cantitate
Etimologie
Din franceză quantité < latină quantitas, quantitatis.
Pronunție
- AFI: /kan.ti'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului cantitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cantitate | cantități |
| Articulat | cantitatea | cantitățile |
| Genitiv-Dativ | cantității | cantităților |
| Vocativ | cantitate | cantităților |
- câtime, număr, mărime.
- proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obținut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare.
- ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare al însușirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate și traduse numeric.
- însușire a obiectelor a cărei schimbare nu produce la început modificări radicale în calitatea lor, ci numai pregătește aceste modificări.
- durata rostirii unui sunet sau a unei silabe.
Expresii
- (fam.) Cantitate neglijabilă = lucru (sau persoană) de mică importanță, de care nu trebuie să se țină seamă
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online