sumă
Etimologie
Din latină summa, poloneză suma.
Pronunție
- AFI: /'su.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului sumă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sumă | sume |
| Articulat | suma | sumele |
| Genitiv-Dativ | sumei | sumelor |
| Vocativ | sumă | sumelor |
- rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total.
- cantitate totală, totalitate.
- cantitate de bani.
- număr (mare); mulțime, sumedenie.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A-și face suma = a agonisi atât cât crede că îi trebuie
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online