Stea de bariu
O stea de bariu este o gigantă roșie de tip spectral G sau K al cărui spectru indică o superabundență de elemente chimice izvorâte din procesul s prin prezența liniei spectrale Ba II cu λ = 455,4 nm a bariului ionizat o dată Ba+.
Aceste stele prezintă și caracteristici spectrale ale carbonului prin liniile de metilidină CH, de cianogen CN și de carbon diatomic[1] (cu linii Swan pentru acesta din urmă).
Studiul vitezei lor radiale indică faptul că aceste stele sunt întotdeauna stele binare[2][3][4], în timp ce studiul lor în ultraviolet de către International Ultraviolet Explorer a permis să se identifice, în anii 1990, prezența de pitice albe în unele din aceste sisteme. Se crede că stelele de bariu sunt rezultatul unui transfer de masă — sub efectul vântului stelar, de notat — într-un sistem binar al unei stele de carbon din ramura gigant asimptotică (AGB) spre o stea din secvența principală, care este, prin urmare, îmbogățită în carbon și în elemente sintetizate de companionul său: după ce acest transfer s-a terminat, steaua de carbon devine o pitică albă, în timp ce steaua din secvența principală devine o gigantă roșie îmbogățită în carbon, bariu și alte elemente izvorâte din nucleosinteza stelară prin captura lentă de neutroni (proces s) care se observă astăzi.[5][6]
Pe parcursul evoluției sale, o stea de bariu este probabil mai mare și mai rece decât o stea de tip spectral G sau K, deci un tip spectral M, dar cu o supraabundență de elemente sintetizate prin procese s care îi conferă o semnătură spectrală bogată în zirconiu Zr și monoxid de zirconiu ZrO, ceea ce o face o stea „extrinsecă” de tip S.
Exemple
[modificare | modificare sursă]Zeta Capricorni, HR 774 și HR 4474 sunt stele de bariu.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Carbonul diatomic sau dicarbonul, este o specie chimică cu formula C2.
- ^ „The binary nature of the barium stars”, The Astrophysical Journal Letters (în engleză), 238, , accesat în doi:10.1086/183252.
- ^ „The binary nature of the barium and CH stars. III - Orbital parameters”, The Astrophysical Journal (în engleză), 352, , accesat în doi:10.1086/168573.
- ^ „Radial velocity monitoring of a sample of barium and S stars using CORAVEL - Towards an evolutionary link between barium and S stars?”, Astronomy and Astrophysics (în engleză), 198 (1-2), , ISSN 0004-6361, accesat în .
- ^ „The carbon and related stars”, Journal of the Royal Astronomical Society of Canada (în engleză), 79, , ISSN 0035-872X, accesat în .
- ^ „Can a barium star be produced by wind accretion in a detached binary?”, Astronomy and Astrophysics (în engleză), 205 (1-2), , ISSN 0004-6361, accesat în .
