School Work">
Anatomia Clinica A Capului Si Gatului
Anatomia Clinica A Capului Si Gatului
Anatomia Clinica A Capului Si Gatului
Fanta labiala
este o afectiune care se intalneste la nou-nascut cu o frecventa de 1 la 1000
de cazuri, 60-80% fiind la sexul masculin
este localizata la nivelul buzei superioare, pornind de la o incizura redusa,
putand merge pana la baza nasului, cuprinzand intreaga buza superioara
poate fi unica sau bilaterala si se mai numeste buza de iepure sau
cheiloschizis
tratamentul sau este chirurgical, interventia numindu-se cheilorafie
Fanta palatina
exista frecvent o asociere a buzei de iepure cu gura de lup, care se numeste
si fanta palatina sau palatoschizis
se intalneste mai frecvent la sexul feminin si frecventa sa este la 1 la 250 000
de cazuri
poate fi limitata doar la nivelul luetei care capata un aspect de coada de
peste
poate sa cuprinda in totalitate palatul dur si palatul moale, fiind o
deschizatura completa a regiunii palatine care favorizeaza stfel refluarea
alimentelor din cavitatea bucala prin cavitatea nazala
se datoreaza absentei de intalnire, sau a unei fuziuni defectuoase a
proceselor palatine intre ele si cu schita septului nazal, mugurele vomeronazal sau cu margine aposterioara a palatului primar
interventia chirurgicala palatorafie
afectiunea combinata buza de iepura-gura de lup se numeste
cheilopalatoschizis
tratament: cheilopalatorafie
Cianoza buzelor
Se datoreaza unui deficit de oxigenare a sangelui, buza aparand de culoare
bleu sau purpurie
Aceasta cianoza poate aparea si prin expunere la frig cand se datoreazaunei
vasoconstrictii si o reducere a aportului sangvin, insa aceasta cianoza dispare
la reincalzire
Fraul labial lung
Formeaza de regula un spatiu intre incisivii centrali (mai ales la copil) si
produce tulburari in vorbire si alimentatie
Necesita frenectomie
La adult, atunci cand exista, produce o regresie gingivala cu o expunere
anormala a radacinii dintilor, cementul fiind descoperit, poate fi alterata
Gingivite
O inflamatie la nivelul gingiilor datorata unei igieni incorecte
Fractura e insotita de deformari osoase, mai ales cand impactul este lateral,
insotita de hemoragie(epistaxis) si in traumatisme puternice se poate
produce si fractura lamei ciuruite a etmoidului insotita chiar de lezarea
meningelui si intarzierea in tratament duce la aparitia unei meningite
Deviatia septului nazal
Poate fi la nastere ca urmare a unui travaliu ingreunat
Poate fi castigat ulterior dupa nastere ca urmare a unui traumatism
Uneori deplasarea este foarte puternica incat septul nazal intra in contact cu
peretele lateral al piramidei nazale putand produce obstruarea cailor
respiratorii, necesind intervenitie chirurgicala
Rinoree cu LCR
Se scurge LCR prin fosele nazale ca urmare a unei fracturi a lamei ciuruite a
etmoidului care paote afecta spatiul aubarahnoidian cu scurgere de lichid
Daca persiste mai mult de 48 de ore se poate complica cu meningita
Rinita
Congestie si inflamatie a mucoasei nazale
Este urmata unei infectii sau a unei reactii alergice
Congestia apare imediat datorita vascularizatiei bogate de la acest nivel
Atunci cand este o infectie la nivelul mucoasei nazale datorita legaturilor
anatomice ea se paote propaga in fosa craniana anterioara prin lama ciuruita
a etmoidului, la nivelul urechii medii prin trompa lui Eustachius, se paote
propaga la nivelul nazofaringiene si tesuturilor moi retrofaringiene, sinusurilor
palatonazale si la nivelul aparatului lacrimal si conjuctivei oculare
Traumatismele nazale sunt insotite de hemoragii care se numesc EPISTAXIS
In jumatatea superioara a foselor nazale exista si pata vasculara a lui
Kisselbach care poate fi lezata rezultand in hemoragii
Sinuzita
Inflamatia si congestia mucoasei sinusale care poate cuprinde un singur sinus
sau poate sa curpinda mai multa sinusuri si atunci se numeste pansinuzita
Poate aparea si ca o complicatie a inflamatiei mucoasei nazale avand in
vedere ca sinusurile se deschid la nivelul foselor nazale in meaturi
Sinusul frontal poate prezenta o serie de vairante, ele avand foarte rar
aceeas imarime si septul care le separa poate si vertical si median situat.
Sunt situatii in care sinul e foarte mic 0.5 cm sau cand este foarte mare si
se intinde atat in portiunea solzoasa a frontalului cat si in cea orbitala a
acestuia, putandu-se extinde si in aripa mare a sfenoidului. Sunt situatii in
care el e multiplu si fiecare comartiment se poate deschide separat in meatul
mijlociu
Infectiile celulelor etmoidale
Atunci cand se produc au drept consecinta o infundare a peretelui medial al
orbitei
Durerea cervicala
Apare in foarte multe afectiuni, mai frecvente fiind la nivelul nodulilor limfatici
care se pot inflama
Poate da durere si constractii musculare in protruzia unui disc intervertebral
Nodulii pot fi proeminenti si in afectiuni obisnuite dar isi in cancer la nivelul
etxtremitatii cefalice
Avand in vedere legaturile care le au nodulii in restul organismului, durerea
nodulara
cervicala
poate
aparea
in
cancer
de
torace
sau
abodminal( bronhopulmonar) care da nastere metastazelor craniene, avand
loc de pasaj in regiunea cervicala
Se pot produce oertrubari ale scheletului: osteoartrita in traumatisme care
pot durere cervicala
Durerea cervicala devine mai intensa prin miscari ale gatului, in tuse in
stranut
Propagarea infectiilor la nvielul gatului
Fascia cervicala superficiala contribuie la limitarea propagarii infectiilor
cervicale
Cand procesul infectios este situat intre lama superficiala si mijlocie nu se
poate propaga mai jos de manubriu sternal
Cand infectia se dezvolta intre stratul muscular si lama prevertebrala infectia
poate difuza in cavitatea toracelui, anterior pericardului, retrosternal
Puroiul care e siutat inapoia fasciei cervicale profunde poate difuza prin
partea laterala a gatului producna do tumefactia pe fata profunda a SCM
Uneori puroiul poate perfora lama prevertebrala ajungand in spatiul
retrofaringian, bomband in faringe si formand un absces retrofaringian insotit
de o juna marcata in deglutitia, dizartrie( tulburare in vorbire
O colectie purulenta se paote transmite prin spatiul retrofaringian in jos,
retroesofagian si de aici in mediastinul posterior
Cand colectia este localizata anterior traheei se transmite inferior in
mediastinul anterior
Sunt situatii cand in umra traumatismelor se pot produce rupturi ale traheei,
ale bornhiilor, mai rar a esofagului cu exteriorizarea aerului si formarea unui
pneumomediastin care poate ascensiona spre regiunea cervicala
La nivel cervical se poate produce o paralizie a muschiului platisma care duce
la slabirea pielii gatului cu aparitia pliurilor ce se mobilizeaza cu usurinta,
necesitand interventie chirurgicala in care o atentie deosebita trebuie
acrodata ramului cervical al nervului facial
Suturile la nivelul tegumnetului cervical
Trebuie sa se faca cu mare atentie atat la nivelul tegumentului cat si la
marginile lezate ale muschiului platisma pentru ca altfel marginile plagii sunt
trase in toate sensurile finzalizandu-se cu o cicatrice larga dizgratioasa
Torticolis
Congenital
Are drept cauza cel mai frecvent o tumora a tesutului fibros (fibromatoza
cervicala) care se dezvolta in SCM fiind urmata de o rotatie a capuluide
partea opusa
In timpul nasterii greoaie se trage nou nascutul de cap se rup vase si fibre
musculare si se formeaza un hematom care se transforma intr-o masa
fibrotica ce poate cuprinde nervul XI afectand astfel SCM
Se paote trata imediat pentru ca netratat in timp util duce la aparitia
torticolisului cu gatul deformat in flexie
Instalarea fibromatozei necesita d emulte ori dezinsertia inferioara a SCM
sau sectionarea acestuia sub nivelul nervului XII
Spasmodic
Se datoreaza unei distonii cervicale, adica existenta unei tonicitati
anormale ea putand aparea intre 20-60 de ani
Afecteaza muschii laterali ai gatului, mai ales trapezul si SCM
Se caracterizeaza printr-o deformare prelungita a gatului in rotatie,
inclinare laterala si flexie de partea respectiva sau uneori chiar in
extensie, cand e vorba de trapez
Se pot produce miscari involuntare ale capului, miscari care se fac lateral
sau anterior
Umarul este ridicat si usor deplasat anterior, de partea spre care se
indreapta si mentonul
Cateterismul venei sublcaviculare
Se foloseste o cale infraclaviculara pe la mijlocul claviculei, indreptand
cateterul spre incizura jugulara
Ca accidente se poate leza mai puternic vena subclaviculara cu formarea
unui hemothorax prin posibilitatea dea intepa si pleura care depaeste
clavicula si prima coasta (domul pleural)
Daca se patrunde prea posterior se poate leza artera sublcaviculara
Cateterismul venei subclaviculare se foloseste pentru administrarea de
lichide nutritive, asa numita alimentatie parenterala, pentru administrare de
medicamente sau pentru masurarea presiunii venoase sau chiar cea arteriala
Catetersimul VJI
Pentru explorarea cordului drept, si se foloseste de regula VJ dreapta care
este mai voluminoasa si mai verticala
Se palpeaza partea laterala a carotidei comune si se indreapta cateterul sub
un unghi de cca 30 de grade, intre 10-30 de grade spre triunghiul format de
captele clavicular si sternal ale SCM ( triunghiul mic/spatiul supraclavicular
mic) si de la acest nivel se indreapta infero-lateral spre manubriul sternal
Pulsul la nivelul VJI
Da informatii asupra contractiilor VD si se palpeaza deasupra extremitatii
mediale a claviculei capul fiind aplecat lateral de partea respectiva la 10-25
de grade
Acesta este afectat mai ales in patologie valvei triscupide care este insotita
frecvent de diminuare presiunii in circulatia pulmonara si deci in drepata a
inimii
Sectionarea VJE
Se gaseste pe marginea posterioara a SCM si atunci cand este sectionata ea
ramane deschisa, ceea ce face ca sa aspire aerul producandu-se o embolie
gazoasa,aerul patrunzand in sistemul venos si apoi in cordul drept si in
circulatia pulmonara, care fara interventie rapida este mortala
VJE proeminenta
in insuficenta cardiaca datorita stazei venoase este proeminenta pe toat
alungimea sa, insa ea este proeminenta fiziologic pe o scurta portiune
deasupra claviculei servind ca barometru intern pentru circulatia jugulara
Intreruperea nervului frenic
Se poate produce lezional si este urmata de paralizia corespunzatoare a
muschiului diafragm
Atunci cand este anesteziat frenicul involuntar, aceasta paralizie este
temporara si isi reia functia atunci cand inceteaza actiunea anestezicului
Anestezia este o contractie particulara a diafragmului in sensul ca in
inspiratia diafragmul paralizat ascenzioneaza fiind ridicat de presiunea
intraabdominal
Ligatura ACE
Este urmata de diminuarea fluxului sanguin dar nu de oprirea totala a
acestuia datorita anastomozelor existente intre cele 2 ACE la nivel facial dar
si la nivelul extremitatii cefalice prin arterele occipitale ce permite restabilirea
circulatiei retrgrade
Endartectomia carotidiana
ACE pot prezenta pe peretii lor depunderi de placi ateromatoase ce pot
obstru lumenul arterial producand o scadere a fluxului sanguin depunere
ateromatoasa care poate fi pusa in evidenta prin ecografie Doppler
Diminuarea fluxului saguin duce la instalarea unui accident ischemic adica
pierderea laterala focalizata a functiei neurologice care paote fi tranzitoriu
sau de mai lunga durata, cel tranzitoriu durand pana la 24 de ore, fiind
caracterizat printr-o salbire accentuata a fortei musculare, abolirea
sensibilitatii de o parte a corpului si paote fi vindecat total in circa 3
saptamani
De multe ori este necesara deschiderea arteriala cu eliminarea placii de
aterom cu administrarea medicamentelor anticoagulante
In deschiderea arterei trebuie sa se evite lezarea nervilor IX X XI XII precum si
a nervului laringeu
Se pot introduce si diverse sonde dilatatoare
Pulsul carotidian
Se ia in santul dintre trahee si muschii infrahiodieni pe marginea anterioara a
SCM la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid
In reanimarea cardiaca cand se constata absenta sa traduce cu certitudine
oprirea cordului
Palparea arterei carotide
In palparea carotidei trebuie sa se tina cont de faptul ca la nivelul sinusului
carotidian exista o hipersensibilitate si frecvent presiunea exercitata pe artera