Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 13
UNIVERSITATEA OVIDIUS
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
MASTER PERFORMANTA IN SPORT AN II FIZIOPATOLOGIE Masterand Serbu Iulian
1 FIZIOPATOLOGIA OSULUI 2 Cuprins Intrdu!ere..4 Capitlul "#Fi$ipatl%ia sului "#" Ntiuni %enerale.5 "#& Stru!tura s!'eletului..6 Capitlul &#Generalitati ale blilr sase.........................................................................8 Capitlul (#Ostepr$a......................................................................................................10 )ibli%ra*ie...............................................................13 3 Intrdu!ere Cresterea osoasa, alaturi de dezvoltarea tuturor organelor, depinde in primul rand de factorii genetici:de eemplu, in grupuri entice de tipul pigmeilor din !frica, cresterea redusa a sc"eletului este reglata prin factori genetici si nu depinde de activitatea corpului. #n vreme ce parat"ormonul si calcitonina stimuleaza distrugerea respective formarea tesutului osos, multumita osteocitelor, "ormonal de crestere "ipofizar$somatotropina sau "ormonal de crestere uman %&'( si "ormonii seuali stimuleaza atat productia de cartila) cat si osificarea acestuia. *aca o glanda endocrina, care produce unul dintr acesti "ormone, nu functioneaza normal, si daca "ormonal nu este produs in cantitatile necesare, dezvoltarea osoasa va fi anormala.*e aceea, de eemplu, cand "ipofiza nu functioneaza normal si produce o cantitate insuficienta de "ormon de crestere$%&'(, persoana nu se dezvolta normal$nanism sau piticism "ipofizar(.Cu toate acestea, daca in perioada de crestere primeste cantitatea corecta de "ormone somatotrop, dezvoltarea sc"eletica poate fi aproape normalizata. C"iar si dieta este foarte importanta pentru cresterea osoasa:aportul de su+stante nutritive cum ar fi fosforul, calciul, vitaminele !,C si *, este esential pentru o crestere corecta a tesutului osos.*e fapt, dezvoltarea unui os este rezultatul ec"ili+rului dinamic intre celulele tesutului osos, care stimuleaza formarea depozitelor de calciu$osteo+laste si osteocite( si celulele aceluiasi tesut, care stimuleaza dezintegrarea osoasa$osteoclaste(, prin producerea de enz,me care sunt capa+ile -sa topeasca. cristalele de saruri sis a -digere. fi+rele de colagen. Cu alte cuvinte, tesutul osos nu se dezvolta -odata pentru totdeauna., ci continua sa creasca sis a fie distrus in acelasi timp.!ceasta -remaniere. osoasa continua pe parcursul intregii vieti:ca raspuns la +alanta ionica din sange, eista un sc"im+ constant de saruri minerale intre oase si sange, in vreme ce necesitatile mecanice$gravitatie, musc"i(determina o modificare structural continua a osului.#n consecinta, in vreme ce osteo+lastele si osteocitele -fieaza. sarurile minerale, osteoclastele, cu actiunea lor distructiva, le eli+ereaza din nou in circulatie mentinand constant raportul fosfor/calciu. 4 Fi$ipatl%ia sului "#"Ntiuni %enerale *ezvoltarea sc"eletului se face pe seama tesutului mezenc"imal0de provenienta mezodermica0mezenc"imul sc"eletogen, situate in regiunea corzii dorsal a em+rionului, iar cel al etremitatilor, din mugurii de la nivelul placilor laterale ventral ale em+rionului.!par intai tipare de mem+rane fi+roase sau cartilaginoase ale pieselor sc"eletice, care, prin impregnarea lor cu saruri de calciu, realizeaza procesul de osificare.!ceasta se numeste osificare desmala la piesele cu tipar mem+ranos$oasele fetei si ale +oltii craniene( si osificare condrala la cele cu tipar cartilaginous$oasele lungi, verte+rele, oasele +azei craniului, ale carpului si tarsului(.1sificarea se face fie la nivelul cartila)ului de crestere, realizand cresterea in lungime a osului, fie la nivelul periostului, realizand cresterea lui in grosime prin procesele de remaniere constructive si distructiva. *upa configuratia lor eterna, oasele pot fi clasificate in :oase lungi, cu canal medular central, prezentand o diafiza$corpul( si doua epifize$etremitati articulare(2 oase late, dezvoltate in suprafata, si oase scurte, dezvoltate aproape egal in cele trei dimensiuni, prezentand in general variate detalii de suprafata, tu+erozitati care se pot palpa sau eplora radiologic. %tructura macroscopica a osului este reprezentata de tesut osos compact la periferie si de tesut osos spongios la etremitatile diafizare si la epifize, dispus su+ forma de lame.!cestea sunt orientate in sensul solicitarii osului de catre presiune sau rezistenta la oasele lungi, sau su+ forma de diploe$tesut spongios intre cele doua zone compacte( la oasele late. 3icroscopic, tesutul osos este reprezentat de lamele osoase dispuse concentric in )urul unui canalicu vascular, formand o unitate morfofunctionala o osului:osteon, mai dese in osul compact decat in cel spongios, Canalul medular diafizar si areolele spongioase sunt sediul maduvei osoase.3aduva rosie "ematogena,active la inceput,este treptat inlocuita de maduva gal+ena, mai ales in oasele lungi, persistand la adult doar in verte+re,stern si coaste.!ceasta la randul ei, este inlocuita treptat, la varste inaintate, de maduva cenusie scleroasa. 3eta+olismul osului normal este reglat neuroendocrin de functia lo+ului anterior a "ipofizei$"ormonal somatotrop de crestere( care controleaza glandele paratiroide $parat"ormon(, asigurand astfel in organism ec"ili+rul fosfocalcic.4rocesele constructive ca si de resor+tie ale osului mai sunt influentate si de enzime cat si de vitamine. 5 "#& Stru!tura s!'eletului %c"eletul este alcatuit din oase grupate pe regiuni, formand elementele de sustinere si de protectie ale diverselor aparate:sc"eletul aial, format din craniu si coloana verte+rala si sc"eletul toracic si al mem+relor:superior si inferior. %C'565&76 C!4767# este format din oasele cutiei craniene0neurocraniu0 si oasele masivului facial0viscerocraniu. Neur!raniul sau craniul cere+ral este alcatuit din opt oase.4atru neperec"i:frontalul, etmoidul, sfenoidul si occipitalul si patru perec"i:doua parietale si doua temporal, fiecare cu detalii caracteristice. Vis!er!raniul este alcatuit din 14 oase, dintre care doua neperec"i:vomerul si mandi+ula si sase perec"i:mailar, zigomatic, nazal, lacrimal, palatin si conca nazala inferioara. %C'565&76 &879C'#767# este format din piesele osoase ale coloanei verte+rale, toracelui si +azinului osos$pelvis(. Clana +ertebrala este formata din 33034 de verte+re suprapuse, avand fiecare caracteristici speciale.4e regiuni, se disting : verte+re cervical, 1; verte+re toracale, 5 verte+re lom+are, 5 verte+re sacrale sudate intr0un singur os0osul sacru0 si 4 sau 5 verte+re involuate si sudate intre ele, formand osul coccis. S!'eletul tra!elui, o componenta a sc"eletului trunc"iului, este format din coloana toracala, de care se articuleaza cele 1; perec"i de coaste:primele : perec"i de coaste adevarate, 5 perec"i de coaste false, din care ; perec"i sunt coaste flotante.!cestea, la randul lor, se articuleaza de piesa anterioara si mediana0sternul0prin intermediul cartila)elor costale, eceptand coastele flotante. S!'eletul ba$inului ss cuprinde centura pelvina, formata din cele ; oase coale,articulate posterior cu osul sacru, iar anterior articulate intre ele prin simfiza pu+iana.<azinul$pelvisul( inc"eie terminal cavitatea trunc"iului.1sul coal este format prin sudarea la pu+ertate a trei piese osoase:ilium, isc"ium si pu+is unite prin cartila)ul in =.4rin fata lor interna contri+uie la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a +azinului, care formeaza limita intre +azinul mare si micul +azin.4e fata lor eterna si central se afla o cavitate sco+ita prin care se face articulatia cu capul femoral:cavitatea cotiloida$aceta+ulum(. 6 %C'565&76 353<8767# %7458#18 este alcatuit din piese osoase proprii fiecarui segment. U,arul este format din oasele centurii toracale$scapulare(:clavicula, care fieaza mem+rul superior de torace si scapula$omoplatul(, os plat de forma triung"iulara.%capula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui si se articuleaza cu capul "umeral prin intermediul cavitatii glenoide. )ratul, prin osul "umerus, se leaga prin etremitatea sa distal cu ante+ratul care prezinta lateral osul radius, iar medial osul ulna, in pozitia de supinatie a mainii.!cestea, prin etremitatea lor distal, se articuleaza cu oasele mainii.7nele formeaza masivul carpian compus din doua randuri a cate patru oase mici.8andul proimal este format din oasele:scafoid, semilunar, p,ramidal si piziform, iar randul distal din:trapez, trapezoid,osul mare si osul cu carlig.!ltele formeaza:oasele metacarpiene$105( si falangele distal.#n afara de police, care are numai doua falange, toate celelalte au cate trei. %C'565&76 353<8767# #9>58#18 este alcatuit din trei segmente. Capsa cu osul femur, a carei etremitate proimala prezinta gatul si capul femoral prin care se articuleaza cu osul coal.4rin etremitatea sa distala ia parte la formarea articulatiei genunc"iului care este prote)ata anterior de un os mic si plat:patela$rotula(. Ga,ba al carei sc"elet este format din doua oase:ti+ia, dispusa in plan medial si fi+ula, dispusa in plan lateral, am+ele articulate intre ele la cele doua etremitati.4rin etremitatea lor distal, clestele ti+iofi+ular ia parte la formarea articulatiei ti+iotarsiene, ce corespunde gleznei. Pi!irul este alcatuit din ;6 de oase care corespund celor trei segmente:tars, metatars si degete. Tarsul este format din sapte oase dispuse in doua randuri:unul posterior, alcatuit din talus si calcaneu si un alt rand, anterior, din osul navicular,cu+oid si cele trei cuneiforme corespunzatoare primelor trei degete. Oasele ,etatarsiene se articuleaza cu degetele corespunzatoare formate fiecare din trei falange:proimala, medie si distal, eceptand degetul mare care prezinta numai doua falange. %c"eletul, articulat in general, reprezinta pentru organismul omului componenta pasiva a aparatului de locomotie. 7 &#Generalitatile blilr sase )lile aselr sunt acelea care afecteaza sc"eletul, determina fragilitatea acestora si predispozitia catre fracturi. 1asele fragile nu sunt o parte naturala a procesului de im+atranire. C"iar daca oasele se consolideaza inca din timpul copilariei, oameni de toate varstele pot im+unatati, oricand, sanatatea oaselor lor. Cea mai comuna afectiune a oaselor este stepr$a, caracterizata prin densitate osoasa scazuta si deteriorarea structurii osoase. 1steoporoza poate fi prevenita, diagnosticata si tratata. *ensitatea osoasa scazuta apare atunci cand oasele au o deficienta de minerale $calciu, de eemplu( care le face puternice. Ca atare, fracturile osoase pot avea loc cu usurinta. !lte +oli osoase includ bala Pa%et si osteogeneza imperfecta. <oala 4aget afecteaza persoanele mai in vasta si cauzeaza deformarea sc"eletului si fracturi. 1steogeneza imperfecta este o tul+urare mostenita care implica oase fragile si fracturi frecvente, la copii. 7n sistem osos sanatos, cu oase puternice este esential pentru o viata sanatoasa. 1asele puternice spri)ina organismul, prote)eaza inima, plamanii si creierul de la diverse pre)udicii si sustin musc"ii care permit miscarea. 1asele sunt si un depozit de minerale necesar unei vieti normale. 1steoporoza dar si alte +oli osoase pot determina un declin al sanatatii fizice si al calitatii vietii si pot duce inclusiv la ina+ilitatea unei persoane de merge, a sta si a se im+raca. 7nele dintre acestea pot declansa c"iar si decesul prematur. 1asele sla+e pot contri+ui la fracturi dureroase si de+ilitante. Cele mai frevcente sunt cele care afecteaza inc"eietura mainii, coloana verte+rala si soldul. <olile osoase sunt costisitoare atat pentru societate cat si pentru +olnavi. 0 Ostepr$a 0 aceasta conditie este caracterizata de scaderea masei osoase $oasele nu mai primesc cantitati optime de calciu si minerale( si structura osoasa se deterioreaza. 8educerea densitatii osoase sla+este oasele si acestea se pot rupe sau fractura cu usurinta la orice cadere sau in urma unui impact. *in pacate, nu eista semne sau simptome care sa preconizeze de+utul +olii, de o+icei, un eveniment fatal duce la descoperirea sa. &otusi, osteoporoza poate fi prevenita, diagnosticata si tratata. 0 Artrita 0 atunci cand una sau mai multe articulatii se inflameaza, afectiunea poarta denumirea de artrita. 7n numar de +oli osoase, sunt cuprinse in acest tip de diagnostic: +oli autoimune $artrita autoimuna(, artrite septice $cauzate de infectia de la nivelul articulatiilor si osteoartritei, in cazul articulatiilor degenerate(. 0 Fas!ita plantara 0 inflamatia fasciei plantare care provoaca durere in calcai si dificultatea de a merge pe )os, poarta numele de fascita plantara. &ul+urarea se intalneste frecvent la 8 persoanele care folosesc picioarele pentru diverse actiuni, perioade lungi de timp $dansatori, atleti(. 0 Fibr,ial%ia 0 aceasta este o +oala cronica cu simptome de durere si o+oseala de la cap pana la picioare, diagnosticata ca un sindrom. 7neori este clasificata ca fiind primara sau secundara. 9u eista inca nici o cale de vindecare pentru fi+romialgie, dar cu un tratament adecvat, +olnavii pot duce o viata normala. 0 Ne!r$a a+as!ulara 0 in cazul acestei conditii, furnizarea insuficienta de sange duce la deteriorarea osului. !fectiunea se manifesta mai ales la partea superioara a piciorului care se ataseaza la sold, glezna, umar si cot. 0 Displa$ia *ibrasa 0 afectiune cronica, displazia nervoasa este caracterizata prin faptul ca anumite celule incep sa formeze un tip anormal de os fi+ros. &reptat, acest os fi+ros sla+este osul normal, provocand durere. !cesta poate fi fracturat sau se poate deforma. 0 Oste%ene$a i,per*e!ta 0 cunoscuta si su+ denumirea de +oala oaselor fragile, tul+urarea este cauzata de un defect genetic al organismului, incapa+il de a intari oasele. 4rin urmare, oasele se rup usor fara o cauza anume. 0 Oste,ala!ia 0 aportul insuficient de minerale sau disfunctia oste+lastilor afecteaza matricea de proteine osoase $osteoide( cauzand sla+iciunea oaselor. 3ai ales ereditara, +oala apare in timpul copilariei si cauzeaza ra"itism. 0 Oste,ielita 0 este o infectie osoasa cauzata de +acterii. *eseori, infectia se deplaseaza la nivelul osului, prin sange de la alte zone infectate din organism. %imptomele includ durere severa, fe+ra, frisoane, senzatie de o+oseala, greata si stare generala de rau. 7neori pielea care acopera osul infectat devine dureroasa, rosie si umflata. 0 )ala Pa%et 0 depistata, de o+icei, la persoanele de peste 40 de ani, aceasta este o +oala cronica a sc"eletului, afectand unul sau mai multe oase $coloana verte+rala, pelvisului, oasele lungi ale mem+relor, craniul(. 0 Guta 0 ecesul de acid uric din organism duce la formarea unor cristale mici de urati care se depoziteaza in tesuturi ale corpului, in mod special in articulatii, provocand guta. Cristatele patrund in articulatii, provocand inflamatia acestora. ?uta cronica poate duce la formarea unor depozite de acid uric dur si in )urul articulatiilor cauzand distrugerea acestora, afectarea functiei renale si formarea de pietre la rinic"i. Cu eceptia +olilor ortopedice eista si unele forme de cancer osos cum ar fi condosarcomul, sarcomul 5@ing, mielomul multiplu si osteosarcomul. 9 (#Ostepr$a- dia%nsti! si trata,ent de re!uperare ...boal scheletal sistemic ce este caracterizat prin reducerea masei osoase i deteriorarea microarhitecturii esutului osos, ceea ce duce la o cretere a fragilitii osoase i la o cretere consecutiv a riscului de fracturi. 1steoporoza determinA la nivel mondial peste ; milioane de fracturi Bn fiecare an la +Ar+aCii Di femeile cu vErsta de peste 50 de ani. 300,000 fracturi de Dold 550,000 fracturi verte+rale 400,000 fracturi ale articulaCiilor pumnului 810,000 fracturi ale altor oase 1asele osteoporotice nu aratA, la prima vedere, altfel decEt oasele normale. 5le sunt BnsA mai puin dense, prin pierdere de su+stanA osoasA, ceea ce se reflectA Bn structura lor internA, care este profund afectatA 0 asemenea unei esAturi vec"i, cu urzeala su+iatA i pe alocuri ruptA. Fa!tri de ris! !proape oricine poate face osteoporozA, dar sunt predispuse la acest lucru mai ales persoanele de se feminin $apro.80F dinte pacienii cu osteoporozA sunt femei(, mai ales dacA au avut de)a menopauza, i c"iar i mai mult dacA au avut0o Bnainte de vErsta de 45 de ani. !li factori de risc: vErsta peste 65 de ani tratament cronic cu corticosteroizi aport inadecvat de calciu alimentar activitate fizicA insuficientA greutate corporalA prea micA Dia%nsti! *iagnosticul de osteoporozA nu se poate pune doar prin eaminarea persoanei respective, cu ecepia situaiei Bn care aceasta are o deformare caracteristicA do+EnditA a coloanei verte+rale sau dacA a scAzut evident Bn BnAlime. 5aminarea sEngelui este de regulA normalA, iar radiografia nu poate diagnostica +oala decEt Bntr0o fazA avansatA, de eemplu evideniind una sau mai multe fracturi verte+rale. %ingura modalitate prin care se poate pune diagnosticul de certitudine pentru o densitate osoasA redusA este densitometria. !ceasta se poate face prin: tomografie computerizatA cantitativA 0 metodA scumpA i greu accesi+ilA, nu s0a impus BncA Bn diagnosticul de rutinA al osteoporozei 10 a+sor+iometrie dualA $*5G!( 0 este o eaminare radiologicA cu dozA micA de iradiere, care vizualizeazA oldul, coloana verte+ralA sau am+ele, i reprezintA Bn prezent Hstandardul de aurH Bn diagnosticul osteoporozei i Bn urmArirea eficienei tratamentului densitometria ultrasonicA 0 mAsoarA atEt densitatea osoasA, cEt i calitatea osului $ar"itectura i elasticitatea(2 este practic un tip specializat de ecografie2 fArA a fi atEt de precisA ca *5G!, metoda este utilA Bn evaluarea riscului de fracturA, la un pre de cost mai redus i fArA iradiere, dar nu poate servi la urmArirea eficienei tratamentului 4ersoanele diagnosticate cu osteoporozA pot face destul de multe lucruri pentru a opri evoluia +olii i a evita fracturile: pot utiliza medicaie specificA pot sA0i asigure un aport adecvat de calciu i vitamina * pot sA0i creascA nivelul de activitate fizicA pot sA previnA cAderile pot folosi protectoare de old Trata,entul stepr$ei 1data instalata stepr$a, nu este posi+ila refacerea masei osoase. &otusi interventia precoce poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia +olii. *aca este prezenta o cauza secundara tratamentul specific are scopul indepartarii cauzei. 3etode fizice : corset / +rau ortopedic eercitii fizice cu consultarea unui fizioterapeut #n faza acuta a tasarii : analgezice miorelaante caldura masa) repaus conform indicatiilor medicului &ratamentul cronic farmacologic $numai la indicatiile medicului de specialitate( : Calciu o 1000 0 1500 mg / zi la femeile postmenopauza o 1500 mg / zi la adolescenti si adultii tineri pentru preventie 5strogeni pe cale orala sau transdermica 11 o la femeile cu uter intact se asociaza o+ligatoriu cu o progestina o la femeile cu "isterectomie se administreaza zilnic fara asocieri Calcitonina o pare sa reduca pierderile numai la nivelul coloanei verte+rale / are si efect impotriva durerii deci se foloseste predominant la cei cu dureri cronice legate de fracturi sau deformari sc"eletice <ifosfonatii $etidronat,a lenronat( o mi)loc terapeutic important pentru ca pot creste densitatea osoasa si scad riscul producerii fracturilor Iitamina * si meta+olitii sai &erapii de viitor o antiestrogeni $tamoifen, raloifen( o florura de sodiu cu eli+erare lenta o parat"ormonul in doza mica Cu speranta descoperirii unor tratamente care sa poata reface masa osoasa nu uitati ca pentru a trata o afectiune ea trebuie sa fie in primul rand diagnosticata.Osul este capabil de o regenerare completa.Implicarea inetoterapiei in afectiunile osului este limitata, osul nefiind o componenta dinamica articulara. 12 )ibli%ra*ie !tlas de anatomie, 5ditura didactica si pedagogica,;010 3ic atlas de anatomia omului, 5ditura didactica si pedagogica,1J8; @@@.cdt0+a+es.ro 13