LP 2
LP 2
LP 2
Clasa I
-partea hasurata reprez
extinderea
demineralizarii
dentinare sub boltile
cuspidiene
Clasa II
-Dinte vecin absent
sau cu distrucţie
coronară
-Treme
-Dinte malpoziţonat
-Procesul carios
întrerupe creasta
marginală vestibulară,
orală sau ocluzală
-Două procese
carioase în oglindă
Clasa III
-Dinte vecin absent
sau cu distrucţie
coronară
-Diasteme
-Dinte malpoziţonat
-Procesul carios
întrerupe
continuitatea crestei
marginale de smalt
vestibular sau oral
-Două procese
carioase în oglindă
(Acces frecvent
dinspre fata orala)
Clasa IV
-Accesul direct
pe la nivelul
unghiului
incizal
afectat(distrus)
Clasa V
- Acces direct
uneori fiind
necesara izolarea
parodontiului
marginal
1.2 Acces indirect
Clasa II
- De pe creasta
marginală ocluzală
(cavitate proximo-
ocluzală)
Cavitati ultraconservative
Clasa II
-De pe faţa ocluzală din foseta supraiacentă
procesului carios superficial in S si D care de
regula debuteaza la extremitatea apicala a
punctului de contact - cavitate tip tunel
(conserva creasta marginala)
Clasa II
-De pe faţa orală sau vest. - cavitate de tip şanţ
(conserva creasta marginala ± punctul de
contact)
Instrumentar pt.deschiderea procesului carios:
Recomandari
-Îndepărtarea dentinei se realizează începând cu pereţii laterali ai cavităţii,
lăsând la sfârşit peretele pulpar sau parapulpar.
Prodedura clinică:
Substanţa se încălzeşte la 37°C şi se proiectează în cavitate cu ajutorul unei
seringi prevăzută cu un ac a cărui terminaţie este asemănătoare cu a unei
chiurete. Substanţa se lasă să acţioneze câteva minute, după care îndepărtarea
dentinei înmuiate se realizează cu chiureta aflată la capătul acului.
Sistemul Carisolv (CarisolvTM, Sävedalen, Suedia).
Avantajele metodei:
-Nu necesită anestezie
-Nu se lucrează în contact direct cu dintele
-Nu se produc zgomote, vibraţii, presiune (confort pentru medic şi pacient)
-Realizează sterilizarea dentinei restante prin efect bactericid
-Realizează închiderea tubulilor dentinari
Dezavantaje:
-Nu reuşeşete să îndepărteze în totalitate dentina infectată de sub cuspizi, motiv
pentru care se foloseşte în asociere cu un colorant dentinar
-Preţul de cost ridicat
Important:
Indepartarea dentinei infectate incepe prin curatarea peretilor laterali,lasand la
urma peretele pulpar sau parapulpar.
3. Extensia preventivă- constă în plasarea marginilor cavităţii în ţesut
dentar sănătos şi în funcţie de riscul cariogen al pacientului în zonele accesibile
autocurăţirii şi curăţirii artificiale.
Are un caracter preventiv pentru că împiedică apariţia leziunilor carioase secundare
marginale. Clasa I Clasic
-înglobarea în conturul cavităţii a
întregului sistem de şanţuri şi fosete
ocluzale (freze cilindrice, sferice)
-scoaterea marginilor cavităţii în
zonele de autocurăţire sau curăţire
artificială ( pe pantele cuspidiene, la
întâlnirea a 1/3 de vârf cu 2/3 de
baza cuspidului) (freze cilindrice)
Modern
-Plasarea marginilor cavităţii în ţesut
dentar sănătos
-La pacienţii cu risc cariogen crescut
aducerea marginilor cavităţii în
zonele de autocurăţire sau curăţire
artificială ( pe pantele cuspidiene, la
întâlnirea a 2/3 de vârf cu 1/3 de
baza cuspidului)
Modern
- Pentru sistemul de
şanţuri şi fosete
ocluzale vecine
procesului carios, se
poate realiza, în funcţie
de situaţia clinică:
sigilarea
ameloplastia
restaurarea preventivă
cu răşini compozite
Sigilarea : se inchid santurile si fosetele retentive
Ameloplastia
(freze conice)
-metoda invaziva
-se indep.smalt
sanatos pt.a
transforma
santurile retentive
in autocuratibile
-se practica doar
pt. santuri si
fosete retentive
sanatoase
Restaurari
preventive:
-carii cavitare de
S si D
-se prepara o
cav.minima cu
freze 330 sau 245
-se restaureaza
cu compozit.
Clasa II Clasic
Pentru componenta verticală a cavităţii
-Extensia în sens vestibulo-oral: plasarea pereţilor
vestibular şi oral înafara ariei de contact cu dintele
vecin, la 2 mm spre vestibular şi 2 mm spre
oral.Orientarea lor este divergenta spre dintele
vecin.
Modern
-Pereţii laterali se realizează convergenţi spre
deschiderea cavităţii (freze con invers)
-Unghiurile dintre pereţii laterali şi peretele parapulpar se
realizează accentuate (freze sferice mici, sub nr.1)
-Mijloc suplimentar pentru retenţie: şanţ la întâlnirea
dintre pereţii laterali şi peretele parapulpar numit şanţ
circumferenţial de retenţie (freze roată, freze sferice
mici ½ ,¼)
Pentru răşini compozite forma de retenţie devine forma de adeziune:
-Bizotarea marginior de smalţ
-Condiţionarea smalţului şi a dentinei
-Utilizarea adezivilor amelo-dentinari
5. Crearea formei de rezistenţă- urmăreşte realizarea unei cavităţi astfel
încât structura dentară restantă şi materialul de restaurare să reziste la
acţiunea forţelor ocluzale
La cavităţile de clasa I:
-Unghiurile interne ale cavităţilor trebuie să fie rotunjite (freze sferice mici)
Cavităţi clasa IV
-Se admit pereţi vestibulari se smalţ subţiri
Cavităţi clasa V
-profunzimea cavitaţii trebuie sa fie de cel puţin 2mm
6. Finisarea marginilor- urmăreşte obţinerea unor margini ale cavităţii
netede, lipsite de anfractuozităţi şi a unor unghiuri externe ale cavităţii
rotunjite
Finisarea urmăreşte realizarea unui contact cât mai bun între materialul de
restaurare şi dinte, ceea ce determină obţinerea unei obturaţii etanşe.
Se realizează cu ajutorul frezelor cilindrice sau conice la viteze
convenţionale, cu ajutorul discurilor abrazive, a gumelor şi cupelor de
cauciuc cu paste abrazive.
Etapa de finisare a marginilor cuprinde şi bizotarea marginilor cavităţilor
care vor fi restaurate cu răşini compozite, precum şi a marginii gingivale(la
prag)în cavităţile de clasa a I a ce vor fi restaurate cu amalgam
7. Curăţirea finală a cavităţii- urmăreşte îndepărtarea fragmentelor
de smalţ şi dentină, a urmelor de sânge şi salivă din interiorul cavităţii.