
2. Perforarea planseului camerei pulpare
3. Cai false radiculare
4. Extirpare incompleta
5. Apex larg deschis
6. Traumatizarea parodontiului apical
Daca nu stopam hemoragia -> punem HIDROXID DE CALCIU cateva zile
Obturatia radiculara
Ultimul obiectiv al terapiei endodontice este obturarea tridimensionala a spatiului

endodontic dupa un tratament mecanico-antiseptic complet.
asigura perenitatea tratamentului

15. mecanico-antiseptic efectuat anterior
Obiective:
Prevenirea infiltratiei marginale
Prevenirea riscului de infectie al tesuturilor apicale
Favorizarea procesului de vindecare apicala si periapicala
In aceiasi sedinta
Intr-o sedinta ulterioara
dependent de;
simptomatologia pacientului
statusul pulpar si periapical
timp
Criterii de alegere a momentului obturarii:
Dinte asimptomatic
Tratament mecanico-antiseptic terminat
Canalul - uscat (sangerare, secretie )
Fara miros
Fara fistula
Timp
Crtiterile unei obturatii endodontice corecte

1. Radio-opacitate omogena
2. Absenta golurilor in interiorul
si la marginea obturatiei
3. Respectarea limitelor
preparatiei canalare
Materiale de obturatie radiculara

Calitati fizice si mecanice:
Cerintele normative ISO:
1. Material fluid
2. Timp de lucru
3. Timp de priza
4. Grosimea filmului de ciment
5. Stabilitatea dimensionala
6. Insolubilitate in fluide biologice
7. Radiopacitate
Cerinte nenormative
1. Aderenta
2. Solubilitate
3. Coloratie
Proprietati biologice:
1. biocompatibil
2. antiseptic
3. antiinflamator

1. Materiale introduse in stare solida
2. Materiale introduse in stare plastica
Pasta de obturare
materialul este aplicat in canal in cantitate mare
Ciment de obturare
materialul este aplicat in canal in cantitate mica
Tipuri de cimenturi:
baza de oxid de zinc -eugenol
pe baza de hidroxid de calciu
pe baza de rasini
pe baza cimenturi ionomere de sticla
pe baza de silicon
Rolul cimentului de obturare:

1. asigurarea etanseitati la nivelul interfetei dinte obturatie, unirea conurilor
2. actiune lubrefianta - consistenta cremoasa
3. umple iragularitatiile canalului
4. actiune antibacteriana
5. radioopacitate
Materiale solide de obturare radiculara :

1. Conuri de argint
2. Gutaperca
3. Resilon
Gutaperca
produs de secretie naturala a unui arbore
Cauciuc natural - culoare alba
poate exista in doua faze distincte :
= forma naturala
= forma comerciala
Gutaperca
se gaseste sub forma de conuri
Gutaperca
1. Proprietati fizico-chimice :
Oxidare solubilitate
Plasticitate compresibilitate
Vascozitate rigiditate
Proprietati termince
2. Proprietati biologice
Tehnici de obturare prin condensarea guta-percai
Diminuarea volumului gutapercai

presiunii
vidulurilor din interior
nu ex. tendinta de revenire
gradul de comprimare depinde de consistenta conurilor
Obturatia radiculara prin condensarea laterala la rece
consta in tasarea la rece pe peretii preparatiei a unui numar mare de conuri de
gutaperca accesorii in jurul unui con master ajustat, in scopul asigurarii etanseitatii
si coeziunii obturatiei (Nitlich J. si Zeilig G. 1982)
Avantaje
1 simpla
2 eficace
3 asigura controlul depasirii apicale
Dezavantaje
1 consumarea unui numar mare de conuri

2 timpul de lucru
3 lipsa de coeziune intre conurile tasate la rece
Prepararea spatiului endodontic pentru obturare

Smear layer
EDTA
Acid citric
Hipoclorit
Secventele operatorii :
I. Alegerea conului principal (con master)
1Rol : asigura etanseitatea obturatiei la nivelul orificiului apical
2 extremitatea sa
trebuie sa se adapteze morfologiei apicale
I. Alegerea conului principal (con master)
3 diametrul ap.conului corespunde celui mai gros instrument utilizat in

prepararea zonei apicale
II. Incercarea conului principal (con master)

1 marcarea pe con a LL (LL-0,5mm)
2 introducerea conului in
canalul umed (hipoclorit de Na)
3 prezinta rezistenta
la retractie
II. Incercarea conului principal (con master)
4 radiografie
Instrumente necesare obturarii canalului radicular
Spreadere
tipuri de spreader:
a) finger spreader
b) spreader
partea activa = conica (ascutita, rotunjita)
III. Alegerea si incercarea spreader-lui
1 trebuie sa penetreze liber in canal
2 extremitatea sa apicala sa atinga LL-1mm
IV. Prepararea cimentului de obturare radiculara
V. Uscarea canalului
Trasportul pastei in canal cu un con de hartie
VI. Introducerea si condensarea conului principal (con master)
1 introducerea conului in pasta si apoi in canal pana la LL

VI. Condensarea conului principal (con master)
2 inserarea laterala a finger-spreaderu-lui de-a lungul conului impins in directie

apicala
3 miscarea de presiune
laterala si apicala + rotatie
lejera
4 degajarea sreaderu-lui
(contrarotatie)
VI. Introducerea si condensarea conurilor accesorii
1 diametrul apical si conicitatea conurilor acc.

finger spreader
2 conul accesoriu trecut prin pasta de obturare

introdus in spatiul lasat de finger sreader
Metoda de obturare cu pasta si con unic
1 alegerea acului Lentullo

2 calibrarea conului la LL
3 verificarea sensului de rotatie al acului
4 prepararea pastei de obturare
5 introducerea pastei in canal cu acul Lentullo pina la umplerea canalului
6 introducerea conului in canal pina la LL
Obturatia radiculara
Ultimul obiectiv al terapiei endodontice este obturarea tridimensionala a spatiului

endodontic dupa un tratament mecanico-antiseptic complet.
OBS ! Sa stim teoria bine cand mergem la stagiu !!! Nu lucram pe pacient daca nu
stim sa facem o examinare, sa pune un diagnostic sau un lan de tratament.
Obiective:
Prevenirea infiltratiei marginale

Prevenirea riscului de infectie al tesuturilor apicale
Favorizarea procesului de vindecare apicala si periapicala
In aceiasi sedinta
Intr-o sedinta ulterioara
Succesul tratamentului se apreciaza in functie de de;

simptomatologia pacientului (fara durere la 2,3,6 luni)
statusul pulpar si periapical (pe radiografie)
timp (vindecarea nu ineamna disparitia leziunii ci micsorarea ei in timp
luni..1 an 2)
Criterii de alegere a momentului obturarii:

1. Dinte asimptomatic
2. Tratament mecanico-antiseptic terminat
3. Canalul - uscat (sangerare, secretie )
4. Fara miros
5. Fara fistula
6. Timp (daca avem timp)
Crtiterile unei obturatii endodontice corecte
1. Radio-opacitate omogena
2. Absenta golurilor in interiorul si la marginea obturatiei
3. Respectarea limitelor preparatiei canalare (se accepta o minima depaire cu sealer

(acel puf) dar niciodata guttapercha pt ca ramana acolo pt totdeauna)

Calitati fizice si mecanice:
Cerintele normative ISO:
1. Material fluid
2. Timp de lucru
3. Timp de priza
4. Grosimea filmului de ciment
5. Stabilitatea dimensionala
6. Insolubilitate in fluide biologice
7. Radiopacitate
Cerinte nenormative
1. Aderenta
2. Solubilitate
3. Coloratie
Proprietati biologice:
1. biocompatibil (necesar)
2. antiseptic (nu obligatoriu)
3. antiinflamator (nu neaparat)
1. Gutaperca
2. Materiale introduse in stare plastica
Pasta de obturare-materialul este aplicat in canal in cantitate mare
Ciment de obturare -materialul este aplicat in canal in cantitate mica
OBS A se diferentia CaOH pentru tratament si obturare temporara (calxid) de
sealerul de CaOH care e definitiv (sealapex)
Tipuri de cimenturi:
baza de oxid de zinc -eugenol
pe baza de hidroxid de calciu
pe baza de rasini
pe baza cimenturi ionomere de sticla
pe baza de silicon
Materiale solide de obturare radiculara :

1. Conuri de argint
2. Gutaperca
3. Resilon
Resilon-materia sintetic, are un sealer special care necesita demineralizarea
canalului
Gutaperca
produs de secretie naturala a unui arbore
Cauciuc natural - culoare alba
poate exista in doua faze distincte :
= forma naturala
= forma comerciala
se gaseste sub forma de conuri
1. Proprietati fizico-chimice :
Oxidare solubilitate (nu se tin mult timp in aer ca se oxideaza)
Plasticitate compresibilitate
Vascozitate rigiditate (devin mai rigide daca le tinem in frigider)
Proprietati termince
2. Proprietati biologice
OBS : Chiar daca e canalul mare, nu se pune niciodata un singur con in canal si se
lasa acolo. Guttapercha se condenseaza si se pun conuri accesori.
OBS lipseste tehnica de irigare finala inainte de obtrarea canalului radicular
Compactarea termo-mecanica
Termocompactor=microcondensor
Se pune la piesa cot : 8-> 20-25 mii rot/min
Forma acului: e un ac haedstrom inversat, desi pot exista si sub alte forme
Tehnica McSpaden
Principiu de lucru:
Introducerea acului intre con si canal si rotirea lui creaza caldura prn frecare =>
plasticizarea guttapercai si distribuirea ei in toate detaliile canalului radicular (si
cele laterale accesorii)
Avantaje :
Rapiditate
Eficacitate
Economie de gutaperca
Dezavantaje :
Deprinderea executarii mai grea

Fractura compactorului (daca se rupe de sus il scoatem rapid, daca se rupe un
fragment il lasam acolo)
Risc de depasire apicala (cea mai mare problema, acu in rotatie impinge guttaperca
si spre apex)
Pentru a reduce acest risc:

-instrumentam canalul in asa fel incat sa aiba forma conica si constrictie apicala
pastrata. Sa fe ca un stop pntru guttaperca. Deci atentie la respectarea conicizari si
largirea excesiva in zona apexului.
-conu master sa ajunga la 1,5-2 mm de constrictia apicala (pentru ca oricum e
impinsa guttap.)
Pentru a obtin un con potrivit, taiem 1,5-2 mm din vf conului master ales, fie prin
metoda pensei(prindem acu master in pensa, impingem conu in pensa pan se
opreste s taiem varful cu un bisturiu, astfel conu va fi ed dimensiunea acului)
- verificam tug backul- treuie sa fie unul ferm, sa nu joace conul in canal
Prezentare :
L= 21, 25 mm
D = 25-50
55- 140
Desing : lama simple si duble

Avantaje :
Rezistenta la fractura
Lucreaza la viteza mai lenta
Fortele de compactare dirijare laterala
Tehnica de lucru
Alegerea si ajustarea conului pricipal:
Conicitatea
Diametrul
Lungime = LL-1,5mm
Alegerea Gutta condenser-ului : sa fie apropiat ca diametru de acul master
Verificarea Gutta condenser-ului in canal: se introduce in canal pana la 1,5 mm de

apex (trebuie sa intre usor, nefortat). In canalele curbe se introduce pana la nivelul
curburii.
Verificarea sensului de rotatie a Guta condenser-ului: -verifcam sensu (ace de

ceasornic)de rotatie a acului(prindem acu cu pensa si il activam, pensa trebuie sa se
deplaseze spre varful acului nu spre baza) Daca gresim directia de rotatie e
problema mare
Etape de obturare:
Dezinfectia conului
Acoperirea conului de gutapeca cu ciment (doar putin pe varf, nu punem mult)
Inserarea conului in canal
Inserarea compactorului in canal
Rotarea compactorului fara presiune apicala pana se inmoaie gutta

Deplasarea compactorului in directie apicala (aproape ca merge sngur)
Retragerea compactorului in rotatie (rotam pana iese complect din canal)
Plugger- condensare verticala
Incidente
Manevre intempestive => fractura (ac prea subtire, sau viteza prea mica de rotatie)
Timp de lucru prelungit => supraincalzire
Retragere prematura a compactorului => compactaj inadecvat
Depasirea foramenului apical
Cauzele fracturarii Guta Condenser ului:
Erori de manipulare:
Viteza de rotatie insuficienta
Presiune verticala excesiva
Curbura accentuata
Sens de rotatie inversat
2. Uzura compactorului
Condensarea laterala si termomecanica combinata
Consta in:
Obturarea prin condensare laterala a treimii apicale

Obturarea prin condensare termomecanica a celor 2/3 coronare
Tehnica de lucru
1. Ajustarea conului master LL - 0.5- 1mm
2. Alegerea fuloarelor : spreader LL-1mm
diametru acul master
OBS Diametrul spreaderului nu este aceeasi cu cea a acului master. Acul master
doar ne orienteaza spre alegerea dimensiunii spreaderului dar nu trebuie
sacoincida), de obicei are 1,2 conicitati ai mici decat acul master.
Conul accesoriu = diametrul spreaderului
La conurile revo-s de obicei incape doar un singur cn accesoriu
uscarea canalului
introducerea conului principal
compacterea conului pricipal
introducerea primului con accesoriu dimensiunea spreader-ului
a doua condensare laterala
adaugarea celui de al doilea con accesoriu
Alegerea condensatorului
Verificarea senesului de rotatie
Faza de compactaj temomecanic 2/3 coronare (introdcem acul compactor pana la
2/3 din LL)
INSTRUMENTAR NECESAR OBTURARII CANALULUI RADICULAR
Tipuri de Spreader: Finger Spreader si Spreader

- sunt folosite pentru condensarea conurilor de gutaperca
- au conicitate de 2% sau 4%
- sunt mai usor de utilizat cu partea activa neteda, con ; varful ascutit sau
rotunjit
Plugger: - specific pentru condesarea vertical

- se folosesc dupa condensare lateral ( facuta cu spreadere)
- are 2 capete: unul de plugger: bont cu care se face condensarea
16. unul ascutit: care se incalzeste in flacara : hit-kelier, pentru a
sectiona conurile de gutaperca la final
Ac Lentulo: - indicatii:introducerea pastelor in canal (Ca(OH)2, etc)

- pentru cimenatarea DCR
- se introduce prin rotatie in sensul acelor de ceas
- se scoate prin rotatie inversa
- se foloseste la viteza redusa
17.

Endo 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Endo 2

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Endo 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etapele tratamentului endodontic

Nu uitati de examenul parodontal-> mobilitate, ..pungi parodontale

Palparea tesuturilor moi (exo si endo oral)

Examenul radiologic furnizeaza

Sistemul canalar, component: camera pulpara si canalele radiculare

Testarea la temperatura ridicata:

Testarea la temperatura coborata :

DIAGNOSTIC SI PLAN DE TRATAMENT

Prognosticul tratamentului endodontic

In pulpita ireversibila: A nu instrumenta partial canalul, ori instruemntam pan la

II. Dinti devitali

Dinti devtali.durere: indepartarea continutlui+ permeabilizare+ irigare

Parodontite apicale acute

In caz de esec la penicilina

IV. Chirurgia endodontica

1. Tratamentul durerii de origine endodontica

Tratament endodontic etape

Indicatiile tratamentului endodontic

Indicatiile tratamentului endodontic

II. Inflamatia parodontiului apical:

Contraindicatiile tratamentului endodontic

Factori care influenteaza tratamentul endodontic

INSENSIBILIZAREA PULPEI: ANESTEZIA SAU DEVITALIZARE CHIMICA

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR

Izolarea ariei de lucru se realizeaza impotriva

Se realizeaza prin utilizarea:

a. Normal: - diametru la varf= 4mm

b. Chirurgical: - dimetrul la varf =10mm

Elementele sistemului de diga:

4. Clestele perforator (AINSWORTH)

5. Cadrul de diga (Savour)

Tehnici de aplicare a sistemului de diga

1. Tehnica in cazul utilizarii crampoanelor cu aripioare

2. Tehnica in cazul utilizarii crampoanelor fara aripioare = in parasuta

3. Tehnica de aplicare separate a cramponului si foliei

4. Aplicarea sistemului de diga pe un dinte anterior

5. Aplicarea in zona frontal fara crampoane

6. In cazul distructiilor coronare extinse

!! in cazuri de fractura subgingivala : sunt situatii in care e nevoie sa se faca

Situatii speciale: in cazul in care lucram in zona laterala si vrem sa izolam

Avantajele utilizarii sistemului de diga

MINIDIGA (nu se mai foloseste )

REALIZAREA CAVITATII DE ACCES

Exereza dentine alterate: inainte de indepartarea plafonului camerei pulpare e

Instrumente de magnificare: ochelari, lupe( 2,5-5 X ) , iluminare, microscop cu

Crearea cavitatii de acces: abordarea dintelui la locul de electie ( situatii )

Crearea de acces pentru DINTII ANTERIORI

Crearea cavitatii ce acces pentru PREMOLARI

b. Eliminarea plafonului cu endo Z: cu miscari V-O

Crearea cavitatii de acces pe MOLARII MANDIBUARI

d. Verificam indepartarea corecta a plafonului

Obiectivele crearii accesului

Determinarea lungimii de lucru

DETERMINAREA LUNGIMII DE LUCRU ESTIMATIVE

SONDAREA/CATETERIZAREA CANALELOR RADICULARE

DETERMINAREA LUNGIMII DE LUCRU REALE

1. Sensibilitatea tactile a pacientului

INCONVENIENTE pt metoda radiologica :

Instrumente necesare trat endo MANUAL