Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Sari la conținut

Viorica Dăncilă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasilica-Viorica Dăncilă
Date personale
Născută (60 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Roșiorii de Vede, Teleorman, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCristinel Dăncilă[1]
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
ingineră
profesor de liceu[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Președinte în Partidul Social Democrat Modificați la Wikidata
În funcție
 – [2]
Precedat deLiviu Dragnea
Succedat deMarcel Ciolacu
Al 67-lea prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deMihai Tudose
Succedat deLudovic Orban
Europarlamentară Modificați la Wikidata
În funcție
 – [3]
Succedat deGabriela Zoană
CircumscripțiaRomânia
Legislatură
Grup parlamentarAlianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților
Aleasă înAlegeri pentru Parlamentul European, 2009
Alegeri pentru Parlamentul European, 2014
Partid politicPartidul Național Conservator Român (–prezent)
NOI[*]​ (–)
PSD (până la ) Modificați la Wikidata
Grup europarlamentarS&D
Alma materUniversitatea Petrol-Gaze din Ploiești
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vasilica-Viorica Dăncilă (n. Vasilica-Viorica Nica,[5] n. , Roșiorii de Vede, Teleorman, România) este o politiciană română, fost președinte[6][7] al Partidului Social Democrat, care a ocupat funcția de cel de-al 67-lea prim-ministru al României de la 29 ianuarie 2018 până la 4 noiembrie 2019. Este prima femeie din istoria României care a deținut această funcție.[8] Din 12 aprilie 2022 este președintele Partidului Națiune Oameni Împreună - prescurtat NOI, în urma primului Congres Național al partidului, organizat în Bucuresti.

Viorica Dăncilă a fost propusă pe 16 ianuarie 2018 de către PSD pentru funcția de prim-ministru al României, în urma demisiei prim-ministrului Mihai Tudose. Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 ianuarie 2018. Guvernul a picat pe 10 octombrie 2019, în urma unei moțiuni de cenzură.

Viorica Dăncilă a fost membră a Partidului Social Democrat din anul 1996, în organizația din Teleorman. De-a lungul anilor a deținut poziții atât în cadrul PSD, cât și în cadrul administrației locale. Viorica Dăncilă a fost consilier local și consilier județean până în anul 2009, când a fost aleasă europarlamentar. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European.

De asemenea a deținut funcțiile de președinte de organizație locală de partid, vicepreședinte al PSD Teleorman, președinte al OFSD Teleorman și președinte la nivel național al Organizației Femeilor Social Democrate. Pe 27 mai 2019, Viorica Dăncilă a devenit președintele interimar al Partidului Social Democrat, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. În cadrul Congresului din 29 iunie, Viorica Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD cu voturile a 2.828 de delegați.[9]

Dăncilă a fost candidatul PSD la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. A pierdut în turul al doilea de scrutin, după ce a obținut 33,91% din voturi, împotriva președintelui actual Klaus Iohannis.[10]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Viorica Dăncilă s-a născut la 16 decembrie 1963 în Roșiorii de Vede.[11] Părinții săi au divorțat de tineri. Mama era țesătoare la fabrica de postavuri „Dorobanțul”,[12] iar tatăl, Filimon Nica, era plutonier major în Armata Română.[13] A urmat clasele a IX-a și a X-a, între 1978 și 1980, la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploiești.[12] Studiile liceale le-a finalizat la Liceul Energetic din același oraș.[12] A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, din cadrul Institutului de Petrol și Gaze Ploiești, în 1988.[14] În 2006, a obținut masterul Spațiul Public European, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București.[14]

Carieră profesională

[modificare | modificare sursă]

În perioada 1997–1998 a fost profesoară la Liceul Industrial din Videle. Din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA, sucursala Videle, serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze.[15]

La 15 mai 2021 a fost angajată consultant în Departamentul pentru Economia Verde al BNR.[16]

Carieră politică

[modificare | modificare sursă]

A fost membră a PSD din 1996[17] până în 29 martie 2022, când a aderat la Partidul ,,Națiune, Oameni Împreună” (NOI).[18] În perioada 2000–2003, a fost președinte al Organizației de Femei a PSD din Videle.[19] Între 2004–2008, a fost consilier local din partea PSD, Consiliul Local Videle, iar între 2008–2009, a ocupat funcția de consilier județean PSD, Consiliul Județean Teleorman.[19] Începând cu 2003 și până în 2011, a fost președinte al Organizației PSD din orașul Videle.[19]

În Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
Viorica Dăncilă susține un discurs în cadrul Forumului Național al PES Activists, găzduit de Palatul Parlamentului.

În anul 2009, Viorica Dăncilă a fost aleasă pe listele Partidului Social Democrat pentru un prim mandat de deputat în cadrul Parlamentului European. Aceasta a activat în cadrul Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.[20]

În anul 2014, a fost aleasă pentru un nou mandat de europarlamentar, pe listele aceluiași partid. Pe timpul mandatului, aceasta a fost vicepreședintă a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, membră în Comisia pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen și membru supleant în Comisia pentru Dezvoltare Regională.[20] Dăncilă a deținut și poziția de lider al deputaților social-democrați români din Parlamentul European.

În perioada cât a fost europarlamentar, Viorica Dăncilă a fost raportor principal pentru un raport și raportor alternativ pentru alte șase rapoarte, nivel de activitate ce o plasează pe locul 14 din 32 în cadrul europarlamentarilor români.[21] În 2015 a fost nominalizată pentru premiul de cel mai bun europarlamentar la categoria Agricultură.[22] Doi ani mai târziu, în 2017, a fost nominalizată din nou, la două categorii: Drepturile Femeii și Egalitate de Gen, respectiv Cercetare și Inovare.[23]

În Organizația Femeilor Social Democrate

[modificare | modificare sursă]

La Conferința Națională a Femeilor Social Democrate din 4 octombrie 2015, Viorica Dăncilă a fost aleasă, cu unanimitate de voturi, președinta OFSD.[24] La inițiativa Vioricăi Dăncilă, Organizația Femeilor Social Democrate a pus bazele Pactului pentru protejarea femeilor de violență domestică și viol și a decis înființarea unei Comisii de lucru în acest sens.[25]

Prim-ministru

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Guvernul Viorica Dăncilă.
Viorica Dăncilă și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în timpul vizitei Colegiului Comisarilor la Palatul Victoria cu ocazia preluării presedinției Consiliului Uniunii Europene de către România

Pe 16 ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a fost nominalizată de Comitetul Executiv al PSD pentru funcția de premier.[26] Nominalizarea a venit la o zi după ce Mihai Tudose (PSD) a demisionat ca urmare a retragerii sprijinului politic de către propriul partid. Președintele Klaus Iohannis a acceptat nominalizarea și a numit-o pe Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru al României. Ea a devenit astfel prima femeie din istoria României care ocupă această funcție și al treilea premier al țării în șapte luni.[27] Decizia președintelui a fost criticată de susținătorii acestuia și de partidele de opoziție.[28][29] Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 ianuarie.[30] Viorica Dăncilă este văzută ca un aliat al liderului PSD Liviu Dragnea.[27][31][32]

În februarie 2018, Viorica Dăncilă a provocat un scandal după ce i-a catalogat drept „autiști” pe europarlamentarii români care au informat UE cu privire la modificările aduse legilor justiției,[33] iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în acest caz,[34] decizia fiind însă în favoarea premierului.[35] Ulterior, Viorica Dăncilă și-a cerut scuze public, precizând că prin comparația făcută nu a dorit să aducă jigniri persoanelor cu tulburări din spectrul autismului.[36]

De-a lungul mandatului de premier, Viorica Dăncilă a fost criticată pentru greșelile gramaticale și de exprimare,[37][38][39][40][41] precum și pentru gafele de protocol diplomatic.[42][43][44] Faptul că prin acțiunile sale a arătat că susține necondiționat interesele liderului de partid și că scopul său este să se supună și să pună în practică planurile acestuia (precum cele referitoare la schimbările Codului penal), a determinat cele mai multe medii să o portretizeze ca fiind nu deținătoarea unei poziții de putere, ci doar o „marionetă” politică.[45] Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost ținta unor proteste de stradă,[46][47] care au escaladat în violențe pe 10 august 2018.

În timpul guvernării conduse de Viorica Dăncilă, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie la 31 iulie 2019. Pe plan economic, guvernul a crescut salariul minim pe economie de la 1900 la 2080 de lei și a introdus noțiunea de salariu minim pe economie pentru persoanele cu studii superioare, care la 1 ianuarie 2019 era de 2350 lei. De altfel, guvernul a continuat emiterea de tichete de vacanță oferite bugetarilor, peste 1,2 milioane de români primind tichetele de-a lungul anului 2018.[48]

Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie 2019.[49] Guvernul a rămas în funcție ca interimar până la acordarea votului de încredere noului cabinet condus de Ludovic Orban la 4 noiembrie 2019.[50]

Candidată la alegerile prezidențiale din 2019

[modificare | modificare sursă]

Pe 23 iulie 2019, Viorica Dăncilă a fost desemnată de Biroul Politic Național al PSD candidata partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie.[51] Candidatura acesteia a fost oficializată în cadrul Congresului din 24 august.[52] La 24 noiembrie 2019, a pierdut în al doilea tur de scrutin, în care a obținut doar 33,91% din voturi, împotriva președintelui actual Klaus Iohannis.[10]

Excluderea din lista PSD pentru alegerile parlamentare din 2020

[modificare | modificare sursă]

Viorica Dăncilă a fost exclusă din lista candidaților PSD a județului Teleorman pentru alegerile parlamentare din 2020, ca și alți politicieni din fostele guverne PSD din perioada Liviu Dragnea, care au fost trași pe linie moartă precum Marian Oprișan, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Carmen Dan și Șerban Nicolae.[53][54]

Poziții politice

[modificare | modificare sursă]

Inițiativa cu privire la o viitoare mutare a ambasadei României în Israel

[modificare | modificare sursă]
Viorica Dăncilă și președintele israelian Reuven Rivlin

În aprilie 2018, Viorica Dăncilă a anunțat adoptarea unui memorandum pentru mutarea ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim,[55] în contextul în care statutul Ierusalimului este contestat atât în dreptul internațional, cât și în practica diplomatică.[56][57] Președintele Klaus Iohannis, care nu fusese informat în legătură cu această decizie, a acuzat-o de încălcarea prerogativelor constituționale,[55] solicitându-i ulterior demisia din funcția de prim-ministru.[58] Mai mult, liderul PNL, Ludovic Orban, a depus plângere la Parchetul General împotriva acesteia pentru înaltă trădare și uzurparea funcției publice.[59] Pe 28 iunie 2018, DIICOT a început urmărirea penală in rem în acest caz.[60] Ulterior, dosarul a fost clasat deoarece faptele nu există.[61]

În martie 2019, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice, desfășurată în Statele Unite, Viorica Dăncilă a anunțat că Guvernul României va lua decizia mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei de către „toți actorii constituționali și în deplin consens”.[62] Anunțul a fost criticat de președintele Klaus Iohannis,[63] de fostul președinte Traian Băsescu,[63] dar și de ambasadorul Palestinei în România.[64] Ca urmare a anunțului, regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, și-a anulat vizita programată în România,[65] iar vizita oficială a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în Maroc a fost amânată la solicitarea părții marocane.[66]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Viorica Dăncilă este căsătorită cu Cristinel Dăncilă, manager la OMV Petrom[67] și fost consilier PSD în Consiliul Județean Teleorman.[68] Împreună, cei doi au un fiu, Victor Florin.[69] Acesta a fost înfiat de cuplul Viorica–Cristinel Dăncilă în ianuarie 1990 de la o familie cu opt copii din Butești, Teleorman.[70]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ M. Z. (). „Cum arată soțul premierului Viorica Dăncilă și cu ce se ocupă acesta - GALERIE FOTO”. Antena 3. 
  2. ^ Luminița Pîrvu (), Viorica Dăncilă preia interimar șefia PSD, după condamnarea lui Dragnea / CEx, convocat pentru marți (surse), HotNews.ro, accesat în  
  3. ^ Deputații în Parlamentul European 
  4. ^ Viorica Dancila, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ „Cum arăta Viorica Dăncilă în tinerețe. Avea părul brunet în liceu, coafat după moda de atunci”. OK! Magazine. . 
  6. ^ Andrei, Cristian (). „Breaking News. Viorica Dăncilă a demisionat de la conducerea PSD. Marcel Ciolacu, președinte interimar”. Europa Libera. Accesat în . 
  7. ^ Marinescu, Florin (). „Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD / Președintele interimar a devenit Marcel Ciolacu/ Fostul premier se va reîntoarce la conducerea organizației de femei/ Congresul va avea loc în februarie”. G4media. Accesat în . 
  8. ^ en „Romania: Viorica Dancila voted in as first female prime minister”. DW. . 
  9. ^ Luminița Pîrvu (). „Viorica Dăncilă a devenit oficial președinta PSD. Aceasta va face echipă cu Fifor, secretar general, și Teodorovici, președinte executiv”. HotNews.ro. 
  10. ^ a b Editor web: M.B. (). „Rezultate finale alegeri prezidențiale 2019. BEC: Klaus Iohannis a primit 66,09 % din voturi, Viorica Dăncilă – 33,91%”. Digi24. Accesat în . 
  11. ^ „Viorica DĂNCILĂ”. Parlamentul European. 
  12. ^ a b c Ionuț Stănescu (). „Curiosul caz al Rodicăi Nica, fata care a ajuns prim-ministrul României”. Recorder. 
  13. ^ Ionuț Stănescu (). „Tatăl Vioricăi Dăncilă, condamnat la închisoare și amnistiat pe vremea lui Ceaușescu”. Recorder. 
  14. ^ a b „Dăncilă F. Vasilica Viorica” (PDF). Guvernul României. 
  15. ^ Marina Bădulescu, ed. (). „Europarlamentar ales Viorica Dăncilă (PSD) - biografie”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Viorica Dăncilă a fost angajată consultant la Banca Națională a României”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  17. ^ Alina Neagu (). „Cine este Viorica Dăncilă, propunerea PSD pentru funcția de premier: fostă profesoară în Videle, membru PSD Teleorman din 1996 și șefa organizației de femei a partidului”. HotNews.ro. 
  18. ^ „Fostul premier Viorica Dăncilă anunță că s-a înscris într-un partid nou: Nu mă mai regăsesc în PSD”, Agerpres.ro,  [nefuncțională]
  19. ^ a b c Andreea Onogea, ed. (). „Viorica Dăncilă, propusă de PSD pentru funcția de premier (fișă biografică)”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b „Istoricul legislaturilor”. Parlamentul European. 
  21. ^ „Cu ce s-a remarcat Viorica Dăncilă, timp de nouă ani, în Parlamentul European”. Digi 24. . 
  22. ^ en „MEP Awards 2015: The Shortlist”. The Parliament Magazine. . 
  23. ^ „Viorica Dăncilă – nominalizată pentru Europarlamentarul Anului 2017, la categoriile Drepturile Femeii și Egalitate de Gen și Cercetare și Inovare”. Calea Europeană. . 
  24. ^ Elisabeth Bouleanu (). „Viorica Dăncilă, aleasă președinte OFSD, la conferința femeilor social-democrate”. Adevărul. 
  25. ^ Cristi Șelaru (). „Femeile din PSD fac un pact pentru protejarea femeilor de violență domestică și viol”. Știri pe surse. 
  26. ^ R. M. (). „Viorica Dăncilă, prima declarație după nominalizarea ca premier: Dacă colegii au avut încredere în mine, trebuie să nu îi dezamăgesc”. HotNews.ro. 
  27. ^ a b en „Romania to have first female prime minister, Viorica Dancila”. BBC News. . 
  28. ^ Maria Stan, Sorin Andreiana (). „Președintele, izolat de decizia desemnării Vioricăi Dăncilă. Iohannis și-a dat jos geaca roșie la numirea celui de-al treilea premier PSD”. Evenimentul zilei. 
  29. ^ „USR critică decizia lui Iohannis: A ratat șansa de a limita dezastrul produs de PSD”. Digi 24. . 
  30. ^ „Guvernul Dăncilă a primit votul de încredere al Parlamentului / Viorica Dăncilă: Cât timp voi fi premier nu voi introduce nicio taxă nouă / Chiar de săptămâna aceasta vom renunța la formularul 600 / Nicio altă instituție, niciun centru de putere nu va mai putea spune guvernului ce are de făcut”. HotNews.ro. . 
  31. ^ en Radu-Sorin Marinas (). „Romania's PSD proposes Dragnea ally as premier, president to decide”. Reuters. 
  32. ^ en Wayne C. Thompson (). „Romania”. Nordic, Central, and Southeastern Europe. Rowman & Littlefield. p. 572. ISBN 978-1-4758-4151-0. The fear is that her job is to protect corrupt politicians, especially Liviu Dragnea. 
  33. ^ „VIDEO / Viorica Dăncilă și-a cerut scuze public, în urma afirmației jignitoare pentru persoanele cu autism”. Libertatea. . 
  34. ^ Sorin Ghica (). „Viorica Dăncilă se află în centrul unui scandal de discriminare: de ce afirmația privind „autiștii" aduce grave prejudicii în societate”. Adevărul. 
  35. ^ „CNCD: Viorica Dăncilă nu a discriminat când a folosit termenul „autiști"”, Digi24, accesat în  
  36. ^ „Viorica Dăncilă își cere scuze pentru declarația privind „autiștii"”. Digi 24. . 
  37. ^ „VIDEO. „Make a photo?". Viorica Dăncilă, discurs presărat cu dezacorduri și greșeli gramaticale”. Digi 24. . 
  38. ^ „Viorica Dăncilă a făcut noi greșeli gramaticale: „Să ne anexăm pe prevenție"”. Știrile Pro TV. . 
  39. ^ „Premierul Dăncilă, probleme cu un cuvânt: A spus de șase ori „imunoglobină" în loc de „imunoglobulină"”. Digi 24. . 
  40. ^ Lucian Negrea (). „Viorica Dăncilă, o nouă GAFĂ jenantă: a încurcat momentele istorice cruciale, din istoria României”. Știri pe surse. 
  41. ^ C. D. (). „Dăncilă, vorbind liber: „Să mergem pe prevenire și mai puțin pe înlăturarea calamităților, dezastrelor produse de calamități" / „Ne-am trezit dintr-o dată cu țara cu mii de calamități, cu multe aluviuni și cu multe probleme create datorită intemperiilor vremii"”. HotNews.ro. 
  42. ^ Sorin Ghica (). „Dăncilă a comis-o din nou: eroare de protocol la primirea premierului Croației. N-a mai așteptat intonarea imnului”. Adevărul. 
  43. ^ C. D. (). „Gafă a Vioricăi Dăncilă. În vizită în Muntenegru, premierul a confundat capitala cu cea a Kosovo. Cum a fost „reparată" greșeala pe video-ul postat de guvernul muntenegrean”. HotNews.ro. 
  44. ^ „Dăncilă, o nouă gafă. A vorbit despre „cetățenii macedoni"”. Digi 24. . 
  45. ^ Simona Rodat (). „Mediatizarea celei dintâi femei prim-ministru din istoria României. Patternuri tematice în media online” (PDF). Revista română de sociologie. Serie nouă. București. XXIX (5–6): 459–491. 
  46. ^ en „Anti-government protest in Romania turns violent”. Reuters. . tens of thousands (...) demanding the cabinet's resignation 
  47. ^ „Peste 50.000 de oameni au protestat din nou în Piața Victoriei. Ei au scandat „Demisia!" și „Hoții!" / Manifestația - fără violențe”. HotNews.ro. . 
  48. ^ Mihai, Oprea (). „Dăncilă: Angajații de la stat vor primi și în următorii doi ani voucherele de vacanță în valoare de 1.450 de lei”. Romania TV. Accesat în . 
  49. ^ „Filmul moțiunii de cenzură. Guvernul Dăncilă, demis la diferență de 5 voturi”. Știrile Pro TV. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Moțiunea de cenzură a fost adoptată. Guvernul Dăncilă este demis”. Digi 24. . 
  51. ^ „Viorica Dăncilă, desemnată candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Doi lideri au votat împotrivă”. Digi 24. . 
  52. ^ „Dăncilă, candidatul oficial al PSD la prezidențiale. Ce va face dacă nu intră în turul doi”. Știrile Pro TV. . 
  53. ^ Editor: Robert Kiss (). „Viorica Dăncilă nu se află pe lista PSD Teleorman pentru parlamentare. Nici Carmen Dan nu mai intră în Parlament”. digi24.ro. Accesat în . 
  54. ^ Luminița Pîrvu (). „Lista completă a candidaților PSD la alegerile parlamentare 2020 / Schimbare de gardă: Oprișan, Nicolicea, Dăncilă și Iordache, înlocuiți cu Rafila, Streinu-Cercel, Vlad Piedone sau Maya Teodoriu”. digi24.ro. Accesat în . 
  55. ^ a b „Scandal privind mutarea ambasadei din Israel. Președinția acuză premierul că a încălcat Constituția”. Știrile Pro TV. . 
  56. ^ en Moshe Hirsch, Deborah Housen-Couriel, Ruth Lapidoth (). Whither Jerusalem?: Proposals and Positions Concerning the Future of Jerusalem. Haga: Martinus Nijhoff Publishers. p. 15. ISBN 90-411-0077-6. 
  57. ^ en „A/ES-10/L.22”. United Nations Documents. 
  58. ^ „Conflict între Președinție și Guvern. Klaus Iohannis îi solicită demisia premierului Dăncilă”. Știrile Pro TV. . 
  59. ^ Diana Grigore (). „Plângere PENALĂ făcută premierului Dăncilă de Ludovic Orban, pentru memorandumul privind mutarea ambasadei: Am depus sesizarea în calitate de cetățean/ Dragnea: Este o prostie”. Mediafax. 
  60. ^ „DIICOT a început urmărirea penală in rem, după sesizarea făcută de Orban împotriva Vioricăi Dăncilă”. Știrile Pro TV. . 
  61. ^ „Decizia luată de procurorii DIICOT în privința plângerii penale împotriva lui Dăncilă”. Știrile Pro TV. . 
  62. ^ „Viorica Dăncilă anunță că ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim”. Digi 24. . 
  63. ^ a b Radu Eremia, Viorica Marin (). „Analiză. Ce efecte poate avea anunțul Vioricăi Dăncilă despre mutarea ambasadei din Israel. Specialiștii, critici la adresa premierului Dăncilă”. Adevărul. 
  64. ^ „Ambasadorul Palestinei, la anunțul lui Dăncilă: Nu cred că e o abordare personală. Ar trebui să fie mai deșteaptă”. Digi 24. . 
  65. ^ en „Jordan king cancels Romania visit in Jerusalem Embassy row”. Arab News. . 
  66. ^ „Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a anulat vizita în Maroc la solicitarea părții marocane/ Gestul are loc la câteva zile după ce premierul Dăncilă a anunțat mutarea ambasadei României la Ierusalim”. G4Media. . 
  67. ^ Cristian Anton (). „Premierul Viorica Dăncilă, o viață plină de coincidențe fericite”. Jurnalul Național. 
  68. ^ „Cum arată soțul premierului desemnat. Cristinel Dăncilă e manager la o companie petrolieră”. Libertatea. . 
  69. ^ „Fiul premierului Viorica Dăncilă s-a angajat la stat; Este consilierul unui vicepreședinte de la Curtea de Conturi”. Libertatea. . 
  70. ^ Maria Andrieș (). „Destinul celor 8 copii din familia Malancu, dintre care cel mic a fost adoptat de prim-ministrul Viorica Dăncilă!”. Libertatea. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vasilica-Viorica Dăncilă


v • d • m
Prim-miniștrii României
Lista prim-miniștrilor României
Principatele Unite Române
20 de prim-miniștri
de la 001 la 020 — (1862–1881)
B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar  · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 002  · I. Ghica - 005 · L. Catargiu - 006 · I. Ghica - 005  · C. A. Kretzulescu - 007  · Ș. Golescu - 008 · N. Golescu - 009 · D. Ghica - 010 · A. G. Golescu - 011 · Epureanu - 012 · I. Ghica -005  · L. Catargiu -006  · Florescu - 013 · Epureanu - 012 · I. C. Brătianu - 014 ·
Drapelul prim-ministrului României
Regatul României
55 de prim-miniștri
de la 021 la 075 — (1881–1947)
I. C. Brătianu - 014 · D. Brătianu - 015 · I. C. Brătianu - 014 · Rosetti - 016 · L. Catargiu - 006 · Manu - 017 · Florescu - 013 · L. Catargiu - 006 · Sturdza - 018 · Aurelian - 019 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Carp - 021 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Sturdza - 018 · I. I. C. Brătianu - 022 · Carp - 021 · Maiorescu - 023 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024  · Marghiloman - 025 · Coandă - 026 · I. I. C. Brătianu - 022 · Văitoianu - 027 · Vaida-Voevod - 028 · Averescu - 024 · Ionescu - 029 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024 · Știrbey - 030 · I. I. C. Brătianu - 022 · V. Brătianu - 031 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Iorga - 034 · Vaida-Voevod - 028 · Maniu - 032 · Vaida-Voevod - 028 · Duca - 035 · Angelescu - interimar · Tătărescu - 036 · Goga - 037 · Cristea - 038 · Călinescu - 039 · Argeșanu - 040 · Argetoianu - 041 · Tătărescu - 036 · Gigurtu - 042 · Antonescu - 043 · Sănătescu - 044 · Rădescu - 045 · Groza - 046 ·
România comunistă
7 prim-miniștri
de la 076 la 082 — (1947–1989)
Groza - 046 · Gheorghiu-Dej - 047 · Stoica - 048 · Maurer - 049 · Mănescu - 050 · Verdeț - 051 · Dăscălescu - 052 ·
România după 1989–prezent
27 de prim-miniștri
de la 083 la 110 — (1989–prezent)
Roman - 053 · Stolojan - 054 · Văcăroiu - 055 · Ciorbea - 056 · Dejeu - interimar · Vasile - 057 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 058 · Năstase - 059 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 060 · Boc - 061 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 062 · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 064 · Grindeanu - 065 · Tudose - 066 · Fifor - interimar · Dăncilă - 067 · Orban - 068 · Ciucă - interimar · Cîțu - 069 · Ciucă - 070 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 071 ·
Italicele indică prim-miniștrii interimari.



Predecesor:
Mihai-Viorel Fifor
interimar 		Prim-ministrul României
29 ianuarie 2018 — 4 noiembrie 2019 		Succesor:
Ludovic Orban


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viorica_Dăncilă&oldid=16663736